78,673 matches
-
de grei pe cît de necinstiți, de le mai fură și colaboratorilor, direct și cu nerușinare, drepturile bănești legitime, oricum derizorii în comparație cu statutul lor public și cu prestația culturală propriu-zisă? Ce va urma? Evident, resuscitarea Cîntării României, realizată pentru un public inform, cu amatori ce nu mai trebuie plătiți și... surprize, surprize... cu profesioniști care, atunci cînd vor auzi de Televiziunea română, vor ocoli zona fie prin Floreasca, fie prin 1 Mai, fie hăt, departe, tocmai prin Drumul Taberei. (P. Ș
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
i-o datorez pe de-a-ntregul. Treburile îl aduceau adesea la București. Ședințele de Consiliu al Uniunii Scriitorilor erau cel mai important prilej. Istorice ședințe, al căror grefier de bună voie s-a dovedit a fi, consemnînd totul și făcîndu-l public, după 1989, în volumele de Jurnal, cele mai prețioase, pînă astăzi, documente ale vieții noastre literare din anii din urmă (cincisprezece, aproape) ai comunismului. Mircea Zaciu a fost un om demn și rezervat în raporturile personale, capabil de tandrețe și
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
modest" cu o sută șaizeci și nouă miliarde și două sute de milioane de lei, și "Ministerul Public", căruia i s-au oferit, încă mai generos, șase sute șaizeci și cinci de miliarde și cinci sute de milioane! De ce nu și un "Minister al Publicului cu Funcții", pentru că - nu vă mirați! - există și o "Agenție Națională a Funcționarilor Publici"! Bacșișul acesteia din urmă - pentru că bacșiș este - nu depășește, e drept, zece miliarde! Culmea inventivității o atinge guvernul României atunci când finanțează - țineți-vă bine! - un "Oficiu
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
plină l-a ovaționat pe decanul de vârstă al muzicienilor români și probabil și al breslei dirijorale din lume (tocmai a împlinit vârsta de 89 de ani). Cu o uluitoare tinerețe și mobilitate spirituală, venerabilul Maestru a subjugat orchestra și publicul printr-o interpretare inspirată, dinamizantă, plină de culoare și vibrație a unui opus drag lui, " Simfonia fantastică" de Berlioz. Să-i urăm multă sănătate și ani mulți în care să dăruiască bucurie sufletească din prea plinul generozității și harului său
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
în detaliu a propriei execuții. Scena e pînă într-atît de verosimilă, că naratorul însuși are "un moment de îndoială". Aflat, atît de des, în zilele din urmă, în pragul morții sau al nebuniei, acum se vedea "omorît" în scris și public, deci "cu acte în regulă", de un organ de presă al taberei adverse. Nu e deci de mirare că ajunge să se îndoiască, însuși, că e încă în viață. E cu atît mai puțin straniu faptul că și alții par
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
noi e fermă nu (doar) pentru că e susținută de instrumente critice infailibile, ci și fiindcă efectiv nu există o producție demnă de atenție de cărți fără ambiția de a obține favorurile Olimpului critic, dar totuși scrise cu respect pentru un public inteligent, nu neapărat erudit, dar cu un oarece discernămînt și bun-simț. După părerea mea din această tradiție literară a textului fără pretenții dar agreabil (în care intră de la cărți de călătorie pînă la biografii ale celebrităților) provine genul sit-com-ului de
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
factură bergsoniană, pentru că fără înțelegerea celor din fața lui, caricaturizați cu o ironie benignă, autorul nu poate evita mecanicizarea viului. Dar ce umor! Pe coperta cărții, un citat din Sunday Independent avertizează că e prea amuzantă pentru a fi citită în public. Am avut prilejul să constat adevărul acestor vorbe. Deși iritată adeseori de superficialitatea sau aroganța inconștientă a comentariilor, m-am chinuit mult, citind Playing the Moldovans at Tennis în-tr-un tren pe direcția Edinburgh-Londra, să nu-mi intrig companionii și să
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
lui de Nicolae Breban), Florin Sicoie și-a abandonat însă cititorii, dezamăgindu-i pe cei care pariaseră pe el. Angajat în tot felul de aventuri profesionale și existențiale, el s-a îndepărtat de proză. în 1992, a revenit în atenția publicului cu o carte stranie, Tratat asupra cozii, în care, parodiind cu artă stilul științific, făcea o analiză fantezistă și ironică a statului la coadă din timpul comunismului (pentru înlăturarea oricărui echivoc, titlul cărții chiar așa ar fi trebuit să sune
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
echivoc, titlul cărții chiar așa ar fi trebuit să sune, Tratat asupra statului la coadă și nu Tratat assupra cozii). Iar de atunci - nimic. Abia cu un an și ceva în urmă, Florin Sicoe s-a înfățișat din nou înaintea publicului ca prozator, tipărind volumul Sâmbăta engleză și alte povestiri. Textele sunt datate, astfel încât putem afla că în marea lor majoritate au fost scrise tot la începutul deceniului nouă, probabil într-un moment biografic fast, de maximă productivitate literară. Practic, prozatorul
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
fu dintr-o dată rău și, închizând scurt aparatul care îl anunța atât de brutal că odaia iubitei lui era goală, se hotărî să nu se mai întoarcă la sanatoriu." Ca și aristocrații din povestirile lui, Florin Sicoie apare rar în public, dar fiecare apariție este memorabilă. Florin Sicoie, Sâmbăta engleză și alte povestiri, Cluj, Biblioteca Apostrof, col. "Ianus", 1998. 132 pag.
