11,157 matches
-
chiar accelerarea punerii în funcție a potențialului nervos, deci are o acțiune directă vizând dezvoltarea psihică. Ea se corelează cu cea indirectă, de susținere a dezvoltării fizice: creștere și maturare a sistemului nervos, osificare, dentiție, greutate, înălțime etc. Din perspectiva problematicii dezvoltării ontogenetice, este extrem de important de subliniat că accentul se pune nu pe simpla prezență sau absență a factorilor de mediu, ci pe măsura, maniera și rezonanța interacțiunii dintre acei factori și individul uman. Un factor de mediu prezent, dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
J. Piaget (189 6-1980), construcția persoanei Ă H. Wallon (1879-1962) și L.S. Vîgotski (1896-1934), cu perspectiva sa istorico-culturală asupra psihismului, relativ recent redescoperită și valorificată în Occident în cadrul psihologiei dezvoltării. Corelată celor trei modele explicative ale cauzalității dezvoltării, apare și problematica educabilității. Adepții celor trei atitudini Ă scepticismul pedagogic, optimismul pedagogic și realismul pedagogic Ă își bazează argumentația pe dinamica și ponderea factorilor ereditate-mediu-educație, în ontogeneză (vezi figura 1). Fără a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc "2.1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologică, prin complexitatea sa, ea rămâne în atenția investigației psihologice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele actuale. Dintre aspectele multiple ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuprinzătoare. Valoarea sa înnoitoare a fost apreciată mai ales în raport cu psihanaliza clasică, de la care, de altfel, și pornește. 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogicetc "3. Vârstele [colare. Caracterizare psihologic\. Recomand\ri pedagogice" Dacă secțiunile anterioare ale capitolului au structurat problematica de ansamblu a dezvoltării ontogenetice, cea de față are un rol aplicativ imediat: să sensibilizeze asupra particularităților de vârstă ale elevilor și să ofere sugestii de acțiune pedagogică sau didactică. Deoarece astăzi, la tot mai multe discipline, profesorul face echipă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vârstă analizată este privită ca fiind una a echilibrului afectiv prin raportare la etapele cu dominantă afectivă certă (primul an de viață, debutul preșcolarității, adolescența). Două probleme rețin însă atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă. Frustrarea, provocată la copil de diferența dintre codul grupului și regulile adulților îi pot conduce pe cei cu o constelație afectivă aparte (antagonism, lipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, motivație școlară redusă) spre încălcarea normelor Acești copii par
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
D., ș.a., 1975; Rutter, M., 1980) au indicat faptul că, în realitate, trăirea acestei vârste este mai puțin alarmantă decât stereotipul ce i se atribuie. Majoritatea subiecților au probat un traseu evolutiv în limitele crizelor normale ale vârstei Ă față de problematica sexualității, a raporturilor cu părinții sau cu vârstnicii Ă, fără perturbări sau tumult emoțional. Raportul celor ce reclamă probleme este, conform rezultatelor lui Offer, de 1 la 5 subiecți investigați. Dar, este mai ales cazul acelor adolescenți ale căror probleme
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
resursă prețioasă. În cazul familiilor cu probleme mari, acest adult providențial poți fi chiar tu, profesor care ai ajuns om al catedrei pentru că te-a atras fizica sau biologia. Dar aici, la școală, ai descoperit încă ceva: complexitatea și profunzimea problematicii umanului. 3.2.2.d. Caracteristici cognitive. La cele descrise în etapa anterioară se adaugă plăcerea jocului funcțional al minții, echipată acum pentru un demers cognitiv complet. Rezultatul constă în tentative de angajare în teoretizări sofisticate, uneori pe baze speculative
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
avut în vedere contribuția acestora la actualizarea teoriilor și a metodologiei de cercetare a creativității, în orizontul publicațiilor de specialitate din țara noastră. Ne-a animat intenția de a le oferi cercetătorilor, universitarilor, profesorilor și studenților un refresh în complexa problematică a creativității, prin prisma unora dintre cele mai prestigioase voci ale lumii științifice de azi. Opiniile cuprinse în volumul de față sunt legitimate științific și devin puncte de reper prin larga lor vehiculare internațională conferită de puternica editură Cambridge University
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
folosit termenul a crea încă din 1393, cadrul conceptual al creativității a rămas relativ difuz și, uneori, a fost chiar pierdut din vedere până când majoritatea filosofilor de marcă ai Renașterii (de exemplu Hobbes [1588-1679], Locke [1632-1709]) au reușit să lanseze problematica imaginației, a libertății individuale și a autorității societății în relațiile umane. Descoperirea cercetării De-a lungul aproape întregii epoci renascentiste și în timpul numeroaselor dezbateri filosofice care au avut loc, lucrările științifice au devenit cunoscute pentru capacitatea lor de a releva
