2,680 matches
-
Delay și Pierre Deniker, inspirați de observațiile lui Henri Laborit asupra efectelor farmacodinamice ale prometazinei, un derivat fenotiazinic, a revoluționat tratamentul acestei boli, la fel precum terapia cu carbonat de litiu (1948) a reușit să ducă la remisiune cazurile de psihoză maniaco-depresivă. Începând din anul 1980, neuroradiologia a devenit tot mai mult folosită în diagnosticul bolilor psihice. Studiile de biologie moleculară arată că genetica joacă un rol primordial în apariția tulburărilor mintale. În jurul anului 1995 se pune în evidență gena răspunzătoare
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
mult folosită în diagnosticul bolilor psihice. Studiile de biologie moleculară arată că genetica joacă un rol primordial în apariția tulburărilor mintale. În jurul anului 1995 se pune în evidență gena răspunzătoare de apariția schizofreniei în cromozomul 6, și cele care determină psihozele bipolare în cromozomii 18 și 21. Recunoașterea intervenției factorilor psihosociali în apariția unor tulburări psihice dinamice a condus la reevaluarea psihoterapiei ca medotă de tratament în cazuri selecționate. În 1948 G. Brock Chisholm și J. R. Rees fondează Federația Mondială
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
țări, unor autori sau unei școli psihologice, ceea ce - în mod necesar - duce la discuții controversate. În prezent, în aplicațiile clinice sau în cercetare, sunt adoptate două sisteme principale de clasificare: În timp ce clasificările anterioare mai făceau încă diferențierea între nevroze și psihoze, în clasificările actuale aceste noțiuni nu mai apar, tulburările psihotice fiind interpretate cauzal ca având un substrat primar biologic, în timp ce așa ziselor nevroze li se atribuie o patogeneză psihogenă. (ICD: International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems) (DSM-IV
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
generație. Au urmat preparatele de tip "dibenzotiazepin" și "tienobenzotiazepin". Substanțele neuroleptice reduc în mod substanțial intensitatea stărilor delirante, halucinațiilor și confuzia mintală. Întru cât pot combate stările de agitație, sunt folosite și în tratamentul fazelor de excitație maniacală din evoluția psihozelor maniaco-depresive sau în tratamentul psihozelor organice. În afara efectelor terapeutice, medicamentele neuroleptice produc și o serie de manifestări adverse secundare. Foarte gravă este diskinezia tardivă, care constă în mișcări involuntare anormale ale limbii, gurii sau altor segmente ale corpului. Aceasta apare
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
tip "dibenzotiazepin" și "tienobenzotiazepin". Substanțele neuroleptice reduc în mod substanțial intensitatea stărilor delirante, halucinațiilor și confuzia mintală. Întru cât pot combate stările de agitație, sunt folosite și în tratamentul fazelor de excitație maniacală din evoluția psihozelor maniaco-depresive sau în tratamentul psihozelor organice. În afara efectelor terapeutice, medicamentele neuroleptice produc și o serie de manifestări adverse secundare. Foarte gravă este diskinezia tardivă, care constă în mișcări involuntare anormale ale limbii, gurii sau altor segmente ale corpului. Aceasta apare după o cură îndelungată și
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
persoane iubite etc.). În unele cazuri, intervențiile psihoterapeutice pot fi întregite cu tratamente psihofarmacologice, în scopul maximalizării eficacității celor două procedee reunite. În general, psihoterapia are ca domeniu de aplicare stările neurotice și alte tulburări de natură non-psihotică. În cazul psihozelor, tratamentul de elecție îl constituie medicamentele psihotrope, o eventuală intervenție psihoterapeutică având ca scop înbunătățirea capacității funcționale de integrare în grupul social și în profesie. Dintre toate ramurile medicinei, psihiatria este aceea care resimte cel mai mult lipsa unor baze
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
