2,941 matches
-
o filosofie premergătoare a modernității, s-a ajuns la descrierea unei epoci a pulsionalului dominată de magie și metaforă. În acest context aproape toate elementele ce aparțineau raționalității au trecute în umbră subliniindu-se aspecte pur metaforice. Totuși elementele de raționalitate pură au fost destul de puține în această perioadă și ele reapar abia în ultima parte a epocii. De aceea vom urma drumul ultimilor dezvoltări teoretice și vom încerca să subliniem câteva dintre imaginile metaforic-pulsionale specifice respectivei epoci. Prima dintre aceste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
număr și aveau o relevanță scăzută. De aceea putem într-o anumită măsură să aderăm la concluzia lui Eugenio Garin: "știința pur cantitativă n-a învins decât foarte târziu și foarte greu magia Renașterii"174. Dar asta nu înseamnă că raționalitatea nu exista în diferite forme, dar acestea au fost doar insule într-un univers metaforic și, implicit, pulsional. 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar al Renașterii există un personaj care a adunat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
activ în interiorul său. O altă concepție reprezentată metaforic este cea privind cunoașterea. În cazul acesteia fantasma joacă un rol central, indiferent dacă aceasta are rol mnemotic sau de integrare existențială. Metafora Dianei este una prin care sunt reprezentate raporturile dintre raționalitate și cunoașterea pulsională a lumii. Vânătorul vânat de proprii câini arată neputința și circularitatea cunoașterii ca ansamblu, și faptul că cunoscătorul devine obiectul de cunoscut. În analiza pe care o realizează Ioan Petru Culianu 179 identifică trei imagini distincte pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
act sinucigaș, o încercare de a cenzura tot ceea ce cunoașterea umană adunase în acel moment. Renașterea moare odată cu Giordano Bruno și secolul al XVII-lea care îi urmează este unul al cenzurii, pregătind o mare reformă a imaginarului prin reintroducerea raționalității ca principală formă de cunoaștere. 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii Renașterea este o perioadă dominată de imaginarul pulsional în majoritatea momentelor sale culturale. Dar acesta se află în conflict cu două forme ale imaginarului rațional. Cel mai important
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
umană adunase în acel moment. Renașterea moare odată cu Giordano Bruno și secolul al XVII-lea care îi urmează este unul al cenzurii, pregătind o mare reformă a imaginarului prin reintroducerea raționalității ca principală formă de cunoaștere. 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii Renașterea este o perioadă dominată de imaginarul pulsional în majoritatea momentelor sale culturale. Dar acesta se află în conflict cu două forme ale imaginarului rațional. Cel mai important este cel specific perioadei scolastice, care își manifestă capacitățile de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forme ale imaginarului rațional. Cel mai important este cel specific perioadei scolastice, care își manifestă capacitățile de cenzură prin intermediul autorității inchiziționale și a tradiției ortodoxe a bisericii. Dar dincolo de acesta se dezvoltă o modalitate de reprezentare a lumii specifică unei raționalități științifice care va constitui esența unei noi epoci. Aceasta va încerca să cenzureze vechea lume la nivel conceptual păstrând anumite elemente, dar cenzurând imaginarul Renașterii în esența sa. Aceasta se dezvoltă pornind de la principiile matematicii și schimbând în primul rând
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Kepler. Acesta a considerat că mișcarea planetelor nu este sferică ci eliptică. Acestea sunt premisele pentru cele două momente fundamentale care au determinat apariția științei moderne: Galilei și Newton. Galileo Galilei aduce cu sine toate elementele metodice specifice modernități: raționalitatea specifică fizicii, folosirea instrumentelor matematice, experimentul și realizarea de instrumente necesare acestuia. El este cel care a sintetizat totalitatea posibilităților imaginarului rațional din perioada sa. Dialogurile asupra științelor noi184 dezvoltă mecanismele de rezolvare a problemelor folosindu-ne atât de observațiile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de experimente realizate în mod riguros, cât și de capacitățile de sintetizare și abstractizare specifice matematicii. El aduce noutăți și în ceea ce privește viziunea asupra cosmosului, prin aducerea de noi argumente la teoria copernicană asupra universului 185 și prin inventarea telescopului. Împlinirea raționalității o vom regăsi la sfârșitul secolului al XVII-lea prin lucrările lui Newton, care dincolo de limbaj, metodologie prezintă și o imagine complexă asupra lumii care va constitui acea imagine dogmatică specifică paradigmei științei moderne până în secolul al XX-lea. Raționalitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
