3,718 matches
-
cu unele elemen-te etimologizante, dar cu reguli precise de pronunție, alcătuind, din acest punct de vedere, un tip împreună cu neerlandeza și norvegiana, căci celelalte limbi germanice au ortografii preponderent etimologizante, fără reguli precise de pronunție. Limba engleză este cea mai răspîndită limbă europeană, fiind, din acest punct de vedere, a treia din lume, după chineză și hindi. Există peste 300.000.000 de vorbitori de limbă engleză și, în secolul al XX-lea, a devenit principala limbă de comunicare internațională. Acest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Astfel de limbi s-au creat pe continentele african, american și asiatic, pornind de la spaniolă, de la portugheză, de la franceză și de la engleză, astfel încît pentru fiecare dintre aceste limbi europene s-au realizat mai multe variante creole. Fiind cea mai răspîndită limbă europeană, engleza are cele mai multe limbi derivate, formate în urma însușirii acestei limbi de vorbitori ai unor idiomuri de pe alte continente, în perioada expansiunii maritime, comerciale și coloniale britanice. Ansamblul de limbi creole cu bază engleză cuprinde idiomuri de pe toate continentele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
constata în discuția despre luceafăr), ci și prin modul de a construi și de a reconstrui lumi la nivelul discursului 102. Ceea ce se poate spune în acest caz cu certitudine este că practica traducerilor a fost de mult timp foarte răspîndită în spațiul european (și în alte zone ale lumii) și a avut rezultate dintre cele mai fructuoase. Filozofia lui Platon și a lui Aristotel, de exemplu, a fost tradusă în arabă (o limbă foarte deosebită de cea grecească), a fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin adăugarea unei semnificații noi unui cuvînt indigen, după modelul corespondentului englez. Limba română a preluat însă, o dată cu semnificația ce trimite la dispozitivul de calculator, și forma lingvistică originală, pe care a adaptat-o grafic: maus. Fiind un fenomen foarte răspîndit și în același timp controversat, traducerea a devenit, îndeosebi în ultima jumăta-te de secol, obiectul a numeroase cercetări cu metode și de pe poziții variate. În principiu, prin traducere se înțelege transpunerea unui text realizat într-o limbă (limba sursă) într-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un Anouilh plasează în actualitate intriga clasică pentru a demonstra perenitatea problematicii tratate de tragicii greci, Eliade preferă să reinterpreteze legenda elină prin autohtonizare, prin relevarea legăturilor sale cu folclorul românesc : așa cum demonstrează studiile de specialitate, mitul jertfei creatoare, universal răspândit, dovedește o vitalitate remarcabilă în spațiul sud-est european. Există în Iphigenia un indiciu al acestei consubstanțialități. Agamemnon e exasperat de vuietul vântului, care-i amintește mereu de necesitatea sacrificiului. Să remarcăm cu acest prilej că în piesa românească navele sunt
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-și sprijine capul de noptieră și chiar să-și lovească fruntea de sertar. Se repetă exact istoria încercărilor impuse de doctorul Sinus. Ai putea crede că falsul doctor nu e un caz izolat, ci, dimpotrivă, o excrescență malefică și foarte răspândită a speței umane. Picioarele îi sunt mai mult sau mai puțin libere, ar putea atinge cu un picior ceva pe pardoseală, pentru ca zgomotul să atragă atenția echipei de noapte. Dar ce? Afară de cearșafuri, care nu ar face niciun zgomot, nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
încercînd să producă inovații în artă (și uneori și în viață). 38 Această tendință de a susține că terenul studiilor culturale e reprezentat de cultura ori societatea "postmodernă", fără a defini termenul și fără a oferi vreun argument, este foarte răspîndită. Editorii colecției de studii culturale canadiene (1993) declară, de asemenea, că: "Modernitatea a trecut în postmodernitate" (Blundell et al., 1993:8) și se referă la societățile contemporane ca fiind "postmoderne" (ibid., 10). Nu există nici o argumentație, iar un termen extrem de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media din timpul crizei din Golf și apoi din timpul războiului poate fi explicată gîndindu-ne la politica mijloacelor de comunicare și la sistemul de producție al media din Statele Unite. Mijloacele de difuzare a informațiilor se temeau să se opună consensului răspîndit, să se îndepărteze de opinia generală și să adopte atitudini mai puțin acceptate de majoritate deoarece le era frică că vor pierde din auditoriu și, prin urmare, din profituri. Deoarece acțiunile militare ale Statelor Unite au fost în special sprijinite de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mobilizat discursul pro-război, iar imaginile negative și reportajele împotriva irakienilor au contribuit la mobilizarea urii împotriva Irakului și a lui Saddam Hussein. Sondajele de opinie efectuate în primele săptămîni de război au indicat creșterea susținerii acțiunii