4,392 matches
-
că nimeni nu se poate plânge de mine. Nu iau nimănui nimic din ceea ce i se cuvine. PIETRO (zâmbind obosit, îi vorbește ușor, fără ură): Hm, hm! Chiar așa să fie? Ai văzut că nu erai comandant de fregată decât răpind acest drept unui tânăr merituos care nu avea privilegiul dtale de a se fi născut cu diploma de nobil tipărită pe spate. [...] CELLINO: Ei, bine asta-i Veneția. De câteva sute de ani asta-i Veneția. De aceea, nu înțeleg
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
declarație comună prin care arătau că restricțiile pentru export trebuie menținute, dar revizuite periodic 776. După cîteva luni, Dodge și-a exprimat dorința de a se întoarce la sectorul privat. El nu-și dăduse seama cît timp avea să-i răpească supervizarea activității CPEE. Așadar, în iunie 1956, președintele i-a acceptat demisia și l-a desemnat pe Clarence Randall în funcția de președinte al CPEE777. Randall era familiarizat cu politica economică externă a SUA. La prima ședință pe care a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
abținerilor". Într-un climat de radicalizare a terorismului italian, s-a născut în martie 1978 noul guvern Andreotti, numit "solidaritate națională". Chiar în ziua cînd s-a prezentat în fața Camerelor pentru a obține investitura, la 16 mai, Moro a fost răpit de teroriștii Brigăzilor Roșii. Începeau cele 55 de zile de "închisoare", unul din episoadele cele mai dramatice ale istoriei Italiei contemporane, care s-a sfîrșit cu asasinarea omului de Stat. Moartea sa a adus o lovitură ireparabilă în procesul de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer (I Tes. 4, 16); iar altădată, despre sfinții ce se vor scula: Și noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți împreună cu ei în nori, întru întâmpinarea Domnului în văzduh, și așa pururea cu Domnul vom fi (I Tes. 4, 17). Iar faptul că ucenicii sunt loviți de spaimă, deși văd venind pe Domnul, și că ei se află în osteneală
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în viață”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXVI, VIII, în PSB, vol. 17, p. 273) „Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura (Mt. 7, 2). Ai necăjit pe fratele tău? Primește la fel! Ai răpit averile celor mai lipsiți decât tine, ai lovit săraci, ai rușinat pe cineva cu ocări, ai calomniat, ai spus minciuni, ai stricat casele altora, ai jurat strâmb, ai mutat hotarele moștenite de la părinți (Prov. 22, 28), ai tăbărât pe averile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu le-am văzut, Cel ce le-a făgăduit este Dumnezeu. Când Dumnezeu făgăduiește, nici o schimbare nu se atinge de făgăduințe, așa încât ele mai vârtos dăinuie și stau neclintite în mâna Lui: că din mâna Lui nimeni nu poate să răpească, precum spune Hristos: din mâna Tatălui Meu nimeni nu poate să răpească (In. 10, 29). Așadar, întrucât nimeni nu poate răpi din mâna lui Dumnezeu, ele rămân pururea acolo ca într-o vistierie nefurată, întreprinderile noastre de aici sunt supuse
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu făgăduiește, nici o schimbare nu se atinge de făgăduințe, așa încât ele mai vârtos dăinuie și stau neclintite în mâna Lui: că din mâna Lui nimeni nu poate să răpească, precum spune Hristos: din mâna Tatălui Meu nimeni nu poate să răpească (In. 10, 29). Așadar, întrucât nimeni nu poate răpi din mâna lui Dumnezeu, ele rămân pururea acolo ca într-o vistierie nefurată, întreprinderile noastre de aici sunt supuse la tot felul de schimbări și de întorsături drept care deseori osteneala lor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
așa încât ele mai vârtos dăinuie și stau neclintite în mâna Lui: că din mâna Lui nimeni nu poate să răpească, precum spune Hristos: din mâna Tatălui Meu nimeni nu poate să răpească (In. 10, 29). Așadar, întrucât nimeni nu poate răpi din mâna lui Dumnezeu, ele rămân pururea acolo ca într-o vistierie nefurată, întreprinderile noastre de aici sunt supuse la tot felul de schimbări și de întorsături drept care deseori osteneala lor o suferim, iar de împlinirea lor rămânem lipsiți iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dimitrie Cantemir observă că "întunecare minții" (nebunia) este "mai grea decât a nopții". Niculae Mavrocordat afirmă: "bolile trupului cu cât cresc cu atât sunt mai învederate, pe când cele ale sufletului ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
