3,260 matches
-
Prov., 19, 17; Mt. 6, 1921; Mt., 10, 42; Luca, 6, 38; Luca 12, 31-34; I Tim., 6, 18-19). Înclinația spre milostenie e ontologică în noi, fiind sădită de Dumnezeu, potrivit cu natura noastră<footnote Sf. Vasile cel Mare, Comentar la Psalmi, comentar la Ps. XIV, traducere de Pr. Dr. Ol. Căciulă, Editura Librăriei Teologice, București, 1939, p. 77. footnote>, iar modelul milei creștine este Hristos Însuși. Fiind milostivi, noi imităm marea milostivire a lui Dumnezeu față de oameni: „Fiți milostivi, precum și Tatăl
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Sfântului Vasile, „bogăția este un lucru care se risipește repede: ea este întocmai ca un val care sub presiunea vântului este purtat când într-o parte, când în alta, până ce, în cele din urmă, se sparge”<footnote Idem, Comentar la Psalmul 33, în Izvoarele Ortodoxiei, ed. II, 1953, p. 77. footnote>. Acelora care nu doreau cu nici un chip să-și piardă bogățiile sau să renunțe la o parte din ele, punându-le în mâinile săracilor, Sfântul Părinte îi previne, spunându-le
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
sentimentului atrăgeau atenția auditoriului<footnote Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 14-15. footnote>. Cele mai multe omilii sunt exegetice, ele interpretând textul Sfintei Scripturi : Geneza, unele capitole din Cărțile Regilor, un număr de Psalmi (58), ceva din Iov, ceva despre profeți, la puține capitole din opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
la întregul popor, avertismentele lor se adresează fiecărui individ în parte, pentru ca acesta să nu invoce pervertirea generalizată drept scuză și justificare vanitoasă a propriei lui participări la culpa comună. Această individualizare a culpabilității este exprimată cel mai clar în psalmii lui David. În MITUL CREȘTIN, individualizarea culpabilității atinge punctul său culminant. (În mitologiile politeiste mai ales în mitologia greacă nuanțele tentațiilor sînt specificate de multitudinea eroilor, care luptă fiecare în parte cu propria lui tentație predominantă reprezentată de un monstru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
armoniei și ale dizarmoniei, care implică recompensa și pedeapsa și care sînt previzibile deoarece sînt consecințe ale legilor supraconștient și subconștient imanente (justiția imanentă nu numai în raport cu viața popoarelor, ci și cu cea a individului, este deja clar exprimată în Psalmii din Vechiul Testament). Noul Testament completează adevărul etern al Vechiului Testament, care se ocupa aproape exclusiv de soarta popoarelor. Individul și destinul lui esențial în timpul vieții este tema centrală și dobîndește în evanghelii întreaga sa importanță mitică și istorică. Trăind în decadență
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sirenele verbului poetic, de arcanele speculației sistematice, de ispitele redemptorii ale gnosticei Sofia sau de tainele hermetice reciclate netransparent întro "lume pe dos" ca a noastră. Discret subversiv, dar mereu surprinzător, distinsul universitar ieșean trece dezinvolt de la volutele metaforice ale Psalmilor și Cîntării Cîntărilor, la plimbările solemne prin Grădinile lui Akademos sau la glosele parfumate cu lirism din Cu undița după fluturi. Alteori, pare a cocheta din umbră cu subtilele teorii princetoniene ale "pisicilor savante de pe acoperișul șubred al lumii", cu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lupta pentru sfîșierea vălului Mayei, precum în imnurile vedice, în spiritul cărora, dacă totul e iluzie, gîndul că totul e iluzie nu e și el o iluzie? O nouă dogmă "Domnul meu ești Tu, că bunătățile mele nu-Ți trebuie" (Psalmul 15-al lui David) Banalul și profanul sunt chei de boltă în încercările de înțelegere a istoriei recente. Instalați confortabil în tot soiul de rostiri cotidiene, părăsim tărîmul inefabil al logosului interior, menindu-ne unui "loc" și unui "timp" covîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Pentru binele omenirii, trimite-mă, Tată! Mă voi pogorî cu pecețile în mînă, îmi voi croi drum prin toți eonii, voi descătușa toate Tainele, voi dezvălui înfățișările făpturilor divine și voi transmite tainele Căii sacre, cunoscută sub numele de Gnosis" (Psalmul sufletului). Un gnostic perfect nu este doar un adept al lui Hristos, el este un Hristos, așa cum se arată în Evanghelia după Toma: Oricine își va potoli setea bînd din gura mea va deveni cum sunt eu, iar eu însumi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
23}. Creator, cu Sfanțul Grigorie de Nazianz, al genului literar al Filocaliei creștine, prin adunarea de texte alese din Origen, Sfanțul Vasile caută cu stăruința frumusețea sufletului, reflex al frumuseții dumnezeiești. Făcând referire la frumusețe, într-una din omiliile la psalmi, spune că „unii înțelepți au definit frumusețea ca fiind simetria și armonia privirilor sufletului”{\cîte 24}. Tot în aceeași omilie se referă la frumusețea sufletului și la frumusețea cea adevărată a firii dumnezeiești și fericite și la modul cum se
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
prin legături practice cu toți, căutând pe unii, trimițând pe alții, apelând, avertizând, blamând, cenzurând, invectivând, apărând popoarele, orașele, pe particulari, imaginând pentru fiecare câte un fel de {\footnote 23 Anthony Meredith, op. cît., p. 53.} {\footnote 24 Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXIX, V, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 17, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 242.} {\footnote 25 Ibidem.} {\footnote
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cu toți, căutând pe unii, trimițând pe alții, apelând, avertizând, blamând, cenzurând, invectivând, apărând popoarele, orașele, pe particulari, imaginând pentru fiecare câte un fel de {\footnote 23 Anthony Meredith, op. cît., p. 53.} {\footnote 24 Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXIX, V, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 17, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 242.} {\footnote 25 Ibidem.} {\footnote 26 Omilii la
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sfanțului Vasile cel Mare, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., 1980, p. 29.} {\footnote 30 Epistole, epistola 114, ÎI, în col. cît., p. 294.} {\footnote 31 Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXXVI, X, în col. cît., p. 276.} {\footnote 32 Despre îndeletnicirea cu pacea, în vol. Învățătură către fiul duhovnicesc, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, p. 25.} {\footnote 33 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 34 Rev
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Mare, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., 1980, p. 29.} {\footnote 30 Epistole, epistola 114, ÎI, în col. cît., p. 294.} {\footnote 31 Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXXVI, X, în col. cît., p. 276.} {\footnote 32 Despre îndeletnicirea cu pacea, în vol. Învățătură către fiul duhovnicesc, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, p. 25.} {\footnote 33 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 34 Rev. Ernest Simmons, Fathers
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
soartă cu albatrosul; contingentul nu numai că îi este ostil, dar, în diversele sale ipostaze, el devine un adevărat "fruct interzis". De aici, sentimentul de revoltă în fața lui Dumnezeu, dublat de cel al damnării, cu care ne obișnuise Arghezi în Psalmi: Spre tine, Doamne, gândul îmi înalț... / Nici flori, nici aur nu mi-ai pus în smalț. / Nici gheare. Tu mi-ai dat în loc de ele / Doar conștiința mișeliei mele..."70 Ca și la autorul Florilor de mucigai, Frumosul își are sorgintea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Oștirea otomană care invadează Moldova este comparată de romancier cu un balaur, voievodul Ștefan fiind considerat arhanghelul Mihail care are misiunea sacră de a străpunge "fiara ismailiteană". De altfel, Origene a confirmat identitatea balaurului cu șarpele, ca simbol demoniac, în legătură cu Psalmul 73. Capetele de balaur sau șerpii striviți reprezintă biruința lui Hristos asupra răului. Zoomorfismul apare nonechivoc în poezia Patul lui Procust. Dacă, așa cum am remarcat, mai demult, Fred și d-na T. ne apar ca eroi solari, Ladima se situează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
umane: „Voi care mi-ați adus în suflet pacea / Voi care m-ați făcut să nu știu ce-i urâtul /.Voi de la care am pripit puterea / S-nalță castelul meu lângă ruine / Cuvintele științei și ale artei / Fiți bine cuvântate ca și psalmi. Poetul Ervin se face astfel cântărețul progreselor tehnice de la începutul secolului, este modernist glorificând telegraful, trenul, avionul: „De-a lungul bolților albastre / Ca portative peste pagini albe / Solii grăbite trec cutreierând pământul / Ducând cu ele glasuri tăinuite / Și -naripând nerăbdarea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Petre Andrei" din Iași. Debut publicistic în "Convorbiri literare" (1988) și editorial cu romanul Șevaletul (1995). Colaborează la "Convorbiri literare", "Cronica", "Baadul literar" ș.a. Cărți de poezie publicate: Plaja, Editura Cronica, Iași, 1996; Pe malul Aheronului, Editura Cronica, Iași, 1999; Psalmi (cu o postfață de Valeriu Stancu), Editura Cronica, Iași, 2004; Foamea de timp (cu o prefață de Ioan Holban), Editura Cronica, Iași, 2006; Suspendat spre fructul prelung (cu o prefață de Ioan Holban), Editura Cronica, Iași, 2009; Faldurile nopții (cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acest gen de texte, turația terminologiei prin care se vizează corporalizarea inefabilului ontologic este de bună seamă excesivă. Purificată semantic, expresia poetică nu pierde prea mult din amplitudinea viziunii în cartea următoare de versuri ale lui Ștefan Amariței, intitulată simplu Psalmi (Editura Cronica, Iași, 2004). Doar că unghiul percepției care dictează aceste exerciții psalmice suferă o mutație decisivă: tentativa dedublării malefice dispare cu totul, lăsând locul unei curate conștiințe religioase. În întregime, cartea așezată sub emblema devizei Ordinului Iezuit, ad maiorem
