332,002 matches
-
a obligat la reținerea la care m-am referit, o anumită artificialitate, o falsă animație în breasla noastră, acum, în ajunul Conferinței Naționale. Animația nu mi se pare a izvorî din dorința reală a scriitorilor de reformă a instituției lor profesionale. Dacă ar fi fost așa, s-ar fi înțeles din capul locului că președinția e o corvoadă și că președintele viitor va avea mare bătaie de cap; s-ar fi înțeles că el nu va conduce singur și că a
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
opera lui Titu Maiorescu este un moment esențial în evoluția modernă a literelor românești moderne și, îndeplinind un rol istoric, merită și trebuie studiat dacă voim să înțelegem procesul devenirii noastre. Dacă recitim - cum am făcut eu cu, mărturisesc, delectare profesională - opera critică a lui Maiorescu avem a constata, instantaneu, cît de actuală e ea, de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului estetic în evaluarea literaturii. Or, Maiorescu este cel dintîi care a așezat acest criteriu la fundamentele actului
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
low profile". Însă a fi politicos e una, iar a fi eficient - cu totul alta. În mod straniu, cele mai încordate relații cu presa par să le aibă două dintre doamnele executivului. În primul rând, Hildegard Puwak. Nu cunosc meritele profesionale sau politice ale doamnei cu pricina. Nu știu nici măcar dacă-și datorează numirea "political correcteness"-ului la care PDSR-ul se dovedește net superior foștilor guvernanți, sau relației apropiate cu dl. Iliescu (pe care am auzit cu urechile mele cum
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
dificultate este că Mircea Rusu nu e ajutat de partenerii de spectacol. Dacă actorii cu experiență (Mircea Albulescu, Simona Bondoc, Ilinca Tomoroveanu și Alexandru Bindea, care ratează, din păcate, finalul) au, fiecare, momentul lor, realizat cu măiestrie, îi întorc bine, profesional, replicile și-l susțin (de aceea scena de la începutul părții a doua cu Albulescu și Rusu e una din cele mai bune), deși nu au roluri deloc generoase, tinerii (Dana Măgdici, Maria Popistașu, Maria Buză și chiar și Marius Bodochi
Singur printre actori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16236_a_17561]
-
la Guarnieri sau Mazzoni, ci la toți italienii care au pus în balanță propria istorie cu a altora. Ortiz reparcurge căile de penetrare a culturii latine, apoi italiene (militare, politice, misionare, comerciale, culturale), oprindu-se, în funcție de perioadă, asupra unor categorii profesionale (constructori, medici, ingineri, decoratori, marinari genovezi și venețieni) sau a unor personalități și nu numai de talia lui Piccolomini, Giovanni Botero, Petru Cercel sau stolnicul Constantin Cantacuzino. Ici și colo, dar niciodată frontal, au fost abordate chestiuni ca defazarea Țărilor
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
ai fi de valoros, nimeni nu te vede dacă nu scoți capul, dacă nu strigi. Așa că, spre regretul meu, se impun unele nuanțe, căci, n-am nici o îndoială, un om valoros se simte răspunzător de soarta comunității sale umane și profesionale, de destinul disciplinei pe care o reprezintă. Oricît ar fi ei de fragili și de scîrbiți de nivelul scăzut al diverselor dezbateri sau derutați de bădărăniile altor "vedete" ale momentului, nu ai voie să aștepți la nesfîrșit ca alții să
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
fel, ceea ce atît de prețios se numește aici, ca și în alte prea multe spectacole, mișcare scenică - îi aparține Mălinei Andrei - agravează tonul eronat în care este construit planul. Mi se pare grav chiar și felul - care denotă o neglijență profesională - în care tinerii Talașman, Niculescu, Zetu și-au lăsat corpurile să capete contururi jenante pentru vîrsta și pasiunea lor. Mă întreb ce se va întîmpla peste douăzeci de ani? În loc ca personajul lui Ovidiu Niculescu (dr. Jason Posner) să fie
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
sa ca ministru al finanțelor: un anumit calm și o seninătate... placidă care nu rimau, cel puțin în mintea mea, cu ceea ce trebuie să fie un finanțist. Cred că ultimii ani au constituit și pentru domnia sa intervalul unor clarificări, atât profesionale, cât și doctrinare, din care nu avem decât de câștigat cu toții!) Rămânând, așadar, la părerea că dl. Constantinescu are un rol imens în răul pe care-l trăim astăzi, nu pot fi, sub nici o formă, de acord cu atacurile nedemne
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
Pavel Șușară În cadrul unor proiecte culturale extrem de complexe și de ambițioase, cu o ținută profesională demnă de statutul academic al instituției, Accademia di Romania din Roma, condusă, în caliatatea sa de director adjunct, de prof. dr. Gheorghe Mândrescu, a organizat recent o expoziție cu totul neobișnuită. Un grup de șapte pictori și sculptori italieni, majoritatea
