3,386 matches
-
fi fost, cu niște gardieni. Și zice: „Cum te simți afară?” Apoi zic: „Ca și un leu În cușcă”... „Da’ cum vorbești?” „Bine vorbesc, asta-i realitatea”... O zi la plimbătorul ăla, cu un zid de șase metri, cu sârmă pusă deasupra... Și la mâncare tot așa mai rău sau mai bine? Apoi, În Securitate ne-o dat terci de-ăla dimineața și la amiază ne da arpacaș... Ne da mâncare slabă tare În Securitate... Acolo io am făcut o prostie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iar Îi aducea... Da’ nu pe toți o sută cinzăci, numa’ pe o parte din ei, p-ăștia care o făcut protestu’ aista. Asta o fost... S-a schimbat regimul de detenție după revoltă? Păi da, că Înainte n-aveam puse scânduri la geamuri, pe urmă le-o pus... Obloanele ale Înfundate. N-ai mai văzut nimic afară. Și-apoi o-nceput cu mâncarea tare slabă... Ne-o dat numa’ ciorbă de murături, ciorbă de burtă necurățată... Era verde zama pă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de 11 aprilie a fost procesul. Ne-a judecat Tribunalu’ Militar În fața tuturor ofițerilor din garnizoană. După aceea ne-a dus În curtea școlii, unde erau peste patru sute de elevi ai școlii militare cu armele Îndreptate către noi, cu baionetele puse, și un ofițer din cadrul școlii a venit și ne-a degradat. Eu eram civil și n-a avut ce, da’ la ceilanți le-a rupt epoleții: „Nu meritați să purtați gradele de ofițer al Republicii Populare România!”. La fel la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a revoltat și Musiu Wiess a fost bătut cu pernele. Cazul a ajuns la urechile lui Buchholtzer și Musiu Wiess a fost concediat. În asemenea împrejurări am făcut cunoștință cu Bucureștii și cu moravurile lui. Dimineața, la orele 7 jum., puși pe două rânduri, elevii de liceu erau conduși la Liceul Sf. Sava. Treceam pe strada Carol, unde se găsea cofetăria lui Iorgu Constantinescu. Această cofetărie era foarte cunoscută pentru lipsa de priveghere. Într-adevăr, elevii din diverse școli, și mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
români în patria noastră, și a vedea onoarea, viața și averea fiecăruia garantate prin instituțiunile țării; noi, cari ne-am săturat de a vedea că datoriile Statului sporesc în aceeași proporțiune în care sporesc și dările ce ne sunt im puse, suntem nu numai în tot dreptul a vă cere vindecarea răului, dar suntem totodată în pozițiunea cea mai favorabilă, pentru a vedea și a judeca lucrurile cu nepărtinire și aceasta pentru următoarele cuvinte: Adunările noastre legiuitoare până acuma au consumat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
devenise nefavorabilă forțelor rusești, care subestimaseră valoarea militară a adversarilor lor. În textul său Bacalbașa se referă la cea de a treia bătălie - socotită hotărâtoare - pentru cucerirea Plevnei, de la 30 august/11 septembrie 1877, bătălie susținută de armata de vest, pusă acum sub comanda principelui Carol, la care au luat parte peste 80 000 de ostași, dintre care 38 000 de români și peste 40 000 de ruși. Asaltul asupra Plevnei nu a fost însă încununat de succes (de altfel el
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu copiii), au devenit, cert, mai știutori de lege, mai umani. Poate fiindcă generația celor violenți a îmbătrînit, s-a domolit natural; poate, de asemenea, fiindcă s-a ridicat între timp o generație cu mai multă școală. Chestiunea trebuie totuși pusă și altfel: cei mai buni dintre noi ating înălțimea de gîndire și subtilitatea lui Maiorescu, Eminescu, Caragiale? Or, răspunsul meu la această întrebare e, fără nici o ezitare, negativ. Să adaug, apoi, că „progresul moral”, care pare definitiv, se poate prăbuși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru sprijinul economic acordat revistei”. Care „sprijin”? Secretarul a primit „închinăciunea” și a întors complimentele declarînd că „revista e interesantă”, că el o citește! În locul întrebării: „Dacă aș muri acum, ce s-ar întîmpla cu ceea ce am publicat?”, ar trebui pusă întrebarea: „Dacă voi trăi, ce sînt dator să fac, și în ce ordine de priorități?” Neantul nu poate fi blocat decît printr-un proiect care să dea sens eforturilor ulterioare. *Încă „mînji”, ucenicii lui Nicolae Manolescu veniți la „Zilele Culturii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru privațiunea greșită la care s-a supus. Lucru cert însă, dumneaei nu cunoaște revista, căci altminteri, ar fi văzut în casetă «cine mai e în redacție»! Dacă ai fi fost atent la vorbele ei, întrebarea pe care ți-a puso ar fi trebuit să te supere. Nu s-a întîmplat așa pentru că te-au bucurat comentariile despre mine”. Văzînd că „Buldozerul” pierde meciul, coechipierul său „Săpăligă” (prin care de asemenea îmi parvin părerile negative ale unora și ale altora) i-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Sect. 1, Of. poștal 2. 