mare parte menținută și în prezent din motive mai mult organizatorice, fără a avea o bază biologică. În fond domeniile ambelor specialități au ca obiect afecțiunile aceluiași organ, creierul. Cercetări din ultimii ani au demonstrat importanța mecanismelor neuro-chimice în dezvoltarea psihozelor ciclice și a schizofreniei. Multe boli "neurologice" au manifestări "psihiatrice", ca depresiunea apărută după un accident vascular cerebral, depresiunea și demența asociate cu boala Parkinson, tulburările cognitive din boala Alzheimer etc. Neurochirurgia reprezintă o altă specialitate cu care neurologia întreține
Neurologie () [Corola-website/Science/310288_a_311617]
-
nervoasă. În 1861 psihiatrul britanic Forbes Benignus Winslow, în cartea sa "Boli obscure ale creierului și ale sufletului" a descris așa-numita boală a „refuzului de a mânca” ("refusal of food"), dar cazurile descrise de el par să fi avut psihoze coexistente (schizofrenie sau alte boli psihotice), unde starvația voluntară se datora unor deliruri de otrăvire sau unor halucinații imperative - adică auzirii unor porunci imaginare. În 1868 Sir William Wilthey Gull a dedicat și el bolii un tratat și i-a
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
se expun unui risc mai mare de a face boli mintale, cum ar fi schizofrenia. Canabisul este corelat cu o creștere dependentă de doză a riscului de a avea tulburări psihotice iar uzul frecvent este corelat cu dublarea riscului de psihoză și schizofrenie. În timp ce mulți cercetători acceptă ideea conform căreia canabisul este o cauză ce contribuie la a deveni bolnav de schizofrenie, teza rămâne controversată. Marijuana a fost crescută în plantațiile din estul Statelor Unite din jurul anului 1775 până în jurul anului 1860
Cânepă indiană () [Corola-website/Science/310796_a_312125]
-
face față întotdeauna intensității trăirilor noi, ceea ce poate duce la apariția unor stări de anxietate severă. Amețeala după canabis nu are aceeași evoluție în toate cazurile, există și stări euforice atipice. Rareori, consumul de canabis poate simula, agrava sau declanșa psihoze schizofreniforme. Dependența fizică de substanțele active din canabis nu a putut fi demonstrată până în prezent. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului. Chestiunea dependenței psihice este dificil de apreciat și depinde de definiția termenului. Tiparele comportamentale
Hașiș () [Corola-website/Science/310795_a_312124]
-
cazuri, inițiativa a pornit de la unitățile, subunitățile și chiar grupuri de militari care se retrăgeau în dezordine. Atitudinea ostașilor români poate fi interpretată ca o expresie a nemulțumirilor față de umilințele îndurate în timpul retragerii, dar în egală măsură putea fi efectul psihozei antisemite, a sindromului „țapului ispășitor”, inoculate cu stăruință în timpul regimului carlist. Biroul 2 al armatei a dus o activitate de informații intensă în perioada 28 iunie-3 iulie 1940 în spațiul nord-estic al țării, fiind interesat nu numai de soarta unităților
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
financiar, sau care au dus la moartea victimei. Posesia demonică nu este un diagnostic medical sau psihiatric valid. Simptomele descrise de cei care se cred în posesia demonică sunt similare celor asociate unor boli mentale, cum ar fi isterie, manie, psihoză, Sindromul Tourette, epilepsie, schizofrenie sau dedublarea personalității (personalitate multiplă). În cazurile de dedublarea personalității în care este întrebată personalitatea alternativă asupra propriei identități, 29% se identifică ca demoni.. În plus, într-o forma de monomanie numită demonomanie sau demonopatie pacientul
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