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
tragedia seminției sale, ci și o dramă personală. Drama omului uitat sau abandonat de prieteni, dar și a intelectualului obsedat de mediocritate, neîmplinire, ratare, de nevoia disperată de a înțelege în ce măsură ce i se întîmpla - în plan uman, spiritual și profesional - era strict o chestiune de conjunctură, de teribilă nedreptate a istoriei, sau (fie și parțial) rezultatul unei slăbiciuni sau limitări interioare, ale lui proprii. Sebastian a fost, după cum rezultă din Jurnal, un om onest pînă la severitate cu sine însuși
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
ceea ce au de spus alții. Tragedia lui Mihail Sebastian nu a fost, cum spuneam, doar cea a unei seminții, ci și una personală. Tragedia omului înșelat și părăsit de prieteni, redus la marginalitate, forțat să rămînă afară, expulzat din comunitatea profesională și intelectuală căreia îi aparținea. O tragedie a diferenței. Ar fi fost spre avantajul nostru ca această traducere să apară prefațată de un text explicativ, care să nuanțeze într-o analiză sociologică sau istorică confuzia și tragedia acelor ani, 1935-1944
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
uneori, impresionantă. Punerea în spațiu, de pidă, asocierea fotografiei și a desenului artistic, a schiței de portret și de anatomie, creează dimensiunea expresivă a expoziției, mai mult sau mai puțin gratuită sub raportul impactului; partea documentară, fotografia antropologică și desenul profesional, creează dimensiunea științifică și practică a evenimentului, în timp ce radiografierea eliptică a umanului, scrutarea lui în cheie spectrală și așezarea lecturii într-o perspectivă în care clinicul își cere și el dreptul său la efigie și la atemporalitate, construiesc, discret, dimensiunea
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
Așa-i viața (1928) - oferindu-le chiar și studenților ocazia să participe ca figuranți. Cu acest film în chip de "carte de vizită", a luat în 1929 drumul Parisului dornic să-și încerce norocul, dar mai ales să cîștige experiență profesională. După două meritorii scurt-metraje (La Miniature și Ça colle) are parte de un nesperat însă meritat succes purtînd un titlu pe potrivă: Aventura fericită (1935), hazlie reîntoarcere la natură după lecția Rousseau și Defoe. În ciuda unui reușit cuplu de comici
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
-ți declara și recunoaște idiosincrasiile, reținerile, slăbiciunile, dilemele. Abia atunci devii, susține Warren, critic. Se cheamă, deci, că între profesie și vocație (presupunînd că a fi critic este o vocație) există o subtilă legătură: aflarea vocației presupune atingerea unei maturități profesionale, descoperirea acelui centru spiritual și a unei supreme motivații care îți pot da curajul de a fi tu însuți, de a avea o voce distinctă de corul mentorilor sau autorilor pe care îi cunoști și i-ai studiat. Warren are
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
gravă a deturnărilor de energii, solicita un răspuns imediat și o anulare fără concesii. Și acest lucru s-a făcut recent, pe pragul dintre milenii, la Galeriile Etaj 3/4, prin grija lui Mihai Oroveanu, de departe cel mai îndreptățit profesional și moral să ofere o imagine complexă și o lectură profundă a operei lui George Apostu. Organizată pe un etaj întreg, această expoziție pune, pentru prima oară cu adevărat, problema anvergurii sculpturii lui Apostu și a locului pe care aceasta
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
are nu numai revelația unei colecții de suflete tari, ci și a fidelității lui Mihai Stoian față de o anume și nedesmințită marcă stilistică: cea a scriitorului/ investigator ce intervine în destinul personajelor, discret, atașant, din altruism sau doar din curiozitate profesională, modificând benefic traiectoria sau retrăgându-se când deznodământul implacabil o cere. Un model am zice de comportament comunitar, complet opus terorismului unor paparazzi de duzină ce nu pregetă să-și hăituiască victimele, spre a apuca "exclusivitatea" unor subiecte, pe cât de
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
care la 1924 teoreticianul evidenția virtuțile complexe ale artei a 7-a. Lăsînd în seama organizatorilor - Ministerul Culturii din România, Ministerul Tezaurul Cultural din Ungaria, Budapest Filmstúdió și Oficiul Național al Cinematografiei - analiza disfuncționalităților, mă voi referi strict la profitul profesional al acestei ediții care a prezentat aceeași selecție doar că la ficțiune Față în față a înlocuit Cortul, iar maghiarii au oferit alte trei titluri recente. Filme urmărite cu interes maxim de către artiștii din delegația română: două actrițe și cinci
