3,372 matches
-
ei, destinată închirierii, era împopoțonată în mod deosebit. Pe terasa destul de spațioasă, la intrarea dinspre stradă, erau plasați câțiva copăcei: portocali amari, lămâi și arbuști de iasomie, în putini mari din lemn, vopsite în verde, care, după cum socotea Lebedev, alcătuiau priveliștea cea mai seducătoare. Câțiva dintre acești copăcei îi căpătase împreună cu casa, dar sedus de efectul pe care-l aveau pe terasă, se hotărâse, datorită unei întâmplări, să mai cumpere la o licitație niște arbuști în hârdaie, pentru a-și completa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
labe, deci avea opt țepi în total. Animalul fugea prin cameră foarte repede, sprijinindu-se pe labe și pe coadă și, când fugea, trunchiul și labele i se unduiau ca niște șerpișori, cu o iuțeală neobișnuită, în pofida pielii scorțoase, și priveliștea asta era cât se poate de dezgustătoare. Îmi era o frică teribilă că mă va mușca; îmi spusese cineva că e veninos, dar cel mai mult mă chinuiam întrebându-mă cine mi l-a trimis în cameră, ce vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
adevăr. Dar mai mult încă: elementele românești, populația istorică a țării e stoarsă pentru întreținerea plebei internaționale a apologiștilor lui Blanqui, o plebe fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă. E timp ca orice inimă patriotică să se miște la priveliștea mizeriei generale produsă prin cupiditatea populației flotante a acestei țări. Precum facem deosebire între "romîn" și "străin", am ajuns a face o deosebire între "romîn" și "roșu". Ca o ceată de cuceritori străini au năvălit asupra țării, constituie stat în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deprinși a da totul și nu-și pot esplica că ceea ce e defavorabil adversarului meu e favorabil vederilor mele, chiar daca n-aș avea un folos direct de acolo. [22 - 23 mai 1881] ["ESTE ÎNTR-ADEVĂR ÎNTRISTĂTOARE... ] Este într-adevăr întristătoare priveliștea pe care o prezintă ziarele guvernamentale, mai ales de la un timp încoace. Este știut că ziarul "Romînul" nu s-a respectat niciodată, dar a ajuns, de câtăva vreme, la un grad de neomenie care pune pe gânduri pe oricine cugeta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Austriei în ea (deși nu ca privilegiu, însă în mod convențional ). Daca asemenea promisii ale unor miniștri români pot fi privite ca obligatorii, d. Dumitru Brătianu poate în adevăr să se refere la ele ca la un fait accompli. Iată priveliștea în fața căreia se află Coroana. D. Ion Brătianu, ca și d. Dumitru Brătianu, au aruncat Parlamentului acuzări de cea mai mare gravitate. Acest din urmă, a amenințat pe membrii majorității cu pușcăria și cu punerea la carantină. Desigur că Parlamentul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rece sunt mijloace de înduplecare și liniștire de mai sigur efect decât raționamentele; și manifestațiunile nepoliticoase și nepolitice ale presei maghiare au nevoie mai mult de un tratament solid hidro - terapeutic decât de argumente în contrariu logice sau... materiale. Ciudată priveliște ne prezintă țările de dincoace de Laita. O rasă puțin numeroasă, de 4 și jumătate milioane, ca cea maghiară, incultă, fără o dezvoltare intensivă a muncii naționale, servă de pretext la o mulțime de cavaleri de industrie, maghiarizați de curând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la "Binele public" n-au fost. Din acele pasaje " Romînul" deduce că între grupurile opoziției nu poate exista "stima reciprocă și necesară oricarii uniri și încrederea etc. " Fiindcă "Romînul" e în fatala poziție de-a nu-și mai putea repeta priveliștea dihoniei între grupurile opoziției, de vreme ce cu citarea unui singur caz s-a sleit izvorul și fiindcă se vede a avea un interes dramatic pentru asemenea lucruri, noi, cari totdauna suntem dispuși a face servicii confraților noștri, vom aminti izvoare mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e întrebuințată în administrație și în justiție, cum toți funcționarii vorbesc cu poporul în limba lui, cum românii sunt preferați chiar atât de mult, încît de dragoste... le vine să ia lumea-n cap. Când cineva are parte de-o priveliște atât de duioasă și vede de cât respect, de câtă iubire se bucură conaționalii noștri de peste Carpați, mai poate fi îndoială că interesele noastre și cele austro-ungare sunt identice? Nici cîtu-i negru sub unghie. Toată greutatea e de-a ne-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Jauner căzând în fața teatrului. Consulul suedian i-a dat ajutor, depărtîndu-l din acest loc. Ajungând afară întîlnesc pe arhiducii Albrecht și Wilhelm, cărora le spusei ce am văzut. Alergarăm la edificiul poliției, alături, unde în curte ni se prezintă o priveliște îngrozitoare. Pompierii depuseră aci cadavrele aflate pe scările teatrului. Am numărat 50 morți. Cadavrele nu erau vătămate, ci numai negrite de fum: se vede că pieriseră sufocate. Teribile erau scrântirile membrelor și fețele schimbate de durere la unele cadavre. Am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scriitor al inimii cosmopolite a New York-ului, completând imaginile devastatoare surprinse de la geamurile propriului apartament din Manhattan la 11 septembrie. The Good Life sună foarte nostalgic, încercând să surprindă schimbările de percepție ale unor oameni ce luaseră toată viața lor priveliștea zgârie-norilor drept un peisaj banal. Adam Mars-Jones, într-o recenzie foarte critică a romanului, încă îl consideră pe autor orbit de strălucirea și opulența marelui oraș, chiar atunci când este lovit năprasnic (Mars-Jones: 25). MEREDITH, JAMES (1933 ) James Meredith a fost
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cauză. Se vor face Întotdeauna ajustările la nivelul comparabilelor, cu scopul de a le aduce la același nivel cu proprietatea-subiect pentru care se dorește găsirea chiriei curente/de piață. Elemente de comparație pot fi, de exemplu: aer condiționat, piscină, spălătorie, priveliște, management etc. Un alt mod de a crește veniturile este de a introduce noi facilități, precum o spălătorie, sau de a crește tariful pentru cele existente. Echipamente noi pot fi instalate În incinta imobilului pornind de la premisa că vor genera
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
competitivă. Din punct de vedere al descrierii proprietății imobiliare, informațiile pe care managerul la va analiza/prezenta se referă la: ▪ numărul și dimensiunea apartamentelor sau numărul de metri pătrați Închiriabili; ▪ descrierea vizuală a proprietății și spațiului Închiriat (vârstă, dimensiune, stil, priveliște etc.); ▪ starea fizică a clădirii; ▪ starea fizică a spațiului de Închiriat; ▪ facilitățile oferite (de exemplu, spălătorii, servicii de curățenie); ▪ gradul de ocupare actual și structura chiriașilor; ▪ dimensiunea personalului actual care deservește clădirea și eficiența acestuia. O parte importantă a unui
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
se poate ajunge la o valoare superioară sau inferioară față de chiria de bază. În ultimul rând chiria va reflecta variabile precum Înălțimea relativă a etajului față de nivelul străzii (carosabilului), poziționarea față de ascensoare, forma și decorațiunile interiorului, existența luminii naturale și priveliștea (panorama) oferită. 5.4. Marketingul spațiilor de birouri Marketingul spațiilor de birouri solicită un sistematic și continuu program de atragere a potențialilor chiriași, o analiză a nevoilor acestora și promovarea acelor unități care corespund bugetului și cerințelor acestora. Există câteva
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
iubirea Sa pentru noi nu numai prin crearea noastră și a lumii din nimic, prin Întrupare, păti‑ mirile și moartea pe cruce, dar și prin Înviere, Înălțarea la cer, trimiterea Duhului Sfânt și prin pronia Sa care este evidentă din priveliștea tuturor celor pe care le vedem. După Înălțarea Sa la ceruri, Hristos Domnul nu ne lasă singuri, ci se dăruiește Întreg pentru fiecare În parte, la fiecare Sfântă Liturghie. La rândul nostru, aducem la sfântul altar ceea ce avem mai prețios
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne luptăm cu diavolul ! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri ! Să nu le cruțăm ! Pentru că trebuie negre‑ șit să murim, să murim ca să trăim !ă”174. Ne putem lesne imagina că, pentru cei de față, martira‑ jul creștinilor era o priveliște nemaiîntâlnită : „Unul țipa și declara cu glas tare că nu vrea să jertfească idolilor, pe când al doilea striga : «sunt creștin !ă și era mândru că poate mărturisi numele Mântuitorului și, În sfârșit, al treilea Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cum ar vrea un copil bun o jucărie” - e afirmată decis: „Vreau să rătăcesc dincolo de mâhniri”. Iar acest „dincolo” e ținutul (evocat și mai târziu în creația sa) copilăriei ca spațiu al existenței fruste, elementare, păstrând ceva din prospețimea unor „priveliști” ale lui Fundoianu: Vino, vom merge la Soveja în munți. Acolo, trecutul meu ca într-un cufăr vechi o haină albă. Zarea e cu brazi și pe sânul munților oile - salbă. Peste priveliște, sufletele au să ni se apropie ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fruste, elementare, păstrând ceva din prospețimea unor „priveliști” ale lui Fundoianu: Vino, vom merge la Soveja în munți. Acolo, trecutul meu ca într-un cufăr vechi o haină albă. Zarea e cu brazi și pe sânul munților oile - salbă. Peste priveliște, sufletele au să ni se apropie ca peste aceeași carte două frunți. Vom asculta cântecul buruienilor. O să întâlnim ciobani. Sprinteni și cu soare în trup, vom alerga prin pădure. Aerul ne va deschide pieptul, ca o secure. Și viața o să
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pod”, „aerul se desface în vorbele ca lăzi”, „glasurile-n seară se schimbă precum gărzi”... O strofă dinspre finalul poemului ar putea oferi, ea singură, un repertoriu reprezentativ de elemente definitorii pentru structurarea spațiului imaginar ca deschidere pluriperspectivică, succesiune de „priveliști” dinamizate de frenezia afectivă, urmând un itinerariu ce conferă o relativă coerență viziunii prismatice: „un cer tăiat pe-obrazul ce-l știu itinerar / cu-ntoarceri cu-o privire pe sângele-n fereastră / din tine se desface priveliștea într-o glastră
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pluriperspectivică, succesiune de „priveliști” dinamizate de frenezia afectivă, urmând un itinerariu ce conferă o relativă coerență viziunii prismatice: „un cer tăiat pe-obrazul ce-l știu itinerar / cu-ntoarceri cu-o privire pe sângele-n fereastră / din tine se desface priveliștea într-o glastră / și evantaliu-n palmă te-ncing ca un fierar”. Cum Ulise atrage atenția încă din titlu asupra motivului călătoriei (aventurii) urmând itinerariul zigzagat al metropolei moderne (în traducerea franceză din 1933, titlul cărții devine Ulysse dans la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Cultura sa, întinsă, era clasică („lăudații” Aristofan, „Isiod”, „Euripidu”, „vestitu Omir”, Aristotel, Salustiu, „Ovidie” și „Verghilie”, „Tasu”, „Ariostu”, „Petrarha”, filosoful „Volter” sunt deseori citați) și îi impunea respectul normei și al modelului. De aceea, drept „începere de învățătură, iar nu priveliște de trecere de vreme”, el alcătuiește una din primele gramatici ale limbii române, având ca izvoare pe Girolamo Gigli cu Lezioni di lingua toscana, Gramatica geografică a lui Gheorghios Fatseas, Gramatica greacă completă a lui Antonio Catiforos, apărută la Veneția
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Jurchescu, Traian Topliceanu și mai ales de Vicențiu Bugariu (care în 1931 își va reuni contribuțiile în Banatul de altădată), „Din trecutul Banatului” (unde se reproduc pagini de istorie de Traian Birăescu ș.a.) sau cu informații despre geografia regiunii (rubricile „Priveliști bănățene”, „Din viața urbelor bănățene” ș.a.). Un profil spiritual al zonei va schița în 1930 G. Călinescu în Opinii fugare și libere despre Banat. Alături de articole de orientare estetică și de educație artistică (se reproduc, de pildă, texte de Lucian
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
și cu o inteligență superioară... Gravida trebuie să evite participarea la funeralii, să nu se uite la infirmi și nici chiar la săraci. Ea trebuie ajutată să vadă oameni buni și sănătoși, să participe la evenimente fericite și să contemple priveliști frumoase... Ca regulă, gravida nu trebuie să mănânce carne de iepure, altfel pruncul va fi tont. Nu trebuie să mănânce carne de capră, altfel pruncul va veni pe lume cu boli ciudate. Dacă o gravidă mănâncă pui mici sau pește
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
lucruri? Latinii, prin vocea lui Cicero, ar fi răspuns: Historia, magistra vitae. Cu mici rezerve față de formula prea sigură de sine a marelui orator, cred totuși, și eu, că istoria poate fi o sursă de asemenea Învățături, de imagini și priveliști dătătoare de sens, pentru noi și pentru lumea În care trăim. Atâta vreme cât noi Înșine, ca și prezentul În care trăim, am fost produși de trecutul care tocmai s-a scurs, cred că istoria ne poate ajuta să Înțelegem și cine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Duțu, Alexandru, Cultura română În civilizația europeană modernă, Editura Minerva, București, 1978. Duțu, Alexandru, Dimensiunea umană a istoriei. Direcții În istoria mentalităților, Editura Meridiane, București, 1986. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, EdituraUnivers, București, 1982. Duțu, Alexandru, Modele, imagini, priveliști. Incursiuni În cultura europeană modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. Duțu, Alexandru, Sinteză și originalitate În cultura română, Editura Enciclopedică, București, 1972. Dvoichenko-Markov, Demetrius, „A Rumanian Priest in Colonial America”, În The American Slavic and East-European Review, XIV, 1955, nr. 2
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
europocentrismului și prin sesizarea specificității viziunii despre lume a societăților „primitive”; vezi Claude Lévi-Strauss, Gândirea sălbatică, Editura Științifică, București, 1970. Vezi Pantelimon Golu, Orientări și tendințe În psihologia socială contemporană, Editura Politică, București, 1988, pp. 168-175. Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, pp. 5-29. Se pot adăuga acestor considerații, privitoare la relația dintre imagini și cadrul lor referențial, argumentele concordante ale lui Daniel-Henri Pageaux, „Une perspective d’études en littérature comparée: l’imagerie culturelle”, În Synthesis, VIII, 1981
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]