militare, arătînd o predilecție răspîndită de a crede tot ce spunea presa și oficialitățile militare. Un sondaj al lui Times Mirror de pe 31 ianuarie 1991 indica faptul că 78% din public credea că armata spunea în mare parte adevărul, fără să ascundă ceva umilitor în legătură cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bărbatului Marlboro" se profilează impozantă în centrul imaginii, în variantă recentă sînt subliniate imagini ale naturii. De unde această schimbare? Reclamele sînt texte sociale care răspund unor linii de dezvoltare caracteristice perioadei în care apar. În deceniul opt au devenit din ce în ce mai răspîndite rapoartele care arătau că fumatul reprezintă un pericol mesaj subliniat și în anunțul obligatoriu din josul reclamei "Ministerul Sănătății a stabilit că fumatul dăunează sănătății". Pentru a răspunde acestui atac, reclamele Marlboro prezintă acum imagini ale unei naturi pure, curate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
A. Rosetti, el era omul care împingea pe Brătianu la toate relele. Rosetti era vândut evreilor, Rosetti era plin de bani, iar averile sale erau depuse la băncile din străinătate; Rosetti semăna vrajba între partide și printre români. Atât de răspândită era această credință, încât însuși Eminescu în Scrisoarea a III-a spune: „... hidoasa pocitură Care-a sădit în țară invidie și ură“. Cauza de căpetenie a acestei legende era statornicia în idei și convingerile înaintate democrate ale lui Rosetti. Pe când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
societății. Aceste structuri vor fi diferite în democrație față de cum sunt în oligarhie sau în monarhie. De-a lungul timpului, structurile pot afecta și normele generale ale societății, dar influența care are loc în cealaltă direcție este aproape sigur mai răspândită. Există astfel temeiuri teoretice și practice de a adopta, ca bază a comparațiilor și clasificărilor sistemelor politice, principiile normative generale caracteristice acestora. Aceasta nu înseamnă totuși că structurile nu ar trebui luate în considerare; dimpotrivă, este necesar să se investigheze
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
modela instituțiile și grupurile. Am menționat până acum un singur principiu normativ, acela care distinge democrațiile de oligarhii și monarhii. Trebuie să examinăm dacă este nevoie să luăm în considerare și alte norme. Norma liberalismului este o altă normă larg răspândită, tipic legată de democrație în expresia democrație liberală. Se pare așadar că și această normă trebuie cel puțin luată în considerare împreună cu cea a democrației. * În prima secțiune a acestui capitol vom explora această problemă; vom trage concluzia că sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
zonă la alta și de la un moment la altul. În general, sistemul este relativ bine pus la punct, în principal datorită faptului că toți "actorii" acceptă "regulile jocului" (caracteristicile prevederilor constituționale). În cazul în care această acceptare este mai puțin răspândită, probabilitatea răsturnării regimului liberal-democratic este ridicată, deoarece în lipsa acestei acceptări există relativ puține mijloace de apărare a arenelor și a actorilor. Instituții și grupuri în sistemele politice comuniste În mod caracteristic, în sistemele politice egalitare autoritare precum statele comuniste determinarea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se bucură un sistem politic. Un regim care nu are (suficient) sprijin trebuie să se bazeze pe coerciție sau impunere un astfel de regim este o dictatură. Istoria lumii, inclusiv a lumii contemporane, sugerează că dictaturile sunt o trăsătură larg răspândită și prin urmare coerciția poate fi un substitut al sprijinului în multe situații în ciuda pretenției sau speranței că dictaturile nu sunt viabile. Altfel spus, în ciuda aparentei nemulțumiri în rândurile populației din multe țări, rebeliunile (și revoluțiile) sunt rare, iar cele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partidelor "verzi" sau ecologiste (Lipset și Rokkan, 1967: 1-64; Inglehart, 1990: 66-103). Premisele sociale ale democrației liberale În timp ce sociologii politici s-au străduit să privească în ansamblu relația dintre împrejurările socio-economice largi și viața politică, pornind de la această bază universal răspândită au fost întreprinse analize mai precise pentru a vedea în ce măsură aceste condiții socio-economice explicau distribuția tipurilor de sistem politic și mai ales apariția democrațiilor liberale. Cel mult jumătate din cele peste 180 de țări ale lumii (erau mult mai puține
