4,641 matches
-
este mai ușor să preluăm o dogmă populară decât s-o analizăm pentru a descoperi dacă este sau nu adevărată. Toate acestea conduc la confuzie, acceptarea frazelor și a platitudinilor și la multe dispute, urmate de un slab profit în ceea ce privește prosperitatea națiunilor 3. Limitele înțelegerii Cea mai grozavă dificultate situată în calea unei investigații teoretice a naturii și practicilor politicii internaționale este ambiguitatea materialului cu care trebuie să lucreze observatorul. Pe de o parte, evenimentele pe care trebuie să le înțelegem
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mijloc pentru scopurile naționale Politica internațională este, ca și alte tipuri de politică, o luptă pentru putere. Oricare ar fi scopurile ei finale, puterea este întotdeauna primul obiectiv. Decidenții și oamenii în general pot avea drept scop final libertatea, securitatea, prosperitatea sau însăși puterea. Ei și-ar putea defini scopurile în termenii idealurilor religioase, filosofice, economice sau sociale și ar putea spera că respectivele idealuri se vor materializa datorită forței lor inerente, prin intervenție divină sau prin evoluția normală a problemelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a epocii de a reduce problemele politice la economie 13. Capitaliștii și criticii lor sunt în egală măsură vinovați pentru această eroare fundamentală. Primii așteptau din partea dezvoltării capitalismului, eliberat de lanțurile atavismelor epocii precapitaliste și funcționând numai după propriile legi, prosperitatea generală și pacea. Ceilalți erau convinși că aceste scopuri pot fi atinse numai prin reformarea sau răsturnarea sistemului capitalist. Ambele părți au căutat remedii economice ale problemelor politice. Bentham promova emanciparea coloniilor ca metodă de a evita conflictele imperialiste care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Franța, coloniile americane, Spania și Olanda. El a propus atunci ca Europa să fie considerată ca o mare republică, ai cărei diverși locuitori au atins aproape același nivel de civilizație și cultură. Balanța de putere va continua să fluctueze și prosperitatea regatului nostru sau a celui vecin pot crește sau scădea; dar aceste evenimente nu pot să afecteze, în general, starea noastră generală de fericire, sistemul artelor și legile sau manierele, care îi disting atât de bine în fața întregii omeniri pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Franță victorioasă lăsa Canada ca posesiune britanică și lipsită de cele treisprezece colonii, iar Marea Britanie se putea felicita, în termeni gibbonieni, că a supraviețuit fără dezastre, unei fluctuații în balanța de putere în care îi venise rândul să-și vadă prosperitatea scăzând, dar în care nici un rău major nu survenise în starea generală de fericire a societății civilizate care era casa spirituală a supușilor regilor George și Ludovic 15. Marii autori politici ai epocii erau conștienți de unitatea morală și intelectuală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
europene de gaze la începutul anilor ’80, Uniunea Sovietică a decis în mod evident să-și întărească eforturile de modernizare industrială printr-un aflux masiv de tehnologie occidentală. Republica Federală este una dintre cele mai dezvoltate națiuni industriale, dependentă pentru prosperitatea sa de exporturile pe scară largă. Odată ce legăturile politice, militare și economice dintre statele vest-europene și dintre acestea și Statele Unite au fost slăbite, Uniunea Sovietică ar putea apărea ca o alternativă viabilă. O astfel de desfășurare de evenimente ar putea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru exporturile nipone de instalații mecanice și produse industriale. Într-adevăr, cele două state ar putea să domine împreună continentul asiatic din punct de vedere economic, politic și militar. O astfel de alianță ar semăna cu așa-numita sferă de prosperitate asiatică pe care Japonia a încercat în trecut în zadar să o stabilească prin cuceriri, dar care acum s-ar baza pe recunoașterea mutuală a intereselor complementare. Noua mobilitate de care se bucură Japonia, un produs secundar al inițiativei americane
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
strategic oferă, de exemplu, o argumentare economică propriu-zisă în acest sens30. Ea afirmă că statele ar trebui să-și susțină firmele pentru a dobândi un avantaj comparativ față de firmele țărilor rivale, deoarece este cel mai bun mod de a asigura prosperitatea economică națională. Există și o logică psihologică, prezentând indivizii ca fiind preocupați de felul în care se descurcă ei (sau statul lor) în cadrul unui acord de cooperare, nu din rațiuni materiale, ci deoarece a te compara cu ceilalți face parte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ambasador în Vietnam între 1967 și 1973, Howard Schaffer scria: Dezvoltând o relație consolidată, de încredere reciprocă cu șpreședinteleț Thieu în anii Nixon-Kissinger, depeșele sale prezentau imaginea unui progres important, deși inegal, către stabilitate, securitate și un anumit grad de prosperitate în Vietnamul de Sud. Unii dintre funcționarii ambasadei nu erau deloc de acord cu evaluările sale, mai ales cei din secția politică, dar și alții, îndeosebi cei tineri. Aceste păreri negative despre viitorul Vietnamului erau împărtășite de mulți dintre corespondenții