raționalității o vom regăsi la sfârșitul secolului al XVII-lea prin lucrările lui Newton, care dincolo de limbaj, metodologie prezintă și o imagine complexă asupra lumii care va constitui acea imagine dogmatică specifică paradigmei științei moderne până în secolul al XX-lea. Raționalitatea nouă ce se dezvoltă la sfârșitul Renașterii reprezintă fundamentul științei moderne. Nu putem să vorbim despre această epocă fără a aminti dezvoltarea raționalității chiar dacă în principiu și în majoritatea imaginilor proiectate domină imaginarul pulsional. Cenzura imaginarului științific începe prin proiectarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra lumii care va constitui acea imagine dogmatică specifică paradigmei științei moderne până în secolul al XX-lea. Raționalitatea nouă ce se dezvoltă la sfârșitul Renașterii reprezintă fundamentul științei moderne. Nu putem să vorbim despre această epocă fără a aminti dezvoltarea raționalității chiar dacă în principiu și în majoritatea imaginilor proiectate domină imaginarul pulsional. Cenzura imaginarului științific începe prin proiectarea acestui nou limbaj și nouă imagine. El reprezintă acel început necesar unei noi forme de imaginar ce va domina spațiul occidental următoarele trei sute
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra universului pornind de la simplitatea inițială a creștinismului și de la tradiția Greciei antice, acesta s-a dezvoltat ajungându-se la imaginarul pulsional specific Renașterii. Acesta domină gândirea Occidentală timp de trei secole, dar, în această perioadă, asupra lui acționează cenzura raționalității spre a-l aduce la un echilibru. Această cenzură a acționat din două direcții: prima cea a vechii raționalități manifestată prin prerogativele bisericii catolice și folosindu-se de unul dintre cele mai puternice și mai bine organizate instrumente de cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la imaginarul pulsional specific Renașterii. Acesta domină gândirea Occidentală timp de trei secole, dar, în această perioadă, asupra lui acționează cenzura raționalității spre a-l aduce la un echilibru. Această cenzură a acționat din două direcții: prima cea a vechii raționalități manifestată prin prerogativele bisericii catolice și folosindu-se de unul dintre cele mai puternice și mai bine organizate instrumente de cenzură: Inchiziția. Această cenzură dorește să păstreze principiile ortodoxe ale catolicismului și limitează imaginarul la o anumită imagine standard. Efectul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire dintre cele două tipuri de raționalitate: cea nouă reprezentată de către Galilei sau Descartes și vechea formă reprezentată de către Inchiziție. De remarcat este dialogul dintre Galilei și părintele Belarmin, care refuză să privească prin telescop datorită unor motive ce au drept sursă imaginarul pulsional al epocii: nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce au drept sursă imaginarul pulsional al epocii: nu privesc prin instrumentul creat de către tine pentru că aș putea fi înșelat, proiectându-se asupra mea o imagine falsă. Acest dialog ne ajută să observăm diferențele majore dintre cel două tipuri de raționalitate: cea medievală și cea modernă. Cenzura imaginarului existent la un moment dat este o formă normală de manifestare a raționalității pentru a reordona imaginarul existent. Acesta are tendința de a ajunge la acel moment în care nu ar mai fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
proiectându-se asupra mea o imagine falsă. Acest dialog ne ajută să observăm diferențele majore dintre cel două tipuri de raționalitate: cea medievală și cea modernă. Cenzura imaginarului existent la un moment dat este o formă normală de manifestare a raționalității pentru a reordona imaginarul existent. Acesta are tendința de a ajunge la acel moment în care nu ar mai fi acceptat. Transformarea imaginarului de la o imagine la alta se poate realiza numai prin intermediul cenzurii. Această cenzură nu aduce o imagine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
suporte modificările radicale de imagine (Socrate, Isus, Bruno, Galilei). Interesant este că Giordano Bruno nu reprezenta o imagine opusă imaginarului renascentist, ci o sinteză a acestuia, astfel că procesul acestuia este un simbol al conflictului de imagine dintre pulsionalul și raționalitatea regresivă specifică epocii. În cadrul acestui proces se întâlnesc toate argumentele și imaginile specifice acelui secol. El este simbolul cenzurii specifice pe care Inchiziția ca instituție a Bisericii Catolice l-a practicat asupra imaginarului timp de peste trei secole. 2.1.1
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestui proces se întâlnesc toate argumentele și imaginile specifice acelui secol. El este simbolul cenzurii specifice pe care Inchiziția ca instituție a Bisericii Catolice l-a practicat asupra imaginarului timp de peste trei secole. 2.1.1. Inchiziția, instituția cenzurii vechii raționalități Evoluția bisericii în partea occidentală a Europei este strâns legată de două elemente: ereziile și Inchiziția ca instrument de cenzură a acestora. Inchiziția a apărut ca o formă de menținere a ortodoxiei Bisericii în partea sa occidentală și de slăbire