devenim din ce în ce mai conștienți odată cu trecerea timpului. Nu putem să nu relatăm cuvântarea ținută în anul 1995 la înmormântarea profesorului Pirozynski, de către profesorul de medicină legală Gheorghe Scripcaru, prietenul și colaboratorul său de o viață: "Moartea, acest teritoriu al tuturor, a răpit un distins om pentru care, în ciuda dispariției lui fizice, moartea reprezintă un triumf al propriului destin, o întâlnire pe care Tadeusz Pirozynski nu a așteptat-o cu mâinile goale, ci cu o operă care, chiar dacă niciodată împlinită, este revanșa pe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
filozofie în genere, ca și despre valori, sunt nonsensuri, că asemenea propoziții vor trebui să fie „depășite“ pentru „a vedea lumea în mod corect“. Atât prezentarea făcută ideilor Tractatus-ului în „Introducere“, cât și remarcile critice ale lui Russell i-au răpit lui Wittgenstein cele din urmă iluzii că ei mai pot comunica cu folos ca filozofi. La început a acceptat publicarea manuscrisului împreună cu textul lui Russell, scriindu-i acestuia că viitorul va arbitra divergențele lor. Ulterior, s-a răzgândit însă, apreciind
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pro și contra. Cei care s-au pronunțat Împotrivă (36% dintre subiecți aduc În sprijinul afirmației lor următoarele argumente: oferta redusă a acestor instrumente curriculare, obligă Învățătorul și dirigintele la o muncă birocratică, Împovărându-l cu alte sarcini ce-i răpesc din timpul prețios pe care l-ar putea folosi organizând și desfășurând activităti educative cu adevărat eficiente. Același segment interdievat susține că documentele În discuție vizează, de cele mai multe ori, aspecte colaterale cunoașterii științifice a grupului școlar. 83 Din categoria celor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
zilei, în acest elan, o problemă a antisemitismului care părea să cunoască în acea perioadă o veritabilă descreștere. Agitația ajunge la paroxism în comunitatea evreiască. În realitate, este foarte probabil ca Ilan Halimi, un modest funcționar totuși, să fi fost răpit pentru că era evreu, deci presupus a fi bogat. Nu este exclus nici ca răpitorii lui să fi crezut că, fiind evreu, comunitatea lui se va mobiliza pentru a plăti răscumpărarea cerută. În rest, nu se știe aproape nimic, decât că
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
căile ferate, alimentările cu apă, cele cu curent electric etc. fie lipsesc, fie sunt într-o stare proastă. Transporturile sunt un adevărat coșmar, mai ales în sezonul musonului, făcînd să se piardă 40% din producția alimentară. Această stare de fapt răpește cîteva procente bune din creșterea econo-mică posibilă. De aceea guvernul și-a propus ca, în perioada 2007-2012, să cheltuiască peste 500 de miliarde dolari numai pentru infrastructură. Dar guvernul are o datorie publică uriașă, de aceea el va încerca să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fost soția lui Tyndar, bazileul Spartei. Cu ea Zeus a făcut, de două ori, cîte doi gemeni: prima dată, pe Elena și pe Polux, iar a doua oară, pe Castor și Clytemnestra. Elena, fiica Ledei, fiind foarte frumoasă, a fost răpită de Theseu și dusă la Atena, dar, datorită fraților ei, a fost readusă în Sparta. Din mulțimea de tineri care au pețit-o, ea l-a ales pe Menelau, dar apoi s-a lăsat răpită de Paris și dusă la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fiind foarte frumoasă, a fost răpită de Theseu și dusă la Atena, dar, datorită fraților ei, a fost readusă în Sparta. Din mulțimea de tineri care au pețit-o, ea l-a ales pe Menelau, dar apoi s-a lăsat răpită de Paris și dusă la Troia. După războiul Troiei, Menelau și-a dus-o iarăși acasă, la Sparta. Poetul Isocrate o considera cea mai frumoasă dintre toate femeile. Pentru poeții acelor timpuri, ea reprezenta Aurora 106. Presupunem o legătură strînsă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