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
provoace schimbări de mediu și să contribuie la actualizarea persoanei prin educație și exprimarea potențialului său (pp. 252-253). Când ne reîntoarcem la Darwin și reflectăm asupra observației lui MacKinnon (1963), nu putem decât să fim uimiți de felul în care problematica istorică profundă și eforturile noastre de elucidare conjugate în timp vor avea, fără îndoială, un impact considerabil asupra cercetării. La finalul ciclului, am observat că, în parcursul ei istoric, cercetarea creativității a reușit, sărind uneori peste etape de dezvoltare, să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe diferențele individuale) și minimalizează posibilitatea de descoperire a consecințelor mediului asupra creativității. Prin utilizarea unei definiții ambigue a creativității - „o reacție sau un produs este creativ atunci când observatorii avizați stabilesc în mod independent acest lucru” (Amabile, 1982, p. 1001) - problematica stabilirii criteriilor este neglijată, diferențele individuale sunt aplanate, iar influența mediului asupra procesului creativ poate fi supusă cercetării. Teoretic, adepții tehnicii CAT consideră că o astfel de metodă prezintă mai multă validitate decât metodele tradiționale de evaluare a creativității fiindcă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
interpretarea eronată a inferenței statistice și alegerea inadecvată a designului de cercetare - sunt, fără îndoială, meritorii, alternativele propuse pentru abordarea psihometrică întâmpină probleme la fel de serioase. De exemplu, investigațiile bazate pe analiza unor exemple aproape incontestabile de performanță creativă pot înlătura problematica criteriului, dar vor ridica probleme de aplicabilitate similare celor implicate de alte metode de cercetare calitative sau nonparametrice. În loc să respingă o metodologie în favoarea alteia, o practică frecventă de-a lungul istoriei explorării naturii umane, persoanele interesate de studiul creativității ar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimente individuale, ci numai într-un cadru cât mai curpinzător. Investigațiile individuale exercită deseori un control centrat pe o componentă specifică din complexul creativ; în capitolul de față avem posbilitatea de a ne disocia de studiile individuale și a adopta problematica mai vastă a aspectelor reprezentative. Dependența de criteriile experimentale convenționale și de prezumțiile convenționale referitoare la validitatea intrinsecă a avut darul să submineze eforturile de cercetare valoroase pentru complexul creativității. Prin criteriile standard s-a stabilit că numai unele aspecte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezultatele se pot aplica direct în mediul școlar, în mediul familial sau în cel organizațional. Următorul subcapitol va conține mai multe dezbateri despre influența acestor medii, tot aici fiind analizate și limitele cercetării operaționale și, după cum am stabilit, vom recapitula problematica de acoperire și semnificația variabilelor dependente utilizate în studiile experimentale de creativitate. Discuție Deși majoritatea cercetărilor empirice de creativitate exercită un anumit control asupra factorilor implicați, numai studiile experimentale întrebuințează cu adevărat metode de manipulare și control. Manipularea reprezintă unica
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
beneficia de o evaluare calitativă și cantitativă fidelă. Necesitatea eșantionării comportamentelor asociate complexului creativ și chiar posibilitatea utilizării excesive a rezolvării problemelor în cercetarea creativității reprezintă totuși motive de îngrijorare. Am menționat acest aspect la începutul capitolului prin comparație cu problematica validității de conținut. Similar testelor scrise, care conțin probleme ușor descrise în cuvinte, tot astfel cercetările experimentale lipsite de relevanță analizează doar formele de creativitate ce se pretează evaluării (de exemplu, rezolvarea problemelor) și face prin urmare abstracție de alte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
indicatori valizi ai fenomenului creativ sau că însuși comportamentul solicitat de teste este un comportament creativ. În orice caz, o astfel de supoziție poate fi contracarată odată ce comportamentul nu este spontan, ci impus. Se delimitează, astfel, încă o fațetă a problematicii validității externe, discutată în altă secțiune a capitolului de față. 3 Există controverse cu privire la informațiile disponibile evaluatorilor (Runco, 1989) și la modul lor de selectare. În formularea lui Murray (1995), cine va evalua evaluatorii sau pe evaluatorii evaluatorilor? Au apărut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi, de asemenea, denumiți construcționiști, specialiști în epigenetică sau dezvoltare - se înrudesc cu gestaltiștii, cu excepția deosebirii majore evidențiate mai devreme. Într-adevăr, lui Piaget îi plăcea să afirme că a fost pe punctul de a deveni gestaltist înainte de a descoperi problematica dezvoltării. Probabil se poate spune că Wertheimer intenționa să aprofundeze un număr mai mic de probleme sau situații, în timp ce structuraliștii, fiind mai preocupați să descopere norme universale, au trebuit să cerceteze mai multe probleme ce aparțin categoriilor (spațiu, timp, cauzalitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
într-un apendice anexat ediției publicate în anul 1981, omis în studiul inițial (Gruber, 1974/1981) și care a fost dezvoltat într-o publicație ulterioară (Gruber, 1994). Ultima publicație analizează, de asemenea, relația dintre Darwin și Wallace, mai ales în ce privește problematica sistemelor privat și public de cunoștințe. Prin urmare, există mai multe moduri de abordare sistemică a individului - ca un sistem în cadrul sistemelor. Clasificarea tripartită - câmp, domeniu, individ - care a pătruns prin intermediul lucrărilor lui Feldman, Csikszentmihalyi și Gardner (1994) reprezintă o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
teoriile sale despre transmutare și începe să scrie despre evoluția gândirii. Când și caietul a fost umplut, Darwin a continuat însemnările despre transmutare în Caietul D și în aceeași zi a început Caietele M și N, în care a abordat problematica evoluției omului, precum apariția expresiei emoționale și legătura dintre Homo sapiens și alte animale. Figura 5.3 înfățișează ramificarea și simultaneitatea activităților întreprinse de Darwin. Evoluția diferențierii și a specializării este uluitoare și are loc atunci când un domeniu de activitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unei activități creative independente au întâmpinat și încă întâmpină dificultăți majore în a-și construi o existență care să se armonizeze cu domeniul lor de activitate și, în același timp, să le satisfacă celelalte nevoi. Woolf s-a ocupat de problematică în romanul O cameră separată (1929/1957) și, mai recent, Hanscombe și Smyers au tratat același subiect. Prețul plătit de femei a fost sau să neglijeze alte roluri - de exemplu, cel de soție, de mamă -, sau să le îndeplinească pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se manifestă mai curând în problemele idiografice decât nomotetice. Un exemplu elocvent îl reprezintă lucrarea lui Robert Fogel care a câștigat premiul Nobel în 1993 pentru aplicarea metodelor cliometrice la istoria economiei. Investigațiile de pionerat ale lui Fogel au abordat problematica profitabilității economice a sclaviei în sudul Americii din perioada antebelică (Fogel și Engerman, 1974) și a impactului construirii căilor ferate la dezvoltarea economică a Vestului Americii (Fogel, 1964). Prin urmare, istoriometria este unica metodă care întrebuințează simultan informațiile istorice prin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
performanțele se distribuie de-a lungul unei curbe grafice al cărei punct maxim depinde de vârsta subiecților, iar calitatea performanțelor depinde, în mare măsură, de cantitatea lor. Nu numai că aceste concluzii sunt valide până astăzi (Simonton, 1997b), ci acceași problematică esențială a fost abordată după doar câteva decenii și de George M. Beard (1874) și a devenit, fără îndoială, cea mai veche temă de cercetare abordată cu ajutorul metodelor istoriometrice. În mod regretabil, au trecut aproape o sută de ani până când
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
distanțează cea mai semnificativtă investigație, monumentalul studiu întreprins de Catherine Cox (1926). Pentru a putea aprecia importanța lucrării, trebuie să o amplasăm într-un context adecvat, a cărui prezentare va începe cu Lewis M. Terman. Terman a fost fascinat de problematica inteligenței, inclusiv de relația acesteia cu performanța. La începutul carierei, el a adaptat versiunea originală a testului de inteligență Binet-Simon în limba engleză și a obținut ceea ce a devenit mai târziu testul Stanford-Binet. În scopul validării teoriilor sale referitoare la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pregătirea profesională - cercetătorii istoriometriști au evaluat și contribuția educației formale, precum nivelul de educație formală dobândită sau gradul de excelență academică (Goertzel et al., 1978; Hudson, 1958; Pressey și Combs, 1943; Simonton, 1983b, 1986b). O temă strâns legată de această problematică este impactul pregătirii de specialitate asupra dezvoltării creativității (Gieryn și Hirsh, 1983; Hayes, 1989; Simonton, 1984e, 1986b, 1991b, 1992b). După cum geniile creative de mai târziu provin deseori din medii familiale marginalizate, tot la fel se manifestă și tendința celor mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studiu în cercetările istoriometrice recente: în primul rând, unii cercetători au început să exploreze performanțelor creative la femei (Hayes, 1989; Over, 1990; Sicoli, 1995; Simonton, 1992a; Stariha și Walberg, 1995) și, în al doilea rând, numeroși investigatori au reluat vechea problematică a relației dintre geniul creativ și psihopatologie (Davis, 1986; Karlson, 1970; Lester, 1991; Ludwig, 1990, 1992a, 1995; Martindale, 1972; Post, 1994; Weisberg, 1994). În general, acest tip de studiu istoriometric coincide cu cercetările istoriometrice care sugerează că în spatele imaginii proverbiale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]