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și posibilitățile ei materiale, sociale, culturale și intelectuale de a le satisface, aceasta fiind principala cauză a acțiunilor distrugătoare a omului asupra mediului natural. Toate cele trei componente ale mediului înconjurător natural, antropic și social sunt indispensabile pentru dezvoltarea și prosperitatea societății umane contemporane. Trăim astăzi într-o eră în care preocupările pentru menținerea cât mai nealterată a Terrei trebuie să se materializeze în acțiuni concrete, menite să încetinească și chiar să stopeze ritmul cu care activitatea antropică distruge natura, uneori
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și oțelului Iugoslavia (în anii ’80); cooperativele producătorilor; grupuri de muncă semiautonome Varietatea de probleme Salariile Negocierea comună (collective bargaining) în majoritatea țărilor Problemele personale (de exemplu supraîncărcare - redundancy - și instruire) Negocierea comună în SUA; consiliile muncii în Germania Beneficiile prosperității Consiliul francez al muncii cu privire la serviciile medicale Metodele de producție Cercurile de calitate, grupurile de muncă semiautonome Selectarea managerilor Consiliile muncitorilor din Iugoslavia Decizii cu privire la investiții majore Comitetul supervizor existent în sistemul de codeterminare german Drept de proprietate asupra muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și oțelului Iugoslavia (în anii ’80); cooperativele producătorilor; grupuri de muncă semiautonome Varietatea de probleme Salariile Negocierea comună (collective bargaining) în majoritatea țărilor Problemele personale (de exemplu, supraîncărcare - redundancy - și instruire) Negocierea comună în SUA; consiliile muncii în Germania Beneficiile prosperității Consiliul francez al muncii cu privire la serviciile medicale Metodele de producție Cercurile de calitate, grupurile de muncă semi-autonome Selectarea managerilor Consiliile muncitorilor din Iugoslavia Decizii cu privire la investiții majore Comitetul supervizor existent în sistemul de codeterminare german Drept de proprietate asupra muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un mod optimal, este de așteptat să apară anumite oferte, altele decât cele declanșate atunci când realizarea celor trei funcții este supraoptimală. Ce s-ar putea întâmpla, ne putem întreba, atunci când un om, din nevoia de a-și crește bunăstarea și prosperitatea sa și a familiei sale, de a-și mulțumi superiorii sau de a-și realiza potențialitățile de care dispune, se dedică și se abandonează total muncii prestate, sacrificându-și cu bună știință relațiile sociale și chiar propriul destin? Ce s-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
desemna. Prin anii ’70-’80, tot mai multe persoane, indiferent de vârstă și de sex, se abandonează activității de muncă, se lasă acaparate aproape total de muncă. Nevoia de productivitate înaltă a organizațiilor și societății în ansamblul ei, nevoia de prosperitate și de îmbogățire a oamenilor, credința acestora că, cu cât muncesc mai mult, cu atât afacerile vor merge mai bine, proliferarea muncii pe cont propriu și mai ales peste orele de program, perfecționarea tehnologiilor de comunicare, fapt care permitea personalului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Excludere" De mai bine de zece ani, concepțiile referitoare la excludere au evoluat cu repeziciune. În perioada de puternică creștere economică ce a urmat sfârșitului celui de-al doilea război mondial, toată lumea credea că acest fenomen este unul rezidual, că prosperitatea crescândă avea să sfârșească prin a elimina „zonele de sărăcie”. Astăzi, optimismul acesta nu prea mai există: nu vorbim cu toții de „precarizare”, de „descalificare” și de „dezafiliere”? Cum se poate Însă combate un asemenea flagel? Ce procedee trebuie adoptate? Și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În inima societății. Mai multe fenomene vor veni Însă să pună sub semnul Întrebării această reprezentare. Primul șoc petrolier, În 1973, va face societățile industriale să intre, chiar dacă pentru scurtă vreme, Într-un ciclu de crize care va pune capăt prosperității continue de după război. Vor Începe să apară semnele unei repuneri În discuție a statului-providență, date fiind creșterea cheltuielilor publice și deficitul de solidaritate. Reorganizarea industrială din anii ’80 se va face sub semnul dereglementării, al flexibilității și al dezafilierii. Chestiunea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel că a face „știința moravurilor” Înseamnă a studia „morala societăților” (Lévy-Bruhl, 1927). La fel, Sumner a propus o distincție Între „uzanțe” și „moravuri”: primele ar fi doar practicile obișnuite, În vreme ce ultimele ar cuprinde și comportamentele de natură să garanteze „prosperitatea publică” (Sumner, 1906). Totuși, majoritatea exemplelor de conotație etică provin din drept (Colectiv, 1994). Putem reține câteva astfel de exemple, luate din legislația franceză