9,624 matches
-
noi în cartea de față, poate fi o cale sigură spre obținerea unor rezultate mai bune. Expunerea pasivă la un model perfect de cercetare, în cazul în care așa ceva ar exista într-adevăr, nu e întotdeauna un mijloc de instruire productiv. În acest scop, pe parcursul cărții am încercat să ne solicităm cititorii. Mai mult decât atât, am încercat să elucidăm dilemele și considerațiile care s-au luat în calcul atât în monologurile interioare ale cercetătoarelor, cât și în dialogurile cu colegele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sumă de indicații bibliografice, mărturisind interesul cardinalului Migazzi ori al cercului său de colaboratori pentru opera în sine; paginile sunt pline de notițe marginale din care nu reiese însă spiritul polemic, ci doar un studiu pe text. Pentru gândirea efectiv productivă din preiluminismul european, între numele înșiruite pe amintitul exemplar există și acela al faimosului Pierre Bayle, autorul nu mai puțin celebrului Dicționar istoric și critic. Un alt volum din Biblia. Das ist die ganze heilige Schrift. Deutsch D. Mart. Luth
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe elementele importante de decor. Focalizare pe un element cheie, considerat de către autor ca fiind important. Abordări descriptive Deși tipurile de descriere sunt numeroase, ne exprimăm preferința pentru câteva dintre ele. Abordarea autenticistă (transmisia directă sau reality show-ul). Extrem de productivă și lesne de abordat ni se pare a fi abordarea autenticistă. O numim astfel pentru că ea implică un grad sporit de implicare a autorului în text. Scrisă la persoana întâi și la timpul prezent, această descriere oferă, pe lângă un spor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cunoaște deznodământul și, astfel, stabilind un timp al prezentului în trecutul deja consumat. Dacă în alte cazuri cronologia încurcă inutil demersul jurnalistic, pentru unele subiecte, cronologia inversată oferă un spor consistent de dramatism și autenticitate. Cel mai uzitat și mai productiv se arată a fi în anchetă planul demonstrației științifice: problemă - ipoteză - verificare - concluzie. Alte variante confirmă, de fapt, structura de mai sus: conflict - argumentele unora - argumentele altora - faptele - părerea specialiștilor - cine are dreptate. Sau: situație - cauze - soluții posibile - soluții preconizate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a începe documentarea propriu-zisă, priviți atent în jur. Ascultați cu atenție poveștile oamenilor și nu neglijați amănuntele. Sigur că unele constatări vor fi banale și de neutilizat. Altele, în schimb, pot sugera un inedit unghi de atac, o idee extrem de productivă. Evitați ideile preconcepute. Schimbați unghiul de atac sau chiar subiectul dacă documentarea vă oferă un subiect mai bun. Îmi amintesc că am ajuns în Făgăraș, la Drăguș, pentru a evoca amintirea lui Dimitrie Gusti și a pune față în față
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și de necesari sunt conectorii argumentativi: pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat, ar mai fi de adăugat, greșesc cei care... În discursul jurnalistic (altul decât cel argumentativ), întâlnim o multitudine de conectori, mai mult sau mai puțin productivi. Conectorii sintactici pot fi: adiționali (și, în plus, următorul, deci, așadar), de contrast (oricât, în schimb, totuși, pe de altă parte), de comparație (similar cu, asemănător cu), spațiali (aici, dincolo, lângă, alături), temporali (mai târziu, mai devreme, în acel timp
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
coruptibil”. E vorba de primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, și Revelionul organizat de acesta pentru tineri și pensionari fără bani prea mulți. Paradoxul. „Ceferiștii lucrează de zor la grevă”. Prin umorul și inteligența sa, paradoxul este un procedeu jurnalistic extrem de productiv. Decalcul. „De veghe în lanul de corupți” sau „Vadim a lansat partidul «România Moare». Îl găsim bine ilustrat în revistele de umor - Academia Cațavencu de pildă. La baza titlului stă o sintagmă celebră, pe care o schimbăm minim, în așa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Interviul amuzant sau umoristic. Chiar dacă subiectul nostru are un accentuat simț al umorului, datoria noastră este să-l provocăm prin întrebări inteligente, neașteptate, paradoxale sau chiar absurde („O ultimă întrebare...”, „O altă ultimă întrebare...” sau „Vă numiți X. De ce?”). Foarte productive sunt întrebările cu dacă, pentru simplul motiv că pun subiectul într-o situație concretă și îl obligă să răspundă: „Dacă ați afla prin absurd că sunt fiul dumneavoastră, ce sfat de viață mi-ați da?”. (7) Un procedeu total inacceptabil
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și de altă natură. Contextul economic însuși reclamă din ce în ce mai mult o pregătire de înalt nivel prin și în perspectiva tehnicilor computerizate. Tot mai multe ocupații se bazează pe beneficiile prelucrării informațiilor, ale manevrării operative a cunoașterii. Etapele sau aspectele procesului productiv propriu-zis presupun manipularea de informație, rabaterea inteligentă asupra producerii și prelucrării sale. Importanța acestui progres tehnologic se răsfrânge nu numai direct, prin implicarea informatizării în predare, ci și prin multiplele efecte asupra modului de derulare a educației. Obiectele pedagogice ca