decât a le întări diagnosticul, nu numai datorită debutului la 28 ani și duratei lungi de două decenii, dar întreg tabloul clinic și evoluția sa, înlătură indiscutabil, eventualitatea unei infecții a sângelui cu manifestarea unui sifilis nervos. Rămâne ipoteza unei psihoze declanșate de o traumă, sau cum e cazul, de nenumărate traume psihice, nu rar observată în practica neuropsihiatrică. Personal cred că nici această boală nu intră în discuție, în primul rând fiindcă tulburările psihice ale lui Iancu nu pot fi
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
sau cum e cazul, de nenumărate traume psihice, nu rar observată în practica neuropsihiatrică. Personal cred că nici această boală nu intră în discuție, în primul rând fiindcă tulburările psihice ale lui Iancu nu pot fi încadrate în tabloul unei psihoze anumite. E drept că prezentase unele idei de persecuție, după unii adevărată manie, a fost trist și melancolic, adesea după ce-și termina cântecele de jale la fluier, plângea, dar respectivele simptome nu sunt suficiente pentru a diagnostica o psihoză
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
psihoze anumite. E drept că prezentase unele idei de persecuție, după unii adevărată manie, a fost trist și melancolic, adesea după ce-și termina cântecele de jale la fluier, plângea, dar respectivele simptome nu sunt suficiente pentru a diagnostica o psihoză de tip maniaco-depresiv, schizofrenic sau paranoic. ... Ajung la concluzia că Avram Iancu nu a fost nebun propriu-zis din punct de vedere neuropsihiatric. ... În consecință, fără să mă îndepărtez de principiile științifice ale medicinii, după care trebuie văzută boala lui Avram
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
nu a fost nebun propriu-zis din punct de vedere neuropsihiatric. ... În consecință, fără să mă îndepărtez de principiile științifice ale medicinii, după care trebuie văzută boala lui Avram Iancu, eu împărtășesc părerea că (...) Craiul Moților n-a suferit de nici o psihoză, prin urmare pe limbaj laic, nu a fost nebun. ... sunt de părere că ar fi cazul, în legătură cu suferințele sale, să evităm termeni ca "dezechilibru psihic" sau "boală incurabilă", când manifestările psihice ale lui Iancu sunt de natură reactivă, țin mai
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
administrarea substanțelor Placebo, cu amendamentul că în patologia neurotica efectul Placebo este invers proporțional cu intensitatea manifestărilor clinice, cu durata bolii și cu cantitatea de medicamente primite anterior. Efectul Placebo este mai intens în cazul nevrozelor decât în cel al psihozelor. În cadrul nevrozelor, fenomenul se manifestă mai intens în nevroze mai puțin structurate, cum ar fi cel anxios-depresive și mai slab în nevrozele cronice de lungă durată și în nevroze structurate (nevrozele conversive). a) substanțele administrate sub formă de injecții sunt
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
centrală în istoria Ioanei este presupusa sau reala sa nebunie. Versiunea oficială în secolul al XVI-lea era că Ioana fusese înlăturată deoarece era incapabilă din cauza unei boli mintale. S-a emis ipoteza că ar fi suferit de depresie, schizofrenie, psihoză. S-a speculat că ar fi moștenit boala prin mama sa, de la bunica sa maternă Isabela a Portugaliei, regină a Castiliei, care suferise în timpul văduviei de o boală mintală. Cercetările efectuate de Gustav Adolf Bergenroth și studiile lui Karl Hillebrand
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
dar și lexical, îl au refrenele cântecelor. Repetate cu ostentație, la un interval regulat de timp, refrenul are darul să imprime o anumită stare de spirit, generată de melos și mesajul cuvintelor care îl alcătuiesc. Se realizează astfel o anumită „psihoză a cuvintelor” transformate în incantații (mai degrabă magice decât religioase), prin care se face saltul de la universul profan, laic, la cel sacru (mistic). Astfel, identificăm în refrenele unor cântece (propriu-zise, de leagăn, dar în special în colinde), o relație cu
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