raportat ministerului că din timpul lui Eminescu lipsesc din bibliotecă 93 volume, precum și o parte din mobilier, pe care Eminescu l-ar fi folosit în "apartamentul d-sale personal". Va să zică, după ce-l loviseră în situația materială, au vrut să-i răpească și onoarea! La 15 august 1876, poetul a fost la Ipotești, ca să asiste la înmormîntarea mamei sale. În acea zi, sufletul său a fost învolburat de o mulțime de sentimente puternice. Urmînd sicriul mamei, el și-a reamintit de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a murit repede și acum preoți bătrîni o îngroapă după credința ei creștină. Gonind călare spre nord, Arald se oprește în mijlocul munților, la templul unui mag neînchipuit de bătrîn și-i cere acestuia să i-o dea înapoi pe Maria, răpită de moarte, că el de-acum se închină Zeilor nordici. Magul coboară de pe tronu-i de piatră și intră cu Arald într-un templu de marmoră neagră, care se află în inima muntelui. Acolo, magul începe a face vrăji, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
stat) este unul în care Japoniaxe "Japonia" și-a folosit statutul de forță colonială și/sau forță de ocupație militară pentru a instituționaliza un sistem militar de bordeluri, în cadrul căruia femeile și fetele din colonii și din teritoriile ocupate erau răpite, înșelate și constrânse să lucreze în casele de toleranță înființate și conduse de și în folosul Forțelor Armate Imperiale. În acest caz, sectorul sclaviei sexuale, de obicei clandestin, a devenit o instituție de stat bazată pe încălcarea flagrantă a drepturilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
numele i-a fost despărțit de persoană (onoma și ego) și de corp (doar numele i se acoperise de rușine, nu și trupul, salvat de pângărire). Adevărata Elenă, cea pe care o vedem pe scenă lîngă mormântul lui Proteu, fusese răpită de Hermes și adusă aici pe un nor, din porunca zeilor cerești, care, pentru a întinde o cursă pământenilor, îi concepuseră un dublu fantomatic, o imagine înșelătoare prin perfecta ei asemănare cu modelul. Când Teucros (care ajunge tot aici după
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
puținii eroi care, în viață fiind, au coborât în împărăția morților și s-au întors vii de acolo. Muritorilor de rând nu le rămîne decât să se uluiască de minunea, de miraculosul (thaumastos) acestei morți fără cadavru, al acestui trup răpit de zei: de cei din adâncuri? De cei din văzduh? Le mai rămâne și un loc de veci ascuns, tăinuit, un mormânt fără mausoleu și fără statuie, fără gorgan și fără stelă funerară care să-l înscrie pe Oedip în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
despărțirea. Iat-o, bunăoară, pe Tomoe 1, vajnica luptătoare a cărei fantomă bântuie stăpânită de mânia pe care i-o stârnise refuzul bărbatului iubit, războinicul Yoshinaka, de a-l urma în moarte, răvășită de durerea unei despărțiri silite care-i răpise bucuria de a împărtăși soarta omului drag și de a-și uni destinul cu al lui printr-o dublă sinucidere. Tomoe este fantoma femeii ce dorește cu disperare să-și încheie viața alături de Yoshinaka, dar care sfârșește prin a îndura
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a primului act, dar și câmpia de lângă Forres (scena a treia a aceluiași act), unde, înainte de întâlnirea cu Macbeth și Banquo, vrăjitoarele evocă ele însele o furtună dezlănțuită pe mare, asociată morții și imposibilei odihne a celor cărora le-au răpit pentru totdeauna somnul (corăbierul mort pe vasul său, marinarul condamnat să nu mai adoarmă în veci). Din vorbele lui Banquo reiese limpede că „arătările” ce le-au ieșit în cale sunt, sub bizarele lor înfățișări, întruchipări ale sălbăticiei (wild), ale
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
îl fascinează pe Golaud; el se întreabă dacă fata îi închide vreodată. Mélisande este simbolul unei alterități asociate deopotrivă inocenței, frumuseții și morții. Oare nu spune Pelléas că tânăra e atât de frumoasă, încât ai zice că moartea o va răpi în curând? Frumusețea Mélisandei pare nepământeană, e o frumusețe de pe alte tărâmuri, necunoscute, ca și vocea ei, „o voce care vine de la celălalt capăt al lumii”. Iar fetița pe care o va naște la apusul soarelui, înainte de a-și da
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
doar iubirea de carte o face posibilă, Nicoleta Bobocea, ca și Danielei Marinescu, conectată la îngrijirea exprimării în timp ce nu se poate desprinde de grijile ei de mamă și de durerile ce nu se spun, de soție căreia destinul i-a răpit pentru veșnicie partenerul de viață, lui Alexandru Ion, care respiră și răsfiră grafică, ca și soților Alina și Bogdan Cojocea, mândri de performanțele creației lor care tocmai trebuie să și înceapă anii de liceu și care în răstimpul (pe care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]