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
multiple și diverse); - măsura în care integrarea conduce la progrese în atingerea scopurilor stabilite de cercetători (eficacitate în avansarea înțelegerii). Există diverse percepții și opțiuni cu privire la condițiile care pot face cercetarea interdisciplinară nu doar dezirabilă, ci și riguroasă, responsabilă și productivă. Un element-cheie în acest proces, neglijat în bună măsură, este legat de metodele colaborării interdisciplinare, care, spre deosebire de conceptele și rezultatele concrete ale cercetărilor, rămân mai degrabă opace, nedescrise și necunoscute pe scară mai largă. Un limbaj comun care poate facilita
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
concrete ale cercetărilor, rămân mai degrabă opace, nedescrise și necunoscute pe scară mai largă. Un limbaj comun care poate facilita construirea unui cadru conceptual comun, împărtășit de mai multe discipline, are potențialul de a conduce la transcenderea granițelor disciplinare. Potențialul productiv și inovativ al acestui nivel de colaborare interdisciplinară este considerat foarte înalt de Patricia Rosenfield (1992); dificultatea articulării unui limbaj comun este însă inerentă, de regulă, limbajul fiind considerat de către cercetători un element de bază al identității domeniului. Chiar dacă schimbul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sticlă”, adică a sistemului de prejudecăți literare cu care cititorul răspunde provocărilor lansate de evoluția neîntreruptă a genului proteic. Dificultăți mereu noi, dar și tot atâtea motive de fascinație derivă din dereglarea mecanismului narativ prin mistificări și trucuri literare extrem de productive. B. a mai publicat, singură sau în colaborare, cărți, cursuri și manuale de literatură engleză și de poetică. SCRIERI: Zile și semne, Timișoara, 1994; Armura de sticlă, Timișoara, 1995; The Protean Novelists, Timișoara, 1995; Corridors of Mirrors, Timișoara, 1997. Repere
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
o anume încrâncenare rurală cu sugestii folclorice. Se adaugă trecerea ineluctabilă a timpului, regresia în vegetal, cu accente panteiste, regăsite și în climatul sentimental-erotic, tonalitatea grav-meditativă, supusă universului de „semne” al unei alte lumi. Centrat pe motivul satului natal, topos productiv, poetul proiectează, în varii contexte, atributele acestui „dar ceresc”; lutul (vocabulă intens semantizată), câmpia însorită, Târnava, colina și podgoriile ce dormitează - un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de vară, Cântecele serii, Neclintire). Alteori, peisajul
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
tăcere, prin volumul De n-ar veni noaptea... (1969). Poetul se fixează în ipostaza unui „bard ostenit”, elegiac, meditativ și melancolic. Versurile păstrează solemnitatea dicțiunii, însă într-un registru preponderent confesiv, interiorizat, uneori cu inflexiuni psalmice, atitudinea dominantă fiind aceea, productivă liric, de resemnare senină, ca în poemul Din când în când: „Din când în când mă adumbrește,/ așa din senin,/ câte o pală de nor./ Din când în când bătăile ornicului/ îmi par mai moi/ decât blana de cârtiță./ Din
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
în genere, la substratul arhaic dă narațiunii o neașteptată rotunjime de „poveste”, cum de altfel și este subintitulată. Evocarea nostalgică a întâmplărilor reale ce stau la baza ficțiunii a marcat maniera prozei, relevând o incontestabilă vână narativă, neexploatată suficient. Mai productiv s-a dovedit B. în domeniul cercetărilor literare, sferă în care a publicat două importante studii (ambele pregătite inițial ca teze de doctorat): Lucian Blaga. Teme și tipare fundamentale (1997) și Arta poetică eminesciană (1998). Substanțial nutrite de noile metodologii
BARBULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
și dependența, apetențele patologice, atitudinile și conduitele ezitante etc. Vom analiza, În continuare, cele două grupe principale de tulburări psihomorale: tulburările tendențiale de factură funcțională și tulburările nucleare de factură structurală ale eului. Acte și conduite de exaltare, de afirmare, productive (Pulsiuni ale supraeuluiă Acte și conduite de refugiu, de dependență și regresiune (Regresiune către trecută Eul personal Acte și conduite de atac, de violență, de distrugere (Proiecție către viitoră Acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine (Pulsiuni ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ale eului sunt cele care se raportează la tendințele eului personal, așa cum rezultă ele din schema mai sus prezentată. Ele sunt cuprinse În patru grupe: aă pulsiuni ale supraeului, reprezentate prin acte și conduite de exaltare, de afirmare, cu caracter productiv; bă pulsiuni ale inconștientului, reprezentate prin acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine; că acte de proiecție către viitor, reprezentate prin acte și conduite de atac, de violență și distrugere; dă fenomene de regresiune În trecut, reprezentate prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