contemporană: Codul civil dispune, la articolul 6, că „nu este posibilă abaterea prin convenții particulare de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al XVIII-lea. Montesquieu a contribuit În acest sens disociind În mod clar virtutea individuală de utilitatea colectivă. Studiind cazul particular al Chinei În Spiritul legilor, el ajunge, Într-adevăr, la concluzia că un popor poate cunoaște pacea civilă și prosperitatea grație unor moravuri care Îi impun ca valori ascultarea și munca, fiind În același timp imoral, adică gata de orice pentru a obține un profit. Această separare a fost sistematizată de Kant. Pentru autorul Criticii rațiunii practice, realitatea socială oferă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la moravuri și legi și sunt inseparabile de activitatea de reglementare care le creează și le menține. Proprii unui grup (În special În cadrul practicilor sau deontologiilor profesionale) sau unei societăți date (obiectivul fiind În acest caz acela de a „asigura prosperitatea publică” cu ajutorul preceptelor și interdicțiilor definite instituțional), ele iau formă de reguli sau modele, Învățate și Împărtășite de o pluralitate de persoane, legitimate prin valori, organizate În sisteme care funcționează ca niște coduri sau ghiduri și a căror nerespectare sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a prejudecăților, În special a celor rasiale, care, În ciuda discursurilor frumoase, sunt bine instalate În mințile oamenilor. Franța datora cafelei și zahărului din Haiti echilibrul balanței sale comerciale, iar excedentele au făcut-o În epocă mai bogată decât Anglia. Această prosperitate se datora În mare parte celor 500000 de oameni aserviți care munceau pentru ea, precum și comerțului cu sclavi care Înavuțea marile porturi metropolitane. Adunarea Națională a precizat, În consecință, că noua Constituție nu era aplicabilă și regimului intern al coloniilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dezvoltarea economică, ci într-un proces mai amplu de dezvoltare socială. Ceea ce contează nu este doar creșterea economică, ci modul în care această creștere se transpune în plan social și este modelată la rândul ei de către societate. Nivelul crescut de prosperitate materială creează premizele schimbării sociale și culturale, însă schimbarea valorică modelează le rândul ei condițiile economice (Inglehart, Halman, Welzel, 2003). Care este implicația imediată pentru religiozitate a acestei interdependențe dintre economie și societate? O primă consecință este apariția secularizării în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a respectivelor instituții. Rămânând tot la nivel macrosocial trebuie să amintim efectul pe care gradul de dezvoltare socio-economică îl are asupra încrederii în biserică. Inglehart (1997) arată că oamenii care trăiesc în societăți sărace pun mare accent pe autoritate, în timp ce prosperitatea și securitatea economică duc la accentuarea autonomiei individuale si la scăderea respectului fătă de autoritate. Autorul vorbește despre un complex autoritar care apare în situații de schimbare rapidă ce duce la insecuritate existențială. În contextul unei societăți cu riscuri sociale
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
căminul autentic, dar rareori folosit, fotoliile confortabile din Heal, fără televizor, dar cu o combină de înaltă fidelitate - cu un DVD player alimentat din plin de înregistrările unui gramofon nemțesc etc.). Toate aceste detalii ale spațiului schițează inteligența, bunul gust, prosperitatea, valorile rafinate ale proprietarului, și subliniază depărtarea de cei pe care i-am putea numi emigranți sau activiști ecologiști. Prezentarea stereotipă de mai sus nu reflectă neapărat caracteristicile caselor sau interesele adevăraților funcționari în vîrstă, dintre care unii pot fi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a se depăși totuși pragul strictului necesar. Potrivit acestora, statul este singurul în măsură să asigure o bună coordonare a sectoarelor de activitate; un control minim asupra producției și asupra sistemului de distribuție este indispensabil pentru prevenirea lipsurilor. Drumul spre prosperitate va fi posibil doar printr-o dozare optimă între supunerea față de constrângerile externe și păstrarea unui echilibru intern. Evitarea dezvoltării masive a șomajului este prioritară. Întreprinderile deficitare trebuie susținute prin subvenții publice și prin credite preferențiale, ceea ce nu înseamnă însă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Occidentului. Ideologia marxistă a guvernării comuniste, cu sistemul său economic de redistribuție recentralizată, a trebuit să facă față viziunii de superioritate a Europei Occidentale, regiunea cea mai civilizată și cea mai bogată din lume. Economia de piață liberă era garantul prosperității sale. Prin urmare, trecerea de la o economie planificată și autoritară la sistemul pieței libere devine principala sfidare a transformării ideologice a elitelor liberale ale intelectualității. Așa cum Ezal, Szelenzi și Townsley au demonstrat 7, ideologia elitelor postcomuniste a integrat elemente ale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]