2,673 matches
-
catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de eficiență în plan practic. Coexistența ideilor abstracte și a celor programatice, al căror caracter specific are rol practic, indică faptul că ideologia comportă o anumită ierarhizare a elementelor sale. În același timp, pentru
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de eficiență în plan practic. Coexistența ideilor abstracte și a celor programatice, al căror caracter specific are rol practic, indică faptul că ideologia comportă o anumită ierarhizare a elementelor sale. În același timp, pentru a fi influentă în plan socio-politic, ideologia trebuie să dețină o anumită stabilitate în timp și să ofere
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
discurs evidențiază atitudinea pe care o adoptă orice conservator față de noutatea radicală, pe care o respinge, preferând schimbarea atunci când ea survine ca o necesitate de adecvare a individului sau societății la acele situații particulare problematice. Deși nu deține un cuprins programatic, un "catehism", conservatorismul poate fi recunoscut acolo unde raționalitatea se manifestă nu prin aplicarea unor soluții abstracte, care nu au legătură cu realitatea, umană sau socială, ci prin cântărirea eficientă și empirică a posibilităților de acțiune, astfel încât, în final, să
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
oferindu-le un sentiment al identității. Ecologiștii se consider membrii unei specii a cărei sănătate și existență sunt profund dependente de alte specii și de condițiile care le hrănesc și le mențin și pe acestea în viață"42); d) funcția programatică (avansează un program "pentru promovarea practicilor sau politicilor care protejează mediul natural și pentru educarea și iluminarea oamenilor care sunt nepăsători față de sănătatea altor specii și sănătatea mediului natural în ansamblu"43). Având în vedere problemele realității sociale contemporane, care
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
rezultate din aceste decizii referitor la cheltuielile din anii următori. În cazul procesului clasic de bugetare, o reducere a bugetului se reflecta În reduceri ale bugetelor structurilor subordonate proporțional cu cota lor parte din bugetul total. Nu exista o reducere programatică a resurselor, bazată pe prioritățile existente la nivelul ordonatorului principal de credite: categoriile de forțe ale armatei „așteptau” În anul următor nivelul de resurse avute În anul anterior sau un procent „corect” din totalul cheltuielilor, indiferent de schimbările survenite În
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu), numai titlul rămâne ludic-provocator. C. este un bun versificator de teme și atitudini-ecou din Lucian Blaga, din Emil Botta, din Radu Stanca. Se exaltă vegetalul în germinare, contopirea cu natura, apar uneori elanuri titaniene. Un optimism programatic și convențional domină cântările despre zboruri și construcții. Dar nota specifică a poetului e una melancolică și grandios vizionară, accentuată cu fiecare carte. Don Juan se sinucide pentru a-i sfida pe cei ce l-au condamnat (Balada poetului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
să spunem, un Octavian Paler, primind doar dispoziții sau transformat în simplu agent electoral? în sfârșit, când nu îmbracă nici una, nici alta din aceste ipostaze, intelectualul se manifestă electoral în calitate de alegător. El trăiește și acum cu o anume dilemă: vot programatic sau vot util? Vot principial sau interesat? Ne batem pentru idei sau pentru interese personale? întrebare, într-un fel, retorică, deoarece adevăratul intelectual nu poate fi decât de partea ideilor și programelor, nu a combinațiilor mai mult sau mai puțin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din aspectele cruciale și am adăuga: profund negative ale situației socio-politice actuale, care ar cere, în mod necesar, o discuție specială. Pare, în orice caz, destul de straniu și semnificativ totodată că mai niciunul din liderii opoziției nu îmbrățișează pe față, programatic, cauza esențială a păturii mijlocii. Tentația populistă (Măria sa populismul), mitul statului bunei stări generale formulă valabilă, și încă în parte, doar în Occident , incapacitatea de a determina sectorul social specific, segmentul electoral de bază sunt semnele cele mai grave ale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
resemnăm la această situație sau încercăm totuși s-o schimbăm? (1995) P.S. Cartea discutată constituie, după opinia noastră, o lectură obligatorie pentru toți foștii deținuți politici (1996). IV. O NOUĂ CULTURĂ ROMÎNĂ Argument Este centrul de greutate și, așa zicând, programatic, al cărții. El propune o privire și evaluare de ansamblu a culturii române după decenii de dictatură. Imagine, în mod inevitabil, negativă. Nu se pierde însă din vedere nici faptul că multe insuficiențe au cauze mai vechi și mai profunde
