3,125 matches
-
auzit cît se poate de bine și de clar: Este vorba de Aeronautică și Arsenal. S-a întrecut deja măsura, excelență!" A umplut din nou păhărelul directorului. Anume scosese cele mai mici pahare, oricînd ai nevoie de cîteva clipe de răgaz, să rupi ritmul, să iei inițiativa. Nici vorbă, încă au s-a atins măsuhra, domnule dihrector, nu s-a atins măsuhra cehrută." A clătinat din cap a supărare prefăcută, a încercat chiar să se îmbujoreze în obraz, dar nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trimiși pe front de unde puțini au scăpat... Contingentul meu de soldați, mi-a mai spus acel majur, va fi recrutat abia în primăvara lui '43, să mă întorc deci acasă și să-mi văd de treabă. Jumă- tate de an răgaz în plin război a fost, după cum s-a dovedit, un semn că nu trebuia să mor în flăcările lui negre. Întors la ziar, m-am pomenit că directorul administrativ Udrea nu mai vroia cu nici un chip să mă reprimească. L-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
un fotoliu lângă șemineul din salon, uitându-se emoționat la ceas, se simți deopotrivă mișcată și liniștită. Se așteptase ca el să se simtă mai în largul lui în astfel de locuri, dar poate că secția nu prea-i lăsa răgazul să ia cina în oraș. Lumina focului îi punea în evidență deopotrivă aurul mat a părului și ridurile adânci de pe obraji, care dădeau o notă de imperfecțiune și umanitate, ce o înduioșă nespus pe Fran, trăsăturilor lui desăvârșite. Îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fi putut fi și ea peste trei ani. Avea să aibă un copil. Oricât de complexă și de încurcată ar fi fost situația, avu revelația acelui adevăr minunat, binecuvântat. Avea să fie mamă. Porni înapoi spre Gara Liverpool, lăsându-și răgaz să cumpere câteva ziare. În comparație cu Woodbury, chioșcul de ziare de la intrarea în gară era ca un magazin de delicatese exotice. International Herald Tribune stătea lângă L’Express, Corriere della Sera lângă El Pais, Paris Match lângă Hello. În Londra, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
beneficia de o versiune locală. Într-un an sau doi, Fair Exchange ar putea să valoreze mai mult decât ne oferă Express în momentul de față. Ai încredere în mine. Acordă-mi un an. Tată, tu o să-mi lași acest răgaz, nu-i așa? Phyllis observă afecțiunea vădită care îi lega pe tată și pe fiică, așa cum o făcuse de-atâtea ori înainte, și simți o împunsătură nedemnă de gelozie. — Ce părere aveți, domnule Jones? Norman Jones văzu cum i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
făcea să se comporte așa? Orice ar fi fost, sarcina ei nu putea decât să agraveze situația. Doamne, în ce belea intraseră cu toții din cauza ei. Săptămânile următoare fură exact așa cum îi plăcea lui Fran: atât de aglomerate, încât n-avea răgaz să stea și să bea o ceașcă de cafea, cu atât mai puțin să se întrebe de ce era atât de încântată să lase planurile pentru propria ei nuntă în grija altor persoane. Argumentul ei era că, dacă le lăsa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
El n-ar vrea să stăm să bocim într-un colț ca babele. Nu ți se pare că-l auzi? „Haide, companie, trebuie să scoatem un ziar!“ Într-un fel, Fran se simțea recunoscătoare că n-avea nici măcar o clipă răgaz să se gândească la altceva în afară de faptul că Fair Exchange trebuia să ajungă la fiecare distribuitor de presă în mai puțin de o lună. Își impuse să nu se gândească la ce avea să se întâmple dacă se dovedea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
stil destul de intim. Ora de închidere, observă Fran, părea să fie un concept care le scăpa. Polițiștii au un acord nescris cu cei de pe-aici. Lasă un bar din zonă să rămână deschis până la ce oră dorește. Îi spun răgazul cât să dai o dușcă, deși nici măcar Enei Sharples nu i-ar trebui trei ore ca să dea pe gât o bere dulce. E o veche tradiție locală. Proprietara, o doamnă cu aer de bunicuță, veni să le ia comanda. Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