Insomnia reprezintă o tulburare a somnului care se manifestă prin reducerea duratei și/sau profunzimii lui. Poate fi provocată de boli febrile, cardiovasculare, crize abdominale dureroase, nevralgii, hipertensiune, nevroze, psihoze, encefalite, intoxicații, diabet, uremie, hipertiroidie, surmenaj fizic, intelectual sau moral, criza emotiva ș.a. Cel mai general simptom este somnul nestatornic și superficial. Există două tipuri de insomnie: Insomnia persistentă completă se caracterizează printr-o stare permanentă de oboseală; bolnavul aproape
Insomnie () [Corola-website/Science/314347_a_315676]
-
întotdeauna intensității trăirilor noi, ceea ce poate avea ca și consecință apariția unor stări de anxietate severă. Amețeala după cannabis nu are aceeași evoluție în toate cazurile, existând și stări euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declanșa psihoze schizofreniforme. nu provoacă dependență fizică. Dependența psihică de substanțele active din cannabis poate apărea în urma consumului îndelungat și depinde de doza utilizată, de regularitatea consumului, de organismul consumatorului etc. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului
Marijuana () [Corola-website/Science/314406_a_315735]
-
și fabrică de ciocolată” Pigment, gust și cadre unice, toate acestea sunt conglomerate într-o nouă poveste, după cartea lui Roald Dahl, relatata în maniera tipică a regizorului. Experimentul original de a contopi culoarea excesivă cu o doză mare de psihoza a confirmat talentul regizoral al lui Tim Burton. Willy Wonka (Jonny Depp) este copilul traumatizat încă din copilărie de tatăl stomatolog. Acesta îi interzice ciocolată. La maturitate, băiețelul își deschide propria fabrică de ciocolată, însă în momentul falimentului acesta se
Tim Burton () [Corola-website/Science/314824_a_316153]
-
descriu în mod specific probleme emoționale și comportamentale. Un copil care are probleme de conduită va avea scorul în jurul valorii de 65. tulburările de conduită apar deseori în asociație cu ADHD, depresie, dificultăți în învățare și mai puțin frecvent cu psihoza și autismul. Există câțiva factori de risc care predispun copilul la tulburări de conduită. Aceștia pot fi factori de mediu (dezavantaj social, lipsa unei locuințe, statut socio-economic scăzut, sărăcie sau izolare socială) sau asociați cu familia (problemele conjugale, consum de
Tulburare de conduită () [Corola-website/Science/314957_a_316286]
-
urgențelor psihiatrice este constituită din: ... a) tulburare psihotică acută; ... b) tulburări severe de comportament din cadrul tulburărilor de personalitate; ... c) tulburări psihotice post-/intercritice în epilepsie; ... d) sindromul confuzional (după eliminarea urgențelor medico-chirurgicale); ... e) agitația psihomotorie; ... f) episoade acute delirant-halucinatorii în psihoze (schizofrenie, tulburarea afectivă bipolară) și în demențe; ... g) episoade expansive severe; ... h) episoade depresive moderate și severe; ... i) episoade depresive cu risc suicidar; ... j) sevraj alcoolic; ... k) sevraj la alte substanțe psihoactive; ... l) comportament suicidar acut sau recurent; ... m) tulburări
NORME DE APLICARE din 15 aprilie 2016(*actualizate*) a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271516_a_272845]
-
urgențelor psihiatrice este constituită din: ... a) tulburare psihotică acută; ... b) tulburări severe de comportament din cadrul tulburărilor de personalitate; ... c) tulburări psihotice post-/intercritice în epilepsie; ... d) sindromul confuzional (după eliminarea urgențelor medico-chirurgicale); ... e) agitația psihomotorie; ... f) episoade acute delirant-halucinatorii în psihoze (schizofrenie, tulburarea afectivă bipolară) și în demențe; ... g) episoade expansive severe; ... h) episoade depresive moderate și severe; ... i) episoade depresive cu risc suicidar; ... j) sevraj alcoolic; ... k) sevraj la alte substanțe psihoactive; ... l) comportament suicidar acut sau recurent; ... m) tulburări
NORME DE APLICARE din 15 aprilie 2016(*actualizate*) a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272137_a_273466]