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
apărută la Iași din martie până în iulie 1860. Continuă „Foaie de storiă română” a lui B. P. Hasdeu, scoasă cu un an înainte tot la Iași. Noua revistă este scrisă aproape în întregime de redactor. În afară de două articole cu caracter programatic, privind mai ales activitatea de viitor a istoricului, intitulate Istoria și Literatura, Hasdeu publică studii de istorie, altele de literatură, versuri și notițe critice. Mai colaborează Gh. Tăutu cu o dramă istorică în versuri și G.-R. Melidon cu poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287065_a_288394]
-
totul și cu totul altceva, iar orice echivalență este de fapt greșită, ne avertizează el. "Capitalismul nu s-a născut din dorința de a îndrepta o lume pe care unii oameni o consideră ca fiind construită strâmb. Nu este nimic programatic și nimic premeditat în apariția sa. Capitalismul este în esență, o etapă a aventurii umane în căutarea mai-binelui". După aceste inevitabile precizări (după lepădarea de Satana, cum s-ar zice), se poate vorbi în liniște despre ce este, cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
pentru o mai bună receptivitate (responsiveness) și pentru diferențe socio-economice mai mici, datorită posibilității de a adopta politici sociale eficiente. În cazul în care s-a realizat fundamentarea organizațiilor de partid, fără ideologii dezbinatoare și contradictorii, dar atente la aspectele programatice, atunci ar trebui structuri intermediare care să contribuie la calitatea democrației la nivel de responsabilitate și drepturi. Toate acestea înseamnă, în primul rând, transformarea ancorării de partid. Mai exact, antrenarea de "sus în jos" a unei societăți civile nefericite, pasive
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
venind din partea unui grup care predică abandonul romanescului psihologic și al manierismelor culturale în beneficiul trăirii personale, pledînd pentru o "multiplicitate a textelor" și identităților! Cu alte cuvinte, paradigma lipsei de model permisivitate discutabilă în abstract, dar lăudabilă în ceea ce privește acceptarea programatică a totalei libertăți creatoare. Și atunci, cu atît mai surprinzătoare ne apare dezavuarea flagrantă a fostului maestru și acolit de către "Perpendiculari", după un rechizitoriu tragi-comic în care, culme a cinismului imbecil, i se reproșează tocmai faptul că nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
e un fantast condamnat la starea de veghe și la recunoașterea diferenței dintre aspirație și realizare/realitate: un inadaptabil romantic, marcat de experiența umană și artistică specifică „generației pierdute”, a războiului. De altfel, este singurul dintre poeții Cercului Literar apropiat (programatic) de grupul de scriitori din preajma revistei bucureștene „Albatros”. Poet original totuși, grație dozării personale a lirismului astral (sau, mai rar, bucolic) cu notația existenței comune și comentariul ironico-sarcastic ori numai cu umorul, căruia I. Negoițescu i-a izolat, urmărindu-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
civilizației unui popor, I. pune în lumină, fără a subestima specificul obiectului de cercetare al istoricului literaturii, mai cu seamă ceea ce încadrează literarul în social și național. El acordă atenție prioritară curentelor larg culturale, mișcărilor de idei și biografiei scriitorilor. Programatic, urmărește „a desface ideile și sentimentele ce stăpânesc o carte, a le pune în legătură cu acelea care rezultă din activitatea omenească, neliterară, a scriitorului” și a încadra personalitățile literare în contextul ideologic și politic al epocii. Asumându-și o asemenea sarcină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
prin vot universal și cu structuri executive de guvernare. Destul de surprinzător, în cazul regiunilor cu specific etnic pronunțat, regionalizarea era încurajată în numele promovării identității și al respectului față de dreptul de a fi diferit. Aceste idei au stat la baza tezelor programatice ale lui François Mitterand, candidatul partidului socialist la alegerile prezidentiale, putând fi puse ulterior în aplicare în cadrul reformelor din 1982. Propunerile de mai sus, noi pentru socialiști, fuseseră avansate de către generalul de Gaulle cu 13 ani înainte! Ceea ce frapeaza însă
