18,605 matches
-
să tămăduiască boli care păreau de neînvins. Curioși, preoții din tribul său l-au întrebat cum prepară leacul. El le-a destăinuit descoperirea sa, impunând ca aceasta să rămână secretul druizilor.” Pentru a ajuta cât mai mulți oameni,discipolii lui Ram, cutreierau împrejurimile cu ramuri de vâsc, fiind considerați ca trimiși ai zeilor, iar Ram-un semizeu. Ram a cinstit memoria evenimentului, instituind sărbătoarea Renașterii sau a Mântuirii, pe care a fixat-o la începutul anului, pe care l-a denumit
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
păreau de neînvins. Curioși, preoții din tribul său l-au întrebat cum prepară leacul. El le-a destăinuit descoperirea sa, impunând ca aceasta să rămână secretul druizilor.” Pentru a ajuta cât mai mulți oameni,discipolii lui Ram, cutreierau împrejurimile cu ramuri de vâsc, fiind considerați ca trimiși ai zeilor, iar Ram-un semizeu. Ram a cinstit memoria evenimentului, instituind sărbătoarea Renașterii sau a Mântuirii, pe care a fixat-o la începutul anului, pe care l-a denumit Noaptea-Mamă (a Soarelui nou
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
întrebat cum prepară leacul. El le-a destăinuit descoperirea sa, impunând ca aceasta să rămână secretul druizilor.” Pentru a ajuta cât mai mulți oameni,discipolii lui Ram, cutreierau împrejurimile cu ramuri de vâsc, fiind considerați ca trimiși ai zeilor, iar Ram-un semizeu. Ram a cinstit memoria evenimentului, instituind sărbătoarea Renașterii sau a Mântuirii, pe care a fixat-o la începutul anului, pe care l-a denumit Noaptea-Mamă (a Soarelui nou) sau Marea Înnoire. Ființa misterioasă care i-a apărut lui
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
leacul. El le-a destăinuit descoperirea sa, impunând ca aceasta să rămână secretul druizilor.” Pentru a ajuta cât mai mulți oameni,discipolii lui Ram, cutreