9,297 matches
-
mijloacele și procedimentele din trecut înseamnă a crea un pericol permanent pentru viitorul țării și naționalității noastre. Reproducem încă o dată câteva cuvinte din articolul "Gazetei generale" din Augsburg, pentru a lămuri și mai bine punctul nostru de vedere: Înțelesul politicei principelui ar fi de-a apropia de Curte elementele dușmane dinastiei și de-a le împăca prin favori mărinimoase, pentru ca pe viitor să nu mai formeze un pericol pentru monarhie. Poate că în adevăr politica are vederi largi și e prudentă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
considerații cu totul altele decât cele ale cuviinței și ale gratitudinii; se poate ca generația cea tânără de români care crește, văzând exemplele de încurajarea a unor asemenea fapte, să fie un teren prea înfoiat pentru rădăcinile arborelui genealogic al principelui domnitor. {EminescuOpXI 451} Noi înclinăm a crede că în adevăr politica aceasta are vederi largi și e prudentă. Domnul a văzut atâtea în țara aceasta. El a văzut cum din toți aceia cari sânt certați cu cerul și cu ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se manifesta activitatea suveranului c-un citat din Machiavelli, după care credem că veți înțelege și d-voastră ce-am voit să zicem. E de observat, zice profundul scriitor italian, că, ura se poate produce și prin fapte bune. Un principe care vrea să se ție pe tron nu trebuie să facă fapte bune, căci dacă. masa poporului său sau a armatei sale sau cei de cari are trebuință pentru a se mănținea sânt stricați el trebuie să urmeze înclinările lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ierta trecutul a o seamă din supușii săi; numai nu trebuie să uite acel trecut și mai cu seamă nu trebuie să-l recompenseze. [ 30 decembrie 1880] DESPRE SITUAȚIA POLITICĂ A ROMÎNIEI DE MAIORESCU Ce însemnează pentru Germania un principe de Hohenzollern pe tronul Romîniei? Iată o întrebare ce merită a se releva; deși ni se pare cam straniu ca Germania să aibă a releva cestiunea aceasta abia după patrusprezece ani de domnie ai principelui Carol. Dar, straniu sau nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ce însemnează pentru Germania un principe de Hohenzollern pe tronul Romîniei? Iată o întrebare ce merită a se releva; deși ni se pare cam straniu ca Germania să aibă a releva cestiunea aceasta abia după patrusprezece ani de domnie ai principelui Carol. Dar, straniu sau nu, realitatea e că pîn-acuma situația politică a României a fost tratată în foile germane c-o relativă indiferență și prin urmare adeseori fără o cunoștință suficientă a lucrurilor. Interesul răsărit ca din senin de câteva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partea cestiunii orientale relativă la România și de-a le da ocazia de-a lua de cu timp o atitudine în caracteristica ceartă de interese care se desfășoară aci. Un lucru cată să-l stabilim aci din capul locului: căderea principelui Cuza la 11/23 fevruarie 1866 și ridicarea principelui Carol de Hohenzollern pe tronul românesc în aceeași primăvară a anului 1866 erau inele în lanțul politicei prusiane care a avut de scop și de rezultat războiul contra Austriei și întemeiarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le da ocazia de-a lua de cu timp o atitudine în caracteristica ceartă de interese care se desfășoară aci. Un lucru cată să-l stabilim aci din capul locului: căderea principelui Cuza la 11/23 fevruarie 1866 și ridicarea principelui Carol de Hohenzollern pe tronul românesc în aceeași primăvară a anului 1866 erau inele în lanțul politicei prusiane care a avut de scop și de rezultat războiul contra Austriei și întemeiarea confederației Germaniei de nord. {EminescuOpXI 459} În favorul acestei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chiar Garibaldi e utilizat în războiul în contra Austriei (pentru popularitatea lui, ca erou de teatru oarecum); cu oamenii revoluției ungurești tratează contele Usedom și se face cunoscută provocarea făcută generalului Klapka (Kossuth rămăsese în ariergardă) "de-a lovi în inimă"; principele Cuza e răsturnat, iar în mai 1866 se urcă Carol de Hohenzollern pe tronul României, însoțit de d. I. Brătianu, ai căruia emisari [î]i lucrau pe românii din Ardeal. Dacă în iulie 1866 Austria nu s-ar fi arătat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cinci milioane de conaționali liberi din Principatul moldo-romîn. Carol de Hohenzollern era cuiul răsăritean pe care Prusia-l băga în carnea monarhiei habsburgice, precum Italia era cuiul de la sud, iar Ungaria cel central. Constituirea actuală a Principatului României sub dinastia principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen e așadar asemenea o operă a politicei germane și viitorul acestei țări ar trebui să atragă în mod esențial interesul Germaniei. E drept că vremile s-au schimbat de-atunci încoace; cu Ungaria s-a încheiat dualismul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar e sigur: "hieroglifa" ne este adresată, prin vreme, scrisul ei ne vorbește, ca și cum re-interpretîndu-1 i-am reda semnificația avută, însăși viața, într-un "nou asalt spre ceruri". Dintre inițiați, foarte important pentru tema noastră este, fără îndoială, Boris, un "principe dac" din anturajul lui Decebal. El se deosebește radical de ceilalți "gânditori" din dramele eminesciene prin aceea că este om al faptei, al luptei ("mișcarea" hegeliană pentru Eminescu). Fiu de regi daci ("nepot al lui Diurpaneu") el se oferă chezaș
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
deasupra căruia licărea o lumină fantastică și palidă ca fața unei vergine murinde?"46 Semnificația "galbenului" în alchimie și în cosmologiile popoarelor, rămâne asociată de veșnicie (precum aurul este metalul nemuririi), de "esența divină"47, fiind preluat ca atribut al principilor, regilor. În tantrismul budist el corespunde elementului pământ și vestește bătrânețea, "apropierea morții". Eminescu preia aceste valorizări negative ale galbenului "boală" thanatică care se transmite din stea ("Sori se sting și cad în caos mari sisteme planetare") la om: Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de punere în aplicare, cum s-a întâmplat de atâtea ori în istorie cu acordurile secrete. Părțile, adică țarul și domnitorul, se aflau însă pe trepte ierarhice diferite: cel dintâi este un suveran, un autocrat, cel de al doilea un principe vasal sultanului. Așadar, din capul locului relația dintre ei este una de tip feudal, adică părțile nu se află pe o poziție de egalitate. Iată de ce țarul, după propria-i expresie, acordă domnitorului gramota noastră („nașu gramotu”), luându-1 pe domnitor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în preambulul diplomei se spune foarte clar că domnitorul „ne-a declarat în scris și înclinația sa, dorind așadar să fie sub protecția Măriei Noastre țariene împreună cu toata țara și neamul moldovenilor”, și că „îl primim cu îndurare pe acest principe sub ocrotirea noastră”. Diploma, de la un capăt la altul, vădește un remarcabil efort al domnitorului pentru salvgardarea individualității țării, pentru evitarea impreciziilor, învederează nevoia Moldovei „de a-și asigura starea sa împotriva unor viitoare încălcări”. Aceste precauțiuni sunt atât de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În concluzie, Thugut îl avertiza pe Kaunitz că renunțarea Rusiei la Principate ar putea fi doar nominală, că „deși nu ar contrazice în mod public promisiunile date Prea Înaltei Curți, totuși Rusia și-ar asigura pentru totdeauna supunerea și atârnarea principilor Moldovei și ai Valahiei, precum și aceea a locuitorilor acestor țări, prin dobândirea de la Poartă a unor foloase în favoarea lor, consfințite prin tratatele sale”. Anxietatea Vienei n-o împiedica să-și urmărească însă obiectivele concrete, dimpotrivă. În mai 1772, von Solms
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și, în loc să fiți pedepsiți, veți fi decorați. La a 27-a conferință (4-15 februarie 1773), Obreskov a prezentat un ultimatum al cărui punct trei prevedea că Grigore al III-lea Ghica, „prizonier” în Rusia, va fi integrat în Moldova ca principe ereditar, cu obligația de a trimite la Constantinopol, nu anual, ci la trei ani, un tribut echivalent cu totalitatea veniturilor sale pe un an, ca și Raguza, ceea ce echivala cu restituirea Principatelor. După cum se vede, nu puține din acele condiții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Banat, Bucovina, Italia, Polonia și Germania, înființarea unui ziar care să se ocupe de interesele tuturor naționalităților, propagând unire și frăție. Ideea avea - socotea Ion Ghica - șanse de reușită de vreme ce el se afla „în cele mai bune relațiuni cu agenții principelui Adam Czartoryski, cu șefii radicali ai ungurilor și cu generalii polonezi care conduceau armatele italiene și ungare...”. După cum se știe, în 1848, ca și mai târziu, nu s-a ajuns pe această cale la o încheiere fericită. Polonezii puneau un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de vii, încât provocau derută în rândurile austriecilor care veneau în contact cu realitățile noastre. Numai așa se explică inconsecvențele lui Coronini, care, după cum rezultă dintr-o altă scrisoare către Prokesch-Osten, din 19 februarie 1856, renunțase la ideea instalării unui principe german pe tronul țărilor române, îmbrățișând în decurs de 13 zile o a doua opinie, potrivit căreia ar fi fost mai nimerit să se renunțe la proiectul unui protectorat oficial al Austriei asupra viitorului domn și să se adopte, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost doar o variantă posibilă a înfăptuirii Unirii, rod al unei îndelungate desfășurări cu adânci rădăcini în istorie, pregătită minuțios și prin luptă necurmată și ingenios chibzuită. „Alegerea colonelului Cuza de Adunarea valahă - îi scria, la 7 februarie 1859, Cavour principelui Napoleon - este un imens eveniment”. Nu atât evenimentul a surprins diplomații, cât modalitatea executării sale, ceea ce ne sugerează de ce unii s-au sfiit să-l atribuie „intrigilor politicii franceze”. În această falsă capcană a căzut vremelnic și trimisul Belgiei la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