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Așa cum îl văd, el se aseamănă izbitor cu modernismul (al cărui nume continuă de altfel să-l poarte înlăuntrul numelui său), mai ales în ceea ce privește opoziția față de principiul autorității, opoziție care se extinde acum deopotrivă la raționalitatea utopică și la iraționalitatea programatică pe care le cultivau unii moderniști"178 (s. a.). Sunt așadar de necontestat multe dintre calitățile postmodernismului (precum redeschiderea problemei istoriei ca domeniu, a contemporaneității, a discursului în arhitectură sau literatură, radicalizarea ironiei, universalizarea pluralismului etc.), dar aceste trăsături nu sunt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care a deplasat cu mult sau chiar a negat autoritatea externă sau caracterul absolut al diverselor imperative morale. Morala devine la rândul său un spectacol acompaniat de discursuri publicitare, care prezintă noile idealuri ale cetățeanului contemporan, între care sunt prezente programatic ideea de corp sănătos, confortul, luxul, vacanțele exotice, relaxarea prin intermediul divertismentului mediatic etc. Este de remarcat faptul că atât Baudrillard, cât și Debord plasează un loc important în economia societății moderne consumului timpului și în special consumului timpului liber. Trecerea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ani, viitorul poet își transcrie în versuri angoasele și schițează un insolit roman, Cocktail. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București și, fără o susținută consecvență, apare în publicațiile vremii, cu surprinzătoare (întrucât nu a frecventat cercurile literare) texte programatic avangardiste. În ,,Limba română” din 1929 și 1930 (la care colaborau Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Mircea Vulcănescu), semnând Victor = Valeriu Martinescu și Delombra, va face comentarii asupra futurismului (F. T. Marinetti), înscriind între predecesorii mișcării, de care se simțea apropiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
că scrie prima literă a alfabetului, stabilește table morale, fundează o logică și o estetică. Sentiment, Încă o dată, de Întemeietor, hărăzit să devină model. Poezia nevoită să exprime asemenea trebuințe este, fatalmente, didactică și sentențioasă, fără contact cu obiectele materiale. Programatică la acest prim nivel, ea se silește să Îndoaie abstracțiunile și să le dea un ritm care să izbească mai plăcut urechea și să fie mai ușor de reținut. Poezia lirică propriu-zisă, cea erotică, arată deja o sensibilitate obosită, crepusculară
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obstacole În calea intențiilor sale: formele se supun, ideile „drepte și Înalte” Își află ușor expresia trebuitoare. Înălțarea, mărirea obiectului poetic presupun o lepădare a lui de culoarea și densitatea materială. Sensibil la latura morală, Alexandrescu este opac (o opacitate programatică) la viața ascunsă a universului. N-are simțul cosmosului, cum n-are nici simțul elementelor. Imaginația lui nu coboară decît rar și superficial În lumina concretului, fapt curios la un spirit care vrea să Îndrepte răul social. Poemul este, de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pămînt, eter și lună aiurează, se-nfior... .................................. și aerul ce varsă răcoarea, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață”... Putem spune, văzînd și aceste exemple, că figura poetică a lui Bolintineanu se bazează pe un permanent extaz, pe o programatică Îmbătare. „Simțualismul” este conceptul care definește starea de beție În mijlocul unei naturi magice. O natură ce are, totuși, cîteva Învelișuri materiale precise. O prețuire (o intuiție) specială are Bolintineanu, Întîi, pentru elementele ei prețioase. G. Călinescu și, după el, mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care unește parfumurile și culorile pămîntului și ale apei, simțurile ating pragul de sus al beției, iar poezia (transformată Într-o componentă a realului) găsește izvoarele ei nutritive. Cadrul mai este evocat Într-un loc (Mehrube) Într-un chip aproape programatic: „Ăsta e Bosforul d-unde s-aripează, P-al lor car de roze fragedele zori, Din a cărui undă și-a făcut mirază Bolta azurată, aurînd de flori. Ale sale fiice sînt strălucitoare Ca stelele d-aur rătăcind prin nori; Dulcea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
individualitate, un mecanism ce poate funcționa singur. Viziunea totală se constituie din suma viziunilor parțiale. Ce evită sistematic Alecsandri este ruptura dintre spații. Gustul pentru panoramele armonioase Îl au mulți romantici. La Alecsandri gustul se asociază cu un mod aproape programatic de a gîndi (a vedea) natura și obiectele ei. S-a spus În repetate rînduri că este vorba de o natură veselă. Poetul Însuși afirmă (În Vis de poet) că gîndul lui este să exprime sărbătorile vieții: „Ca o liră
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
focul inimii alină Și lîngă care o grotă umbra sa făgăduiște, Unde amorul șade cu degetul la guriță semn că tace și păzește.” Același poem este localizat și de Gheorghe Asachi: Soția la modă. Poemul are un caracter mai apăsat programatic: „iar eu zic: c-o moldovancă, să rămîn tot moldovan!”... Junele boier se plînge altuia de soția ce-a deprins noua modă europeană. Ea nu vrea să se urce Într-o caretă „pe resoare”, vrea caretă pe arcuri. O apucă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]