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este aici simplă eboșă de concupiscență animalică (chiar dacă e, de bună seamă, ca la orice om normal, și asta), ci un soi de credință care impune o adevărată religie a simțurilor. Lexicul semnalează că avem de a face cu un psalm laicizat, în care iubita este zeificată, iar amorezul oficiază, spășit, în acel templu al iubirii care este femeia. Dintr-un neostoit erotism se ajunge, decent întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cea radicală. Anticipată de unele propoziții apoftegmatice, întunecate ori cinice, incluse în Plimbarea prin flăcări ("marele arhitect dumnezeu era bătrânul din/ azilul de noapte"), Preludii pentru trompetă și patru pereți ("Profeții își umilesc umbra./ Acolo înăuntru orbita și ochiul atoatestăpânitor./ Psalmii negri își caută ferestre. Așa!") sau Documentele haosului ("Templele au ars. Cei care căutau urmele lui Dumnezeu prin deșert/ se-ncălzesc și azi la micul foc al înfrângerii"), confruntarea temerară cu paradigma religioasă pare a se rotunji în Evanghelia după
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altuia, Editura Cronica, Iași, 2009; Esta muerte que me resuscita, ediție bilingvă româno-spaniolă, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Anotimpurile, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Visând la marginea trezirii, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Quinta Provocării, Editura 24: ORE, Iași, 2010; Psalmi declasificați, Editura 24: ORE, Iași, 2011; Primește-mă viu, chiar de mort voi sosi (antologie), Editura TipoMoldova, Iași, 2011; Poem de spus morții la ureche, Editura 24: ORE, Iași, 2011; Aveți nevoie de mine, Editura 24: ORE, Iași, 2012; Interesul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1996; Rugăciune (II), Editura Fides, Iași, 1999; Rugăciune (III), Editura Tehnopress, Iași, 2004; Întrebătoare răspunsuri, Editura Tehnopress, Iași, 2006. Numeroase traduceri din Kleist, Trakl, Vergilius, Șestov, Matsuo Basho, J.-L. Chrétien, Michel Henry, J.-L. Marion, Paul Ricœur, Michel Foucault, Psalmi, Cartea morților tibetană ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1980). Premii și distincții: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1984); Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie (1990); Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie (1996); Premiul Salonului de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de uvertură Din câte stele). Sau, în sfârșit: "Ce pot să fiu/ altceva în toți vecii/ decât Doamne Isus/ bucuria/ a tot ce-i ființă" (poem din Ochi pe aripi). La fel ca aceste sensibile fragmente de imn sau de psalm, toate poemele lui Nicolae Ionel poeme fără titlu, curgând unele din altele ca filele unui amplu, niciodată (sau chiar imposibil de) finalizat tratat despre miracolul etern al cuminecării, al împărtășirii cu/ din Ființă coagulează, pe spații reduse doar pe orizontala
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în volumul Oboi scufundat, fie în Erato și Apòllion: Ceruri adâncite, Viața tainica, Fir tot mai scurt, Dă-mi ziua mea, Rugăciune ploii au fost publicate în anul 1931, Metamorfoza în urnă unui sfânt, Anelid hermafrodit, Dorm codri, Oboi scufundat, Psalm pentru îngerul infernal, Cariere de piatră în 1932, Naufragiat în a ta lumină în 1933, iar Adesea un țărm în 1934. În aceeași perioadă Quasimodo a fost menționat frecvent în rubrică Cronică poeziei, îngrijita de prietenul său Salvatore Pugliatti (de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
am fost învățată,/ Dar, Doamne, îmi făgăduiești/ Că în tăcerea aceasta/ Îmi vei păstra memorate cuvintele,/ Că păsările vor mai ști să se întoarcă,/ Și frunzele vor mai găsi/ Crengile de pe care căzură,/ Că totul va mai putea să învie?/" (Psalm) Presupusul dialog cu divinitatea este, de fapt, o tăcere reflexivă, vocea interioară, devenită și ea mută, fiind supusă, în permanență, degradării trecerii timpului. Din nou, cu ascendență în lirica blagiană 87, a cărei influență este "statornică"88, poezia Anei Blandiana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]