18,757 matches
-
alegerilor pentru Parlamentul European sau pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, unde verificarea legalității desfășurării procesului electoral se realizează de instanțele judecătorești, în cadrul procesului electoral ce vizează alegerea Președintelui României nu există posibilitatea de principiu a creării unui cadru procesual în fața unei instanțe judecătorești pentru a putea fi ridicată, în condițiile art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, o excepție de neconstituționalitate care să vizeze prevederile Legii nr. 370/2004, excepție făcând contestațiile care vizează deciziile de admitere/respingere a
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
vizeze prevederile Legii nr. 370/2004, excepție făcând contestațiile care vizează deciziile de admitere/respingere a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale, respectiv constituirea Biroului Electoral Central, unde competența de judecată revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât singurul cadru procesual în care se poate pune problema constituționalității prevederilor Legii nr. 370/2004 este cel reprezentat de contestațiile judecate de către Curtea Constituțională în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că nu
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
unui precedent (a se vedea Hotărârea nr. 66/2019) nu echivalează cu răsturnarea unei cazuistici constante și asumarea unui reviriment de jurisprudență. ... 2.3. În plus, o astfel de afirmație, conform căreia în cadrul alegerilor prezidențiale nu ar putea apărea un cadru procesual în care să fie ridicată o excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederi din Legea nr. 370/2004, nu este factual corectă, de vreme ce Legea nr. 370/2004 a făcut obiectul controlului de constituționalitate de către Curtea Constituțională în Decizia nr. 418
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
astfel de schimbare de optică din partea jurisdicției constituționale ar periclita și prevederi exprese ale Legii nr. 370/2004, care dau în competența instanțelor judecătorești soluționarea a numeroase cauze ce țin de contenciosul electoral prezidențial și care ar putea furniza cadrul procesual pentru ridicarea unor excepții de neconstituționalitate. ... 2.5. Pentru aceste motive Curtea Constituțională nu poate soluționa excepții de neconstituționalitate în cadrul contenciosului electoral prezidențial. ... ... În concluzie, contestația formulată de domnul Mircea-Dan Geoană împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 4/D din 24
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
a Ministerului Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune și, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. ... 12. Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată. ... 13. Prin Sentința civilă nr. 2.276 din 14 martie 2018 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București și a fost
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
din 14 martie 2018 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov. ... 14. Tribunalul Ilfov, prin Încheierea din 5 octombrie 2018, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, iar prin Sentința civilă nr. 1.868/2020 din 24 iulie 2020 a respins cererea formulată în contradictoriu cu statul român prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
procesuale pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, iar prin Sentința civilă nr. 1.868/2020 din 24 iulie 2020 a respins cererea formulată în contradictoriu cu statul român prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a respins în rest acțiunea ca neîntemeiată. ... 15. În motivare, cu privire la excepție, s-a arătat că statul român prin Ministerul Finanțelor Publice nu a fost emitentul deciziei de pensionare, iar pe fondul cauzei s-a apreciat
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
apelul declarat de reclamant împotriva Încheierii din 5 octombrie 2018 și a Sentinței civile nr. 1.868 din 24 iulie 2020, a anulat în parte încheierea și sentința civilă apelate în ceea ce privește soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului statul român prin Ministerul Finanțelor Publice și de respingere, în consecință, a cererii formulate în contradictoriu cu acesta și a trimis primei instanțe spre rejudecare cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul statul român
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
Încheierea pronunțată din 5 octombrie 2018, prima instanță soluționând în mod eronat procesul fără a intra în judecarea fondului pretențiilor deduse judecății în contradictoriu cu intimatul pârât statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia; totodată, motivarea sumară, potrivit căreia „deliberând, tribunalul admite excepția lipsei calității procesual pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta nefiind emitentul deciziei de pensionare“, nu satisface exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
intra în judecarea fondului pretențiilor deduse judecății în contradictoriu cu intimatul pârât statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia; totodată, motivarea sumară, potrivit căreia „deliberând, tribunalul admite excepția lipsei calității procesual pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta nefiind emitentul deciziei de pensionare“, nu satisface exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. ... 19. Astfel, obiectul pretențiilor deduse judecății în contradictoriu cu intimatul pârât nu
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
obligată să soluționeze cererea astfel cum a fost dedusă judecății de către reclamant, inclusiv sub aspectul fundamentului juridic al pretențiilor deduse judecății, astfel încât s-au anulat hotărârile apelate în ceea ce privește soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. ... 22. În ceea ce privește interpretarea eronată de către prima instanță a legislației incidente în materia pensiei suplimentare (în cuantum de 9% din
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
cu plata dobânzii legale până la data achitării sumei. ... 42. Capătul de cerere principal a fost respins în mod definitiv, în timp ce capătul de cerere subsidiar - în privința căruia se adoptase inițial o soluție de respingere pentru lipsa calității procesuale pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, infirmată în calea de atac a apelului - a fost trimis spre rejudecare în urma anulării parțiale a încheierii de ședință și a sentinței tribunalului, în privința admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