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că împrejurările economice nu erau nici pe departe singurul factor care trebuia luat în considerare în analiza conflictelor politice. Totuși, evenimentele de la începutul anilor '90 din Europa de Est constituie doar o parte limitată din ceea ce este în realitate un fenomen universal răspândit. Într-adevăr, în vestul Europei, exemplele Irlandei de Nord și Țării Bascilor s-au profilat puternic ca zone de conflicte violente majore. Diviziunile care au avut loc în Belgia și Canada sunt profunde, deși nu au condus la violență și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mișcare de separare. Altfel spus, conform analizei din capitolul 5, nivelurile de integrare pot fi uneori suficient de ridicate pentru a limita conflictele rezultând din diversitatea etnică sau lingvistică. Diversitatea etnică și lingvistică Diversitatea etnică și cea lingvistică sunt larg răspândite, deși nu corespund diviziunilor la care ne-am aștepta. Indicele diversității etnice și lingvistice calculat de Vanhanen pe baza lui Kurian arată că în timp ce puțin peste o treime din țări pot fi considerate omogene (52 din 147), un număr comparabil
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice (Almond și Verba, 1963; Almond și Verba, 1980; Pye și Verba, 1963). Un studiu de importanță majoră al lui G. Hofstede, Culture's Consequences (1980), a constituit apoi prima încercare sistematică de măsurare, pe o bază cu adevărat universal răspândită, a caracteristicilor culturii. Deși încă nu este posibilă o evaluare exactă a gradului în care factorii culturali afectează, independent, comportamentul politic, putem cel puțin începe să descriem proporțiile în care componentele culturii sunt distribuite între națiuni și grupuri de națiuni
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
încă de la început la formarea unor organizații structurate, sindicatele; dar sentimentele comunitare au continuat să joace un rol. S-a vorbit adesea de aspectele fraterne și aproape religioase ale vechilor sindicate; venerația și loialitatea față de organizație au fost trăsături larg răspândite ale acestor entități. Într-adevăr, potențiala sferă de cuprindere a scopurilor sindicatelor este vastă. Pe de o parte, acestea au fost create pentru a exercita presiune în sprijinul unor cereri concrete; dar aceste cereri au de asemenea rolul de a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de camaraderie pe care le încurajează idealul unui tip diferit de societate; ca rezultat par să se dezvolte noi forme de grupuri comunitare, mai curând decât noi asociații. În practică, totuși, dezvoltarea acestor grupuri nu pare să fie suficient de răspândită pentru a concluziona că asistăm la apariția unei noi forme de sentiment comunitar. Organizațiile care izvorăsc din aceste mișcări sau care le întruchipează sunt și ele constrânse să adopte anumite scopuri de politică publică pe care încearcă să le impună
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din acest motiv. Mass-media este așadar forma de comunicare publică în care caracteristicile comunicării publice se extind la maxim, iar opțiunea pentru o asistență numeroasă este percepută ca factorul de echilibrare în ecuație. Tehnici, mijloace de comunicare și comunicarea universal răspândită Două aspecte generale apar din analiza comunicării private și publice. Ele sunt ambele structurate, iar structurile în cadrul cărora iau naștere variază conform diverselor tipuri de societate. Impactul tehnicilor este considerabil, lucru recunoscut de obicei în cazul comunicării publice, dar impactul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cât și uneori impunerea. Vom examina de asemenea scopurile partidelor. * În final, în a treia secțiune vom analiza structura partidelor. Vom vedea în special cum relaționează ele direct și indirect, prin grupuri, cu populația. Partidele politice astăzi în lume Prezența răspândită a partidelor Partidele politice sunt una din trăsăturile principale ale vieții politice contemporane. Diverse tipuri de facțiuni au existat și înainte, uneori bine organizate și durabile, spre exemplu în Roma Antică sau în orașele italiene ale Renașterii. Însă doar începând
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt slabe. Această pondere variază în timp a crescut în ansamblu în Europa secolului al XIX-lea, iar acum este posibil să fie în scădere în multe țări. De ce sunt răspândite partidele De ce în lumea contemporană partidele sunt atât de răspândite, iar în trecut erau atât de rare? Explicația nu poate consta doar în răspândirea democrației liberale, din moment ce multe guvernări autoritare se bazează pe partide. Motivele constau în trei caracteristici ale lumii moderne, și anume perceperea existenței conflictelor în societate, nevoia
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a conduce. Partidele pot oferi legături cu oamenii de exemplu prin dezvoltarea rețelelor de filiale regionale și locale. Faptul că guvernarea trebuie legată de popor este o caracteristică a lumii moderne. În al treilea rând, pentru ca partidele să existe trebuie răspândită credința că unirea înseamnă putere. Această credință este susținută frecvent în lumea contemporană, deși unii pot să nu o împărtășească, preferând mici conspirații. În linii generale este de așteptat ca odată cu construirea unei organizații mari să se obțină rezultate mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]