blânzi, Dropia, Satul de lut sau Masa cu oglinzi, indiferent că se caută un oraș sau un sat, un loc de veci pentru un copil sau o dropie la fel de intangibilă ca pasărea măiastră. Ciclul Vară și viscol rodează o formulă productivă în Cartea de la Metopolis - resuscitarea reală sau imaginată - a unui personaj. Prozele intitulate Monolog în fața fluviului, La curtea ospățului și Măști fără oameni relatează destinul sucit al lui Grigore Nereju, coborâtorul celei mai vechi stirpe din Glava. El moare oficial
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
societale. Starea de sănătate - abordare biopsihosocială Rolul sănătății este acela de a da indivizilor, familiilor, comunităților sau societăților șansa de a se dezvolta fizic, emoțional, social, intelectual, ocupațional și spiritual, astfel încât calitatea vieții lor să fie mai satisfăcătoare și mai productivă. Așa cum afirma Freidson (1970), medicalizarea din ce în ce mai accentuată a societății contemporane, manifestată prin extinderea medicinei și a modelului medical la zone nemedicale ale vieții sociale, a deschis oamenilor de știință din domeniile sociologiei și psihosociologiei drumul în dezvoltarea studiilor care să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii și infirmității” (World Health Organization, 1947). Sănătatea poate exista, astfel, chiar și în prezența unei boli sau a unei infirmități, nefiind necesară absența acestora pentru ca o persoană să fie satisfăcută sau productivă. Această definire globală a sănătății este cuprinzătoare, dar greu de aplicat în măsurarea și ameliorarea stării de sănătate. În urma analizării dimensiunilor stării de sănătate, Hahn și Payne (1997, p. 11) au definit sănătatea astfel: „Sănătatea reprezintă amestecul resurselor fizice, emoționale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Payne (1997, p. 11) au definit sănătatea astfel: „Sănătatea reprezintă amestecul resurselor fizice, emoționale, sociale, intelectuale, spirituale și ocupaționale care sprijină o persoană în realizarea sarcinilor de dezvoltare biopsihosocială, necesare pentru ca ea să se bucure de o viață satisfăcătoare și productivă”. În 1996, Spilker a identificat cinci domenii majore ale stării de sănătate: starea fizică și capacitatea funcțională, starea și bunăstarea psihologică, interacțiunile sociale, factorii economici și statutul social și starea spirituală/religioasă (Institute of Medicine, 2001). Dimensiunea fizică a stării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ieremiei Golia, fratele logofătului, cel care trage sforile letopisețului. Ca și antecesorii, A. (ce crede în valoarea scrisului, reiterând, în cronică, elogiul minții și lauda „alcătuirilor retoricești”) recurge la modele bizantine; e preferat Manasses, cu Istoria sinoptică (extrem de receptat și „productiv” în școala cronografică a locului), al cărui stil manierist convine vehemenței de comandă ori exercițiului encomiastic, disimulării sau eschivelor candide ale cronicarului. Descoperit la Petersburg, într-un miscelaneu transcris, se pare, în Moldova pe la sfârșitul veacului al XVI-lea sau
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
poezia cu formă fixă (ilustrată aici prin sonet). Culegerile ulterioare (Nevăzutele Urse, 1975, Cântece de viscol, 1976, Anonimus, 1977, Ascunsa trudă, 1979) confirmă că B. a intuit de la început o formulă poetică proprie, relevantă, căreia îi rămâne fidel, întrucât este productivă sub toate aspectele. Dar dacă, tematic, se cristalizează trei mari obsesii (timpul, erosul și cosmosul), surprinzătoare și impresionante sunt dexteritatea prozodică, diversitatea și virtuozitatea „spunerii”, a rostirii. Poetul străbate, ca pe niște adevărate căi obligatorii, formele „canonice”, tutelare ale poeziei
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
-și cultive precursorii (în Ispirescu, împăratul basmelor, 1983). Pe urma altor prețuiți băsmuitori (N. Filimon, I. C. Fundescu, N. I. Dumitrașcu sau N. D. Popescu, toți cu frumoase, expresive variante la Fata din dafin), va izbuti notabile remake-uri, recuperând embleme, măști (extrem de „productivă” cea a cheleșului), integrând surse, triind motive, diverse ca factură și tipologie. Umorul blajin reanimă, în fine, în Mici povestiri despre oameni mari (1981), anecdotica instructiv-cordială, verva păstoasă, duhul boem și destins al unui București de odinioară: lume pestriță, cafenele
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
1984), care propune un „album de familie”, alcătuit din crochiuri delicate, „cărți poștale”, gravuri sau acuarele nostalgice ale amintirilor din copilărie sau mai târzii. Uneori, mici scene evocate fragmentar se grupează ca elemente ale unei mitologii personale, schițate în limitele productive ale sugestiei. Un volum postum, Marea liniște (1995), confirmând profilul liric deja afirmat al autorului, vădește totodată evoluția spre maxima concentrare, până la „poemul-propoziție” (Roxana Sorescu), apropiat de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate Arhiva actelor uitate, „așezate fiecare
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]