2,670 matches
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină și/sau antidiabetice orale 31. Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
printro nevroză, o dată în viață (statistica OMS). Vom vedea, în paginile care urmează, că nevrozele și stările reactive nevrotice au fost, odinioară, mai puțin frecvente. Este necesar să corelăm denumirile acestor boli cu denumirile contemporane, fapt important în aprecierile statistice. Psihozele majore, care constituie majoritatea, au fost însă mai puțin studiate sub aspectul evoluției lor istorice. Se admite că procentul bolnavilor afectați de psihoze ar fi rămas constant în timp, dar datele existente lasă impresia că nu sunt suficient de verificate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
puțin frecvente. Este necesar să corelăm denumirile acestor boli cu denumirile contemporane, fapt important în aprecierile statistice. Psihozele majore, care constituie majoritatea, au fost însă mai puțin studiate sub aspectul evoluției lor istorice. Se admite că procentul bolnavilor afectați de psihoze ar fi rămas constant în timp, dar datele existente lasă impresia că nu sunt suficient de verificate istoric. Ceea ce constituia pentru psihiatrii secolului al XVIII-lea și chiar al XIX-lea un caz de demență precoce (schizofrenie) nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
verificate istoric. Ceea ce constituia pentru psihiatrii secolului al XVIII-lea și chiar al XIX-lea un caz de demență precoce (schizofrenie) nu poate fi identificat totdeauna cu ceea ce înțelege prin schizofrenie psihiatrul contemporan. Aceeași observație este valabilă și pentru alte psihoze. Pe de altă parte, cu toată creșterea globală a numărului de boli psihice, o serei de psihoze, mai ales cele exogene, au scăzut numeric, uneori până la dispariție, cum este cazul unor psihoze exogene, de exemplu al psihozelor pelagroase și, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de demență precoce (schizofrenie) nu poate fi identificat totdeauna cu ceea ce înțelege prin schizofrenie psihiatrul contemporan. Aceeași observație este valabilă și pentru alte psihoze. Pe de altă parte, cu toată creșterea globală a numărului de boli psihice, o serei de psihoze, mai ales cele exogene, au scăzut numeric, uneori până la dispariție, cum este cazul unor psihoze exogene, de exemplu al psihozelor pelagroase și, în mare măsură, al celor sifilitice. Această dinamică, istorie a patologiei mintale, poate constitui o sursă de concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
contemporan. Aceeași observație este valabilă și pentru alte psihoze. Pe de altă parte, cu toată creșterea globală a numărului de boli psihice, o serei de psihoze, mai ales cele exogene, au scăzut numeric, uneori până la dispariție, cum este cazul unor psihoze exogene, de exemplu al psihozelor pelagroase și, în mare măsură, al celor sifilitice. Această dinamică, istorie a patologiei mintale, poate constitui o sursă de concluzii de ordin practic, de mare importanță pentru politica sanitară contemporană. Dar această dinamică este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și pentru alte psihoze. Pe de altă parte, cu toată creșterea globală a numărului de boli psihice, o serei de psihoze, mai ales cele exogene, au scăzut numeric, uneori până la dispariție, cum este cazul unor psihoze exogene, de exemplu al psihozelor pelagroase și, în mare măsură, al celor sifilitice. Această dinamică, istorie a patologiei mintale, poate constitui o sursă de concluzii de ordin practic, de mare importanță pentru politica sanitară contemporană. Dar această dinamică este foarte puțin cunoscută și variază de la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
referim la indici numerici, ci numai la categorii nosografice mari, la existența unor grupe mari de boli. Putem admite prezența câtorva astfel de categorii nosografice: convenim că pe teritoriul provinciei noastre, au existat, din timpuri străvechi, oligofreni, epileptici, bolnavi de psihoze exogene (excluzând psihozele pelagroase și sifilisul), deliranți, nevrotici și psihopați (structuri psihopatologice). Exista, cu alte cuvinte, o patologie psihiatrică destul de bogată determinată de condițiile etiologice necesare, existente și ele. Este cert că dinamic acestor boli a evoluat pe plan istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