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
toate acestea, un proces împotriva lui părea puțin probabil, fapt care determină considerarea că există o opoziție între cele două procese pe care le analizăm. În primul rând discursul lui Bruno era de natură pulsională și în opoziție flagrantă cu raționalitatea teologică, pe când discursul lui Galilei era de natură rațională, ușor de acceptat pentru biserică, care era integrată în discursul științific al vremii. În al doilea rând era o diferență de atitudine și personalitate, astfel încât Galilei nu se afla în conflict
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în sine metodele specifice tuturor epocilor trecute, începând cu antichitatea (prin asimilarea filosofiei aristotelice, prin interpretarea și adaptarea celei platonice, prin atomismul democtritian, prin asimilarea presocraticilor, prin asimilare metodică a lui Arhimede, Hipocrate, Galen, Euclid), continuând cu dezvoltarea unei noi raționalități în Evul Mediu și finalizând cu o hermeneutică de natură pulsională. Secolul al XVII-lea se regăsea în fața unui sincretism metodic din care trebuia să fie realizată o selecție sau dacă nu, o cenzură prin care să fie eliminate metodele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi văzut dintr-odată, lămurit, sau poate fi dedus cu certitudine; aceasta e calea prin care se dobândește știința"1. Această reconsiderare a raporturilor cu imediatul reprezintă unul dintre fundamentele epocii moderne. Cea de-al doilea principiu se referă la raționalitatea discursului. Acesta trebuie să fie bine ordonat din punct de vedere logic, bazat pe o metodă clară. Aceasta a fost nu doar una dintre premisele raționalismului modern, care prin Descartes a susținut în mai multe rânduri că "e nevoie de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodă în cercetarea adevărului din lucruri"2, dar și ale empirismului care chiar dacă a dezvoltat o relație specială cu natura, cunoașterea se putea dezvolta numai prin construcții metodice coerente. De exemplu, construcția metodică a lui Francis Bacon îndeplinește condițiile unei raționalități pure, chiar dacă este vorba despre o metodă inductivă. Ea dezvoltă pas cu pas, pornind de la imediat spre abstract în cea mai coerentă formă logică posibilă. Cel de-al treilea principiu a fost inerent în anumite cauze, dar el constă în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nouă metodică și de aceea a fost necesară o reconstrucție totală a acesteia. Aceasta s-a realizat dezvoltând noi principii și obținându-se noi caracteristici. Principalele caracteristici ale noii metodologii ar putea fi grupate astfel: în primul rând dezvoltarea unei raționalități riguroase a științei, formându-se astfel o legătură specifică modernității între raționalitate și dezvoltarea științei. În acest nou context cunoașterea era posibilă doar prin construcție rațională ce ar fi determinat coerența logică a sistemului științific dezvoltat. S-au identificat, în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesteia. Aceasta s-a realizat dezvoltând noi principii și obținându-se noi caracteristici. Principalele caracteristici ale noii metodologii ar putea fi grupate astfel: în primul rând dezvoltarea unei raționalități riguroase a științei, formându-se astfel o legătură specifică modernității între raționalitate și dezvoltarea științei. În acest nou context cunoașterea era posibilă doar prin construcție rațională ce ar fi determinat coerența logică a sistemului științific dezvoltat. S-au identificat, în special, două tipuri de inferență care au fost considerate fundamentale pentru dezvoltarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe când în cazul metodologiei carteziene, chiar dacă a dezvoltat o cenzură a cunoștințelor celorlalți, cunoașterea nu se dezvoltă prin relație cu natura ci prin rațiune. Metodologia carteziană este în esența sa de natură deductivă și se construiește într-o lume a raționalității pure. Putem urmări în cazul lui Descartes două etape metodice. În primul rând o etapă a cenzurii dezvoltată deja, în care se încercă atingerea unei perfecțiuni a simplității și o etapă de construcție în care se caută acele adevăruri certe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
formă incipientă. La început sunt anunțate metodele ce urmează a fi dezvoltate și drumul ce trebuie parcurs. Acestea pot fi sintetizate în următoarele principii: trebuie să existe o legătură strânsă între imaginea asupra lumii și imediat, trebuie să existe o raționalitate a discursului și dezvoltarea unei pragmatici a științei. Pe baza acestor principii modernitatea dezvoltă un imaginar științific rațional prin analiza în detaliu a i-mediatului: În ultimele trei secole de dezvoltarea a științelor moderne ale naturii - de la cca. 1600 până în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]