calității procesuale pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, infirmată în calea de atac a apelului - a fost trimis spre rejudecare în urma anulării parțiale a încheierii de ședință și a sentinței tribunalului, în privința admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii, pe cale de consecință, a pretenției subsidiare. ... 43. Deși în urma controlului judiciar din apel prima instanță a rămas învestită în rejudecare doar cu pretenția formulată în subsidiar, aceea de obligare a statului român la restituirea în
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
sau aflat în strânsă legătură cu aceste obligații. ... 44. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a realizat, deci, de tribunal, care judecă litigiul în primă instanță și în al doilea ciclu procesual, în virtutea competenței sale legale date de dispozițiile art. 100 și 101 din Legea nr. 223/2015 raportate la cele ale art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 45. Cât privește cea de-a doua condiție de admisibilitate în
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
impune a fi făcută este aceea că, în absența unei definiții legale specifice, noțiunea de „chestiune de drept“ la care se referă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate primi un alt înțeles decât cel comun din dreptul procesual civil român, în acord cu prevederile art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000. ... 62. Mai mult decât atât, însuși preambulul actului normativ ce constituie temeiul prezentei sesizări (ca parte constitutivă obligatorie în cazul ordonanțelor de urgență), având rolul de
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
4 din încheierea de sesizare) rezultă că instanța de trimitere nu a avut nicio dificultate în interpretarea normei legale, opinia adoptată fiind în sensul că salarizarea trebuie să reflecte transformarea posturilor. ... 47. Pe de altă parte, nu trebuie omis cadrul procesual în cadrul căruia s-a formulat sesizarea, caracterizat prin existența unui singur salariat (membru de sindicat), cu privire la care s-a dispus disjungerea din Dosarul nr. 16.750/3/2023 și apoi declinarea competenței. În acest cadru, instanța de trimitere este învestită
DECIZIA nr. 8 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294865]
-
la misiunea ONU de menținere a păcii din Liberia. ... 43. Prin Sentința civilă nr. 318 din 6 aprilie 2023, Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea Militară Arad și a respins acțiunea față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins ca prescrisă acțiunea formulată împotriva
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea Militară Arad și a respins acțiunea față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins ca prescrisă acțiunea formulată împotriva pârâtului Ministerul Apărării Naționale. ... 44. Împotriva sentinței primei instanțe, reclamantul a declarat recurs. ... 45. Prin Decizia civilă nr. 998 din 26 octombrie 2023
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
căruia cauza a fost înregistrată cu nr. 2.993/108/2022*. ... 46. Prin Sentința civilă nr. 203 din 13 februarie 2024, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea Militară Arad și a respins acțiunea față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins ca prescrisă acțiunea formulată împotriva
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea Militară Arad și a respins acțiunea față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins ca prescrisă acțiunea formulată împotriva pârâtului Ministerul Apărării Naționale. ... 47. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că termenul de prescripție a început să curgă și s-
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
de părți se observă că divergența privind incidența și interpretarea normei pleacă de la susținerea reclamantului conform căreia ar fi îndreptățit la plata drepturilor bănești solicitate și recunoscute de prevederile legale invocate, pe de o parte, în contrast cu poziția procesuală a pârâtului potrivit căreia, de vreme ce reclamantul a beneficiat de o sumă zilnică cu titlu de diurnă de misiune (MSA - Mission Subsistence Allowance), ce a fost suportată și acordată de ONU, nu mai poate beneficia de drepturile reglementate de
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
Allowance), ce a fost suportată și acordată de ONU, nu mai poate beneficia de drepturile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, astfel că prevederile din acest act normativ nu ar mai avea incidență în împrejurările date. De asemenea, potrivit poziției procesuale a pârâtului, reclamantul nu ar putea beneficia încă o dată de dreptul înscris în art. 3 din același act normativ (acoperirea cheltuielilor pentru facilitarea legăturilor cu familia și recreere în cuantum de 1 dolar american pe zi) deoarece aceste drepturi
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
materie salarială, conduce la imposibilitatea executării acestui act; în lipsa unui termen de plată a debitului restant, devin incidente prevederile art. 1.495 alin. (1) din Codul civil. ... 13. Pârâta A a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, învederând că preluarea atribuțiilor și competențelor Ministerului Justiției referitoare la bugetul instanțelor judecătorești pentru cheltuielile de personal nu îi conferă legitimitate procesuală pasivă în
DECIZIA nr. 14 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294860]
-
debitului restant, devin incidente prevederile art. 1.495 alin. (1) din Codul civil. ... 13. Pârâta A a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, învederând că preluarea atribuțiilor și competențelor Ministerului Justiției referitoare la bugetul instanțelor judecătorești pentru cheltuielile de personal nu îi conferă legitimitate procesuală pasivă în prezenta cauză, deoarece raporturile de muncă ale reclamanților s-au stabilit cu instanța angajatoare - curte
DECIZIA nr. 14 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294860]
-
lipsei calității procesuale pasive și a solicitat respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, învederând că preluarea atribuțiilor și competențelor Ministerului Justiției referitoare la bugetul instanțelor judecătorești pentru cheltuielile de personal nu îi conferă legitimitate procesuală pasivă în prezenta cauză, deoarece raporturile de muncă ale reclamanților s-au stabilit cu instanța angajatoare - curte de apel sau tribunal -, astfel că drepturile salariale sunt calculate, datorate și plătite direct de către aceasta, precum și excepția lipsei calității procesuale
DECIZIA nr. 14 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294860]