numerici, ci numai la categorii nosografice mari, la existența unor grupe mari de boli. Putem admite prezența câtorva astfel de categorii nosografice: convenim că pe teritoriul provinciei noastre, au existat, din timpuri străvechi, oligofreni, epileptici, bolnavi de psihoze exogene (excluzând psihozele pelagroase și sifilisul), deliranți, nevrotici și psihopați (structuri psihopatologice). Exista, cu alte cuvinte, o patologie psihiatrică destul de bogată determinată de condițiile etiologice necesare, existente și ele. Este cert că dinamic acestor boli a evoluat pe plan istoric, evoluția lor fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prin sărut" sau "strigare din afară" (în Bucovina). În acest caz, să nu răspunzi: să aștepți să fii strigat de trei ori (cifra 3 având rolul protector în general cunoscut). De asemenea, foarte frecvent încă, în special în cazurile de psihoze "de reacție", la copii și fete tinere, se crede în deochi, în această privință în Moldova existând aceleași interpretări, în general universale. Menționăm totuși următoarea diferență (care ni se pare sugestivă): în timp ce la slavi se crede că deoache persoanele cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
adeverit în mai puțin de una sau două luni de zile; căci în adevăr Feriol a înnebunit și a fost așa de furios, încât a trebuit să-l țină legat în fiare"40 (cf. Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: "Cela ce-i când și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au împăcat cu craiul leșesc" și "cu ce inimă și sfat au făcut acea casă"46. Cealaltă ipostază a psihozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, mai puțin cunoscută, în orice caz mai puțin diferențiată. Probabil că descrierea stării de excitație a ambasadorului Feriol (reprodusă mai sus) era o excitație maniacală: "frecvența mișcării ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cazul femeilor, obicei care mai persistă încă în primele decenii ale secolului al XX-lea, dar aplicat numai la femeile parazitate. Metoda era larg practicată pe la ospicii în secolul al XIX-lea, în special la femeile oligofrene sau suferinde de psihoze mai grave. Se purtau scufii care mai acopereau uneori tunsoarea inestetică. La Golia exista un număr de 38 scufii inventariate. Îmbrăcămintea de protecție a personalului număra 24 de halate și o pereche "pantaloni de portar", probabil pentru iarnă. Și acest
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a se recurge la vraci (practicieni extrem de modești) și lipsa de îndoială față de diagnostic ("foarte lesne'l cunoaște") sugerează greșelile care, cu siguranță, nu puteau fi evitate. Deducem că greșelile trebuie să fi fost foarte mari, deși în cazurile de psihoze și alte sindroame tipice vraciul, care avea experiența bolnavilor, distingea cu un ochi mai sigur patologicul de simularea lui. Uneori se recurgea chiar la doi experți, cum era cazul proceselor cu sodomlenii (psihopați sexuali), al doilea expert fiind moașa. În
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
face vreo greșeală, iară tot nu se cade să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșeală în vremea nebuniei lui, nu să va certa, iar de va greși la vremea ce iaste înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care este implicată nebunia sub o formă oarecare erau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
faptul că Julian Lukaszewski preconizează crearea unor instituții pentru bolile psihice "de limită", pentru bolnavii nevrotici și convalescenți. În această privință, Julian Lukaszewski dovedește o viziune psihiatrică evoluată, la acea epocă psihiatria ocupându-se numai de bolnavii alienați, suferind de psihoze majore. Nici mai târziu, în lucrările lui Alex. Brăescu și P. Zosin, nu vom găsi acest punct de vedere modern care îl apropie pe Lukaszewski de orientarea psihiatrică actuală. El dovedește aceeași înțelegere evoluată a psihiatriei și atunci când observă: "Cât
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru studierea epidemiologiei și clinicii psihiatrice în Moldova, marcând astfel începutul cercetării științifice. Este printre primii care a recomandat terapia chirurgicală în epilepsie, electrofizioterapia în bolile psihice și, pentru prima dată la noi, repausul la pat în formele acute ale psihozelor, înțelegând în spirit medical caracterul somatogen al acestor boli. În Iași, doctorul Al. Brăescu se bucura de prestigiul unui medic talentat, atât ca internist, cât și ca psihiatru, al unui conferențiar interesant și al unui gânditor de instrucție desăvârșită. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asistați alienații în România, Iași, Dacia, 1903, p. 14. 15. Brăescu A. N., Tulburări vasomotorii de origine histerică. Edem albastru histeric, în Analele casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1898, vol. VIII, p. 695. 16. Brăescu A. N., Tratamentul psihozelor acute. 17. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1898, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
45. Zosin P., Constituirea psihiatriei ca știință pozitivă, în "Adamaki", 1910, nr. 4, p. 3. 46. Zosin P., Studiul clinic și critic asupra unui caz de coreie cronică cu tulburări mintale: psihonevroza coreică, punând în evidență raportul dintre nevroză și psihozele respective, Iași, 1910, p. 32. 47. Zosin P., Criteriul nocivității în materie criminală, în "Publicațiunea festivă pentru cinzecenarul Universității din Iași, 1910". 48. Un cas de syndrome radiculaire cervico-dorsal, în "Revue neurologique", nr. 6, 1911. 49. Zosin P., Ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
isteriei și cauzele ei. Mijloace de a o preveni"130, "Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés"131 etc., etc.). Dintre lucrările de sinteză, subliniem, de asemenea, ca foarte semnificativ pentru concepția lui C. I. Parhon articolul "Psihoze periodice sau intermitente. Psihoze maniaco-depresive, psihoze circulatorie, ciclotizie, ciclofrenie. Concepții teoretice și căi de cercetare"132, combătând termenul și noțiunea însăși de ciclofrenie (propusă de prof. Obregia). C. I. Parhon face următoarele observații și recomandări: "Datoria psihiatrului în starea actuală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Mijloace de a o preveni"130, "Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés"131 etc., etc.). Dintre lucrările de sinteză, subliniem, de asemenea, ca foarte semnificativ pentru concepția lui C. I. Parhon articolul "Psihoze periodice sau intermitente. Psihoze maniaco-depresive, psihoze circulatorie, ciclotizie, ciclofrenie. Concepții teoretice și căi de cercetare"132, combătând termenul și noțiunea însăși de ciclofrenie (propusă de prof. Obregia). C. I. Parhon face următoarele observații și recomandări: "Datoria psihiatrului în starea actuală a științei este sub
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a o preveni"130, "Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés"131 etc., etc.). Dintre lucrările de sinteză, subliniem, de asemenea, ca foarte semnificativ pentru concepția lui C. I. Parhon articolul "Psihoze periodice sau intermitente. Psihoze maniaco-depresive, psihoze circulatorie, ciclotizie, ciclofrenie. Concepții teoretice și căi de cercetare"132, combătând termenul și noțiunea însăși de ciclofrenie (propusă de prof. Obregia). C. I. Parhon face următoarele observații și recomandări: "Datoria psihiatrului în starea actuală a științei este sub pedeapsa de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
consemnează: Credem că psihiatria de astăzi, fără a părăsi niciodată terenul clinicii, trebuie totuși să se angajeze din ce în ce pe calea cercetărilor de laborator, va trebui căutat ceea ce este propriu din punct de vedere biochimic, hormonal etc., fiecărei psihoze, ceea ce o diferențiază și, desigur, ceea ce o apropie de altele. Numai astfel ea va putea într-adevăr progresa"134. Este de reținut, de asemenea, pentru interpretarea fiziopatologică particulară, o suită de articole referitoare la isterie, din care desprindem următorul pasaj
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]