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
Ioanei d'Arc își continuă drumul, și e departe de a-și fi epuizat resursele. Ce face, acum, Luc Besson ? Fără prejudecăți sau inhibiții sau complexe culturale, Besson face o superproducție sănătoasă, un film de mare montare și de mare public; era și timpul ca fecioara din Orléans să devină și un mare succes comercial! E interesant de observat cum, în cortegiul cinematografic al Ioanelor secolului nostru, prima și ultima Ioană rimează, ca două superproducții cu mii de figuranți. În prima
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
ele își fac auzite pretutindeni strigătul de indignare, au uneori un parfum local și o coloratură precisă. N-au nimic global, e adevărat, dar cel puțin au autenticitate și vorbesc întregii lumi, pentru că ele se adresează cuiva anume, unui anumit public, care poate vibra recunoscându-și emoțiile și necazurile, poate să se plângă pe sine și să râdă de sine însuși. Și dacă, din pornire, portretul schițat seamănă, lumea întreagă se va recunoaște. Pentru că universalitatea unui text de teatru nu constă
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
se degajă din el, în acuitatea afirmațiilor sale, în frumusețea structurii sale. Nu ești mai universal dacă scrii la Paris sau la New York decât la Chicoutimi sau la Port-au-Prince. Autorii sunt mai unversali atunci când, vorbind despre ceea ce cunosc bine unui public care acceptă să se vadă și să se privească autocritic, ajung prin miracolul teatrului, da, prin credința cu care scriu, prin sinceritatea pe care o investesc, să descrie, să cânte sufletul omenesc, să-i pătrundă toate tainele, să-i dezvăluie
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
informați). Așa încît m-am hotărît să-mi petrec o sîmbătă seară în compania unui Robinson Crusoe teatralizat și nepopularizat, uitat pe insula lui pustie. Și am avut numai surprize bune. În primul rînd, sala a fost plină ochii, iar publicul extrem de receptiv. În al doilea rînd, regia spectacolului este semnată de un iscusit om de teatru, unul dintre personajele cu contribuții majore la reușita unei montări, omul "umbrelor" din regizoratul tehnic: Vlad Stănescu, regizor și tehnic al Teatrului Național din
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
împotriva cenzurii, dar și fiindcă n-ar da rezultate "eliminarea" ori "interzicerea" unor abateri de la normele exprimării civilizate. La mijloc e o chestiune de educație a gustului. Cauza abaterilor se află în încredințarea unor artiști că, flatînd gustul unui anumit public, needucat el însuși, obțin un mare succes de casă. Dacă e ceva de făcut, aici trebuie făcut. Orice fapt artistic are o componentă morală și socială. Artistul care își sporește audiența punîndu-se la nivelul cel mai de jos al publicului
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
public, needucat el însuși, obțin un mare succes de casă. Dacă e ceva de făcut, aici trebuie făcut. Orice fapt artistic are o componentă morală și socială. Artistul care își sporește audiența punîndu-se la nivelul cel mai de jos al publicului său fie nu e cu adevărat un artist, fie se compromite, mai devreme, sau mai tîrziu. Educarea gustului nu privește exclusiv publicul, ci și pe artist. Răspunderea care revine promotorilor de artă - televiziuni, radiouri, ziare - este evidentă. Neasumarea ei nu
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
o componentă morală și socială. Artistul care își sporește audiența punîndu-se la nivelul cel mai de jos al publicului său fie nu e cu adevărat un artist, fie se compromite, mai devreme, sau mai tîrziu. Educarea gustului nu privește exclusiv publicul, ci și pe artist. Răspunderea care revine promotorilor de artă - televiziuni, radiouri, ziare - este evidentă. Neasumarea ei nu poate fi pedepsită administrativ. Dar va fi pedepsită, în timp, de către beneficiarii înșiși. A miza pe grosolănia publicului larg e o formă
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
gustului nu privește exclusiv publicul, ci și pe artist. Răspunderea care revine promotorilor de artă - televiziuni, radiouri, ziare - este evidentă. Neasumarea ei nu poate fi pedepsită administrativ. Dar va fi pedepsită, în timp, de către beneficiarii înșiși. A miza pe grosolănia publicului larg e o formă de dispreț care conduce la pierderea prestigiului. Un al doilea domeniu în care au apărut divergențe este acela al discursului politic. învinuit de a fi recurs la cuvinte și expresii triviale, un demnitar s-a apărat
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
pe care o riscă cel care acceptă această provocare: David încearcă în zadar să împărtășească celorlalți propriile sale revelații, nu numai pentru că nu este înțeles de nimeni, ci și pentru că îi este imposibil să își exprime trăirile, care în fața unui public neîncrezător devin simple truisme. În ce măsură sîmburele imuabil de umanitate, în care David continuă să creadă, e mai mult decît truism și lozincă într-o lume în răspăr - răspunsul oferit e de asemenea paradoxal: cinismul în care ne tîrăsc toți idolii
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
Dumitru Avakian ...este titlul unei apreciate emisiuni de televiziune transmise pe Canalul TVR 1, la ore mici, cum le stă bine - gândesc unii! - manifestărilor culturale a se arăta în public. Este o emisiune de cultură a jazz-ului, de istorie și de actualitate a jazzului, o emisiune prezentată pe un ton șăgalnic, cu profesionalism, cu farmec pitoresc, de inconfundabilul Florian Lungu. Emisiunea din mijloc de februarie, cea de luni noaptea
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
seara aceleiași zile, a fost ziua îndrăgostiților ce îl pomenesc, mai nou, pe Sf. Valentin, patron spiritual de import în ultimul deceniu, un agreabil prilej de petreceri în compania "Marelui Jazz", inclusiv în foyerul, în Studioul Sălii de Concerte Radio. Publicul - din păcate! - puțin numeros dar ales, entuziast și priceput, în mare parte tânăr, a audiat, de această dată, un program dedicat celor doi coloși de peste ocean, ai jazzului deceniilor de mijloc ale secolului, anume lui Duke Ellington și lui Count
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
întreținute de saxofonistul Alin Constanțiu, de bateristul Tudy Zaharescu, de trompetistul Emil Băzgă, ne-am bucurat de participarea atât de profesionistă, de cordială, a pianistului George Natsis, a foarte tânărului baterist Vlad Popescu. Puțină lume - la București; dar un numeros public de iubitori ai jazzului, peste munți, în Ardeal! La Arad, spre exemplu în marginea dinspre vest a țării. Orchestra Filarmonicii din localitate a oferit publicului său un concert de zile mari! Un program de excepție în lumea jazzului, și, de
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
George Natsis, a foarte tânărului baterist Vlad Popescu. Puțină lume - la București; dar un numeros public de iubitori ai jazzului, peste munți, în Ardeal! La Arad, spre exemplu în marginea dinspre vest a țării. Orchestra Filarmonicii din localitate a oferit publicului său un concert de zile mari! Un program de excepție în lumea jazzului, și, de asemenea, protagoniști de autentică talie internațională! Pianistul Dan Grigore și dirijorul Valentin Radu - actualmente stabilit la Philadephia, pe continentul nord-american, au fost protagoniștii concertului de
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
și bine comentate și vîndute, lumea a putut să înțeleagă de ce adolescentul plecat din Sibiu a ajuns celebru în America. Din presa culturală, din mărturiile intelectualilor români care au călătorit peste Ocean, s-a aflat că tabletele sale de la "National Public Radio" au milioane de fani, că docu-ficțiunile și romanele lui sînt best-sellers, că e cotat ca un excepțional poet, prozator, eseist, jurnalist. Notorietatea americană, alimentată mereu de prezența lui în mass-media și în librării, n-are cum să fie atinsă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
milioane de fani, că docu-ficțiunile și romanele lui sînt best-sellers, că e cotat ca un excepțional poet, prozator, eseist, jurnalist. Notorietatea americană, alimentată mereu de prezența lui în mass-media și în librării, n-are cum să fie atinsă, la nivelul publicului larg, aici la noi, fiindcă acesta nu are decît acces mediat la opera lui, prin traduceri, inevitabil defazate și în tiraje după posibilitățile restrînse ale editurilor. Și în plus, e doar un deceniu de cînd numele lui Andrei Codrescu (însoțit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]