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
de la o întrebare fundamentală și destul de veche: cum ar putea fi studiile literare (critica, istoria, teoria) strict politice? Altfel spus: care ar fi make-up-ul lor intelectual? Iată întrebarea care constituie teza principală uneia dintre cărțile recent semnate de Stanley Fish, Professional Correctness: Literary Studies and Political Change (Corectitudinea profesională: Studiile literare și schimbarea politică) . Volumul e ceva mai vechi (1996 în harrdcover, 1999 în paperback), publicat fiind înainte de celebrul scandal Sokal, dar poziția lui Fish a rămas aceeași. În plus, argumentele
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
ar putea fi studiile literare (critica, istoria, teoria) strict politice? Altfel spus: care ar fi make-up-ul lor intelectual? Iată întrebarea care constituie teza principală uneia dintre cărțile recent semnate de Stanley Fish, Professional Correctness: Literary Studies and Political Change (Corectitudinea profesională: Studiile literare și schimbarea politică) . Volumul e ceva mai vechi (1996 în harrdcover, 1999 în paperback), publicat fiind înainte de celebrul scandal Sokal, dar poziția lui Fish a rămas aceeași. În plus, argumentele din această carte aruncă o altă lumină asupra
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
Și iată cum Stanley Fish, de curînd numit profesor de drept, ne poftește într-un secol 21 al autonomiei esteticului și literarului, al intelectualului cufundat în fotoliu cu un volum Milton în față. Cîți îl vor urma oare? Stanley Fish - Professional Correctness: Literay Studies and Political Change, Harvard University Press, 1999, (paperback), 160 pag.
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
cunoaște și are încredere în calitatea de călăuză a fiecărui membru din staff-ul unui festival, senzația ingrată a criticului copleșit de tentații se estompează fiindcă se poate abandona cît mai multor poteci, avînd siguranța că va fi în cîștig profesional, descoperind la final că a izbutit chiar un itinerar coerent. În consens cu intențiile lui Michel Demopoulos și Dimitri Eipides (directorii festivalului și respectiv secțiunii paralele "Noi orizonturi"), urmînd sugestiile experților Alexis Grivas și Irene Stathi, am ales întîi de
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
persoane cu o existență normală și chiar prosperă, bîntuiți totuși de neliniști obscure. Mai tonic, deși cu un final nu tocmai "fericit", Așteptîndu-l pe Mesia al argentinianului Daniel Burman pare o autobiografie dramatizată, căci relatează cu nerv experiențele sentimentale și profesionale ale unui tînăr evreu ce hotărăște să-și părăsească mediul familial închistat în tradiții și să-și încerce norocul la un post de televiziune. Iubirea pentru o reporteră ce se dovedește bisexuală îl face să cunoască și povestea unui ins
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
America, e în multe privințe simptomatic pentru un asemenea profil intelectual. Personajul principal al cărții este o actriță poloneză pe nume Maryna Zalezowska, care hotărăște să emigreze în America împreună cu un alai de rude și prieteni fideli în plină glorie profesională, asumîndu-și riscul ca peste ocean să nu obțină decît roluri minore. Decizia ei, care pe unele dintre personaje le nedumerește, pe altele le revoltă, este tema romanului. De ce părăsește un om țara în care s-a născut? O întrebare la
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
Vibrația acelor energii rămîne, din păcate, aproape inaccesibilă tinerilor trupei de astăzi. Dar și la Bulandra, de exemplu, este la fel. Asta nu consolează însă pe nimeni. A fi astăzi actorul unei trupe cu renume nu mai este o victorie profesională, o ierarhie valorică, atîta vreme cît ușile s-au deschis prea larg și cei intrați promit atît de puțin. Asta este o altă discuție. Vreau să spun că emoția mea de a mă afla iarăși la Piatra Neamț mi s-a
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
cerebral, o minte limpede și limpezitoare, complexul de boli de care suferă unicul său fiu îl lovește în plin. Îi dezarticulează sistemul de referință și cadrele bine fixate ale înțelegerii, îi spulberă succesivele teorii "explicative" și amenință să-l clatine profesional și uman. Însă dacă patologia lui M îl macină pe tată pe dinăuntru, fărâmițându-i nu numai habitudinile, ci și convingerile, credințele intime, M însuși este cel care îl salvează pe Matei Călinescu. Asistăm la o tulburătoare inversare a raportului
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]