boi; și-n plimbările de vineri seara, cu celelalte fete, se avântase chiar până la grădina publică și până la ulițile românești, unde era liniște, răcoare și livezile risipeau adieri parfumate. La vârsta ei găsea puțină plăcere numai în aceste clipe de răgaz; iar în ceasurile când sta acasă lucrând la o cusătură ori la un călțun, icoanele văzute i se deșteptau în lumina umedă a ochilor. Viața care fierbea în juru-i săracă și năcăjită, figurile palide și flămânde, săptămânile și lunile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și pe deasupra tot mai des se abăteau învăluirile. - Și deodată, cum sta așa pe-o coastă, i se păru că s-a iscat în juru-i un freamăt neobișnuit. „Vântu-i peste samă de tare...“ se gândi el. Acuma nu mai erau răgazuri și clipe domoale; acuma parcă ceva supraomenesc voia să ia înainte și să smulgă clădirea din locul ei. Și-n văzduh și-n depărtări gemea ceva prelung, - ca o chemare spăimântată a liniștii. „Se scutură văzduhul pe crângul lui...“ șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înfipse biciul la bourii săniei, dădu fuga să-și ia căciula, și-o îndesă peste părul răzvrătit, căută un toiag într-un cotlon și o luă repegior pe cărare, spre Braniște. Astfel, între el și stăpân rămânea pace; nu lăsa răgaz nourilor de vreme rea să se spargă. Am adăpat vaca! precum și junincile! strigă el din capătul poienii. Am pus arma și biciul! Culi umbla prin jurul săniei, pipăind. Ce spune nebunul ăla? Nana Floarea voia să-i dea lămuriri. El nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
liniște, ca un smalț albastru. Pe Bărăgan nu plouase de trei săptămâni. Cota apelor Dunării - indicator al tuturor pescarilor, tovarășii mei - era destul de scăzută. Deci, ca să răscumpăr vârtejurile reci și vâltorile de la apa Frumoasei, mi-am îngăduit puțină odihnă și răgazul necesar ca să-mi schimb uneltele; am luat undițele de crap și, cu niște buni tovarăși, m-am transportat la o baltă a fluviului. Cetățenii României cunosc Dunărea din planșele geografice sau o văd din fuga unui vaporaș. Puțini au cercetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o zi fără să-i înveninez viața și fără să-l exasperez. Cred că am fost pentru el mai mult decât o povară. Bănuiesc că am fost tragedia lui. Mai ales că-mi făceam treaba metodic, nu-i dădeam nici un răgaz și nici o speranță și nu m-am lăsat până ce n-am simțit că răceala tatei, apoi antipatia lui s-au schimbat în ură. Își aranjase viața destul de bine, cu gloria se descurca, iar eu îi stricam reputația; era peste puterile
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
rog să fiți atât de bun să mă așteptați", porni spre ușă, se răzgândi și se întoarse după câțiva pași ca să se aplece din nou spre mine. "Vă grăbiți cumva? Vai, cât de recunoscător vă sânt că-mi dați acest răgaz, domnule" și se îndreptă, de data aceasta mai hotărât, spre ușă; o deschise, inspectă din reflex împrejurimile și se prelinse pe coridor. Eram intrigat. Când Arhivarul se întoarse, îmi mulțumi încă o dată. ― Vă sânt recunoscător că m-ați așteptat, domnule
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
făcătorilor de fără delegi, cei din ale căror minți și suflete inocența și omenia le-au fost izgonite de răutate, cruzime, indiferență și nemilă, venite de nu se știe unde, dar preAșades întâlnite preintre unii semeni ai noștri. Cui vAșavea răgazul să-i parcurgă gândurile încredințate șșcolii de hârtie, îi va fi lesne să în țeleagă de ce autorul nu a reușit să facă o pașiune din activitatea de lucrător al M.I., precum el însuși mărturisește, ci doar o obligație profeșională, dar
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
pentru că pierdeam legătura spre următorul obiectiv și tot așa până seara, un galop între temple, ateliere de meșteșuguri tradiționale unde făcuse programare cu luni înainte, spectacole, parade, o aruncare dintr-un tren, autobuz, taxi într-altul, fără o clipă de răgaz. După trei zile, eram o epavă. I-am spus că asta nu este vacanță, ci tortură. M-am răzvrătit, și, credeți-mă, este greu să se răzvrătească o petunie. Dar înțelesesem cu claritate că este o problemă de viață și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ne gândim să nu vă avem ca invitat de onoare.” „Plăcerea e de partea mea.” „De altfel, o să vă invite și Radu personal. Mi-a spus că o să vă caute, ca să vă dea vestea. Norocul meu au fost clipele de răgaz de aseară, că, altfel, mai mult ca sigur, că și aici mi-ați fi luat-o înainte. Ah!, și de-ați ști cât de mult am suferit când am aflat că nu vrea să se facă inginer, ca mine și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mărturisit că a fost student vreo trei ani la drept, dar că, după ce a părăsit facultatea, a lucrat câțiva ani ca muncitor într-o uzină bucureșteană. Apoi, a devenit membru de partid, pe urmă activist UTC... În momentele sale de răgaz (în ultima vreme, din păcate, din ce în ce mai puține) îi place să citească ceva bine scris, să vadă un film sau un teatru... Dar, nu prea mai e timp pentru așa ceva, sarcinile... Pronunțând acest ultim cuvânt, chipul lui suferă, parcă, o radicală