revoluționar se va răspândi prin toți porii țării iar consecințele vor fi înspăimântătoare”. Evident, consulul exagera, deși aducea în sprijinul comunicării sale adeziunea tuturor colegilor săi. Exagerarea avea însă meritul de a reda o stare de spirit generalizată. Cavour și principele Napoleon inspirau și chiar se atașaseră „rezonabil” pregătirii unei diversiuni armate „revoluționare”, pornind din Principate, împotriva Austriei. Împăratul medita și el la o manevră amenințătoare, nu însă și revoluționară, sau acceptabilă numai în Orientul european, dar sub un control care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
regret că raporturile noastre nu sunt așa de bune pe cât aș dori să fie”, la care ambasadorul Austriei adăuga în jurnalul său că, la Paris, nu este vorba decât de războiul cu Austria (avea în vedere, cu deosebire, presa), că principele Napoleon propovăduiește deschis războiul cu Austria și eliberarea națiunilor. Hübner știa cu exactitate ceea ce însemna presa sub al doilea Imperiu, de unde și cum primeau instrucțiuni „Le Constitutionnel”, „La Presse” etc.; de altfel, era o lecție învățată la el acasă, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost publicată în 1940 la București, la Fundația Regală pentru Literatură și Artă); a 2-a ediție: Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1989, prefață de Basarab Nicolescu. • Logique et contradiction, Paris, PUF, "Bibliothèque de philosophie contemporaine", 1947. • Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie Prolégomènes à une science de la contradiction, Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951; a 2-a ediție: Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1987, prefață de Basarab Nicolescu. • Les
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Cahiers du Sud, n° 282, 1947; text reeditat in "Benjamin Fondane", Non Lieu, n° 2-3, 1978. • "Une nouvelle hypothèse cosmogonique: l'atome primitif de Georges Lemaître", Sophia, aprilie-iunie 1948. • "Sur une certaine analogie entre l'axiome de choix et le principe de Pauli", Revue Philosophique, aprilie-iunie 1951. • "L'axiome du choix, le principe de Pauli et le phénomène vital", comunicare la Congresul Internațional de Filosofie a Științelor, Paris, 1949, publicată de Hermann, Paris, 1951. • "Énergie et finalité", in Actele celui de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lieu, n° 2-3, 1978. • "Une nouvelle hypothèse cosmogonique: l'atome primitif de Georges Lemaître", Sophia, aprilie-iunie 1948. • "Sur une certaine analogie entre l'axiome de choix et le principe de Pauli", Revue Philosophique, aprilie-iunie 1951. • "L'axiome du choix, le principe de Pauli et le phénomène vital", comunicare la Congresul Internațional de Filosofie a Științelor, Paris, 1949, publicată de Hermann, Paris, 1951. • "Énergie et finalité", in Actele celui de al XI-lea Congres Internațional de Filosofie, "Filosofie și metodologie a științelor
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
broșură, de Babel Editeur, Mazamet, 1985, în 20 exemplare ilustrate cu o acvaforte de Benrath și 200 exemplare incluzînd reproducerea unui tablou de Benrath; acest text a fost apoi publicat sub titlul Despre pictura abstractă, Mazamet, Babel Editeur, 1992. • "Le principe d'antagonisme et l'art abstrait", Ring des Arts, 1960, cu ilustrații de Georges Mathieu, cu contribuția lui Jean-François Revel, Pierre Restany, Abraham Moles, Georges Mathieu, Alain Bosquet et al. • "L'axiome du choix, le principe de Pauli et le
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Babel Editeur, 1992. • "Le principe d'antagonisme et l'art abstrait", Ring des Arts, 1960, cu ilustrații de Georges Mathieu, cu contribuția lui Jean-François Revel, Pierre Restany, Abraham Moles, Georges Mathieu, Alain Bosquet et al. • "L'axiome du choix, le principe de Pauli et le phénomène vital", Lettre Ouverte, n° 1, decembrie 1960, p. 11-17. • "Appel, peintre de la vie", XXe Siècle, seria nouă nr. 17, "The Great Adventure of Modern Art", supliment "Chroniques du jour", Crăciun 1961, copertă de Marc Chagall
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]