3 București, 18 iunie 2001 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Puțini oameni ca dvs. mai sunt În timpul de azi. Pasiune, devotament, promptitudine În solicitări și mai ales informație... Oameni ca dvs. ar trebui „conservați”, protejați, stimulați, puși să facă școală, să aibă discipoli. Mi se strânge inima când mă gândesc că sunteți un solitar atât de discret. Dacă nu m-ar fi Îndrumat doamna Lovinescu, mărturisesc că nu aveam știință de cartea dvs. Ar merita - după lectura
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la rezolvarea intereselor personale, uitând că omului Îi trebuie doar 2 metri pătrați de pământ... Vreau să amintesc că procentajul șomajului la Fălticeni depășește 70% și nimeni nu ia nici o măsură! Nici un răspuns la memoriile ce le adresez oficialităților sus puse și terminând cu cele pe plan local, dovadă de nepăsare a celor care ne conduc! Un salut cordial și sănătate de la Radu Orac 8 Fălticeni, 25.VII.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Vă trimit fotografia cerută. Celelalte le-am dat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe cele șase poeme traduse din L. Aragon, dar și pe alte argumente. Nu mă simțeam În culpă și, dacă mi-am luat această libertate, e pentru că stăpâneam bine materialele documentare. știam mult mai multe despre spiritualitatea fălticeneană, decât cei puși să-mi ceară socoteală. Această trecere prin furcile caudine mă sufoca, mă depersonaliza și nu eram dispus să fac cultură În genunchi. Un prieten apropiat de la Muzeul din Suceava, mi-a spus ceva mai târziu, discret și oarecum ușurat: „Totul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
directoare În scopul de a-l ajuta pe d. Nichita la alcătuirea acestui Anuar. Ce Însemnează anuar? Publicarea situației anuale a unei școli. Eu scoteam așa ceva ca director al șc. Normale, Pregătitoare etc. Dacă nu s-a scos anual, deși pusă suma necesară În buget, aceasta s-a datorat neglijenței. Se pun Întrebările: 1) Dl. Nichita Îl mai scoate?; 2) Dacă Îl scoate, nu are nevoie de materialul trimis de mine, sau l-a folosit și de aceea d-na directoare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că nu se sărbătoresc cei 50 ani ai Liceului No. 2. Sunt, se vede, interese obscure ale unor persoane, care n-au jucat un rol prea onorabil În lupta pentru Înființarea acestei școli și care se tem să nu fie puși - direct sau indirect - la stâlpul infamiei, cum ar merita. N-aveam de gând s-o fac, dacă mi se dădea și mie rând la cuvânt, căci nu aș dori În nici un fel să umbresc frumusețea sărbătoririi. Vreau Însă - fie că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ar fi bine să se ducă la Ascar. Mi-a scris În treacăt, ceva despre inima sa, dar nu, că ar fi ceva grav. Dragă domnule Dimitriu, te rog să mă ții În curent cu starea sa și cu diagnosticul pus. Da, am rămas, pot spune, singurul cunoscător al lb. germane medievale, În orice caz și cel ce poate traduce În versuri. Am oferit o Antologie a minnesängerilor editurii „Univers” și directorul Romul Munteanu mi-a dat... făgăduieli. Am vrut să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
familie, era departe, o lume necunoscută. Totuși, mă zbăteam să găsesc un liman liniștit, unde să lucrez fără umilințe, amenințări și mizerii cazone, venite din partea unor... 975 masă la Hârtop, unde e și mama Lovineștilor, susțin că e prea jos pusă (...). Ați mărit-o? Puneți-o, vă rog, la un loc ceva mai sus, ca să le satisfacem dorința. Vor colabora la „Mărturii” și va sta și pe capul lui Horia L. să scrie ceva. știți adresa d lui Ciopraga? L-aș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
etaje (se pare trei, la ora actuală), cu săli de expoziții și alte acareturi. Fațada a început să fie placată cu brichete de marmoră rozalie. Artistic, vai ce artistic va fi Naționalul nostru! Va lua, probabil, un nou premiu! Ideea pusă acum în operă le aparține lui Ceaușescu și soției sale. Dar, modest, el vrea să rămână în umbră, tot astfel cum a rămas și cu prilejul schimbării versurilor tradiționale ale actualului imn național ori cu ocazia altor producte poetice. Recent
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rămas. Se dorește a se impune încă un imens neadevăr pe lângă celelalte născute între congrese, și anume că la acest forum al comuniștilor se decide soarta țării și a partidului pentru o etapă de timp judecată pe toate părțile și pusă ca într-un dispozitiv miraculos capabil, fără șovăire sau risc, să o transforme în realitate economică, socială, politică. Cât de falsă este această idee s-a dovedit și până acum. Dacă ar fi numai să comparăm previziunile științifice care s
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu lipsesc, de o feroce expresivitate uneori: „Ce duhoare Stăpâne ce duhoare grea/ și veche/ din prima zi a-mpărăției tale”. Izgonirea din pacea necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de neantul convenției, doar se Încarcă de incertitudini care privesc Autoritatea Însăși, pusă mereu În dubiu, simultan cu creația ei, omul, pe care nu a izbutit să-l desăvârșească. „Dar ziua izgonirii din grădină?”, Întreabă poeta, Înstrăinată de Dumnezeul „mic”, micșorat, Însingurat În Împărăția Sa fără om și omenesc, un zeu suprem, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întâmplător că ferocitatea cu care critica a respins și forfecat fără milă nuvela Perfecționarea unei iubiri, venind după marele succes al microromanului său de debut, Tânărul Törless, l-a afectat dureros și l-a plonjat Într-o criză de autointerogare pusă, după cum rezultă din jurnalul său, sub Îndemnul (devenit reproș) al cuvintelor lui Goethe: „să accezi doar la plenitudinea vieții umane”. De fapt, tocmai În așa-zisa „plenitudine” și Într-o convențională percepție a existenței umane nu era Musil interesat, chiar dacă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de Interne la „Talpa Iadului”, singur în celulă mai bine de un an, fiind adus acolo din Zarca Aiudului, fusese adus în mod clar pentru exterminare lentă, care începuse cu stagiul la Talpa Iadului, unde era ținut pe o salteluță pusă direct pe ciment. Reumatismul cu durerile și consecințele lui îngrozitoare nu l-au cruțat ci l-au torturat îngrozitor. Nu se putea ridica în picioare și trebuia să se târască la ușă să își ia gamela cu mâncare, împinsă de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
moartea cumnatului ei, Nicolae Petrașcu. în povestire apar câteva amănunte interesante și noi: Nicolae Petrașcu nu ținea niciodată ușa închisă cu lanțul de siguranță; Când s-a întors acasă soția, D-na Livia, sora Ancuței, ușa avea lanțul de siguranță pus; Vecinii au văzut „doi domni”, care au intrat în bloc pe la intrarea principală și nu au mai ieșit; Deși sfârșit de octombrie, fereastra a fost găsită deschisă, cu toate că Nicolae Petrașcu, datorită reumatismului său contractat în închisoare, într-o astfel de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-o îndărăt la 9 și apoi înainte la 26. Am așteptat zece secunde până s-a închis contorul și s-au șters toate cifrele. Dacă aș fi schimbat ordinea operațiilor, s-ar fi șters automat sunetele de pe bandă. Cu caseta pusă și cu un carnețel nou-nouț în mâna dreaptă, am convertit datele din stânga. Pregătirile se încheiaseră. Am aprins luminița roșie de la dispozitivul de securitate aflat la ușa apartamentului și la toate ferestrele de acces. Totul era în ordine. Am întins mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
între cei dintâi culegători de basme la noi (Roman Năzdrăvan, Omul de piatră, Omul de flori cu barba de mătasă sau Povestea lui Făt-Frumos, „Țeranul român”, 1862). Pe seama dorinței de a cunoaște cât mai bine domeniul care îl pasiona trebuie pus și voiajul întreprins în 1858 prin locuri cu vechi tradiții artistice și îndeosebi prin orașe cu prestigiu muzical: Pesta, Viena, Praga, Dresda, München, Kissingen, Veneția, Roma, Florența, Pisa, Genova, Milano, Bergamo, Padova. Memorialul acestui pelerinaj, publicat inițial în „Naționalul”, sub
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
151-153, 1980. 63 Gabrys J., Krol W., Scheller S., Shani J., Free aminoacids in bee hive product (propolis) as identified and quantified by gas-liquid chromatography, Phrmscol.-Res. Commun., Jun., 18,6: 513-518. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 27 pusă atât pe seama polenului, cât și a secrețiilor salivare ale albinelor (Mateescu, 2005). Subtanțe glucidice existente în propolis În propolis s-au mai pus în evidență și unele zaharuri 64 cum ar fi: glucoza, fructoza, melezitoza (Andrițoiu, 2005). Vitaminele existente în
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]