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ori nedusă la capăt, ca un joc de care nici unul nu se putea desprinde și nici unul nu se temea. El explicându-i că nu poate răspunde dintr-odată întrebărilor ei, prea directe, de-a dreptul brutale, pentru că nu-i dau răgazul să reflecteze, ci țâșnesc una după alta, ca niște pocnete, ăsta-i cuvântul, ca niște pocnete, „Cum ca niște pocnete?“, îl întreba, „vrei să spui că te lovesc și te deranjează și aș face mai bine să tac?“, nu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
zdrobindu-se în pulbere de picuri ca niște păsări bete izbite într-un perete de stâncă, cerul jos și întunecat, închis, ermetic și străin, apăsând cu indiferență lucrurile, apăsând-o. Nu, durerile nu erau mari, în ciuda acestei apăsări uneori fără răgaz, dar totul era în jurul ei ușor tulbure. Existau clipe de perfect discernământ, în care zărea și dârele șiroinde, și stropii grei, auzea distinct ciocănitul neîncetat al ploii în pervazul de tablă, dar mai tot timpul plutea în jur o pâclă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
izbucnit cazuri de indisciplină sau, mai precis, cei care aveau o predispoziție spre indisciplină au profitat din plin, găsind climatul propice. „Îi plătea polițe, asta făcea, nu-i așa?“ Da, și îmi imaginez că se uita în jur, învârtind fără răgaz peticul de hârtie și devenind, pe măsură ce vorbea, tot mai convulsionat, ca și cum s-ar fi înecat cu indignarea pe care abia reușea s-o înghesuie în cuvinte, iar când a zis că un asemenea element este tovarășul Mihai Marinescu, simțeam cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu privire la broaștele cu care lovise pe Faraon. 13. Domnul a făcut cum cerea Moise; și broaștele au pierit în case, în curți și în ogoare. 14. Le-au strîns grămezi, și țara s-a împuțit. 15. Faraon, văzînd că are răgaz să răsufle în voie, și-a împietrit inima, și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. 16. Domnul a zis lui Moise: "Spune lui Aaron: "Întinde-ți toiagul, și lovește țărîna pămîntului, și se va preface
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
9. Să nu asuprești pe străin; știți ce simte străinul, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 10. Timp de șase ani, să semeni pămîntul, și să-i strîngi rodul. 11. Dar în al șaptelea, să-i dai răgaz și să-l lași să se odihnească; din rodul lui să mănînce săracii poporului tău, iar ce va mai rămînea, să mănînce fiarele de pe cîmp. Tot așa să faci cu via și măslinii tăi. 12. Timp de șase zile, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
să faci cu via și măslinii tăi. 12. Timp de șase zile, să-ți faci lucrarea. Dar în ziua a șaptea să te odihnești, pentru ca boul și măgarul tău să aibă odihnă, pentru ca fiul roabei tale și străinul să aibă răgaz și să răsufle. 13. Să păziți tot ce v-am spus, și să nu rostiți numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieșind din gura voastră. 14. De trei ori pe an, să prăznuiești sărbători în cinstea Mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
la săvârșirea unui act criminal și va plănui un pelerinaj purificator „pentru a-și curăța mâna vinovată de sângele pe care îl vărsase”. În ciuda intențiilor însă, nici tatăl și nici fiul nu vor înscrie pe răbojul istoriei o perioadă de răgaz, o epocă a iertării. Chiar dacă nu provoacă apariția vreunei fantome, sângele vărsat cheamă inevitabil la răzbunare. La Shakespeare, trupul însângerat al câte unui rege își denunță întotdeauna asasinii și își convoacă răzbunătorii. În Richard al III-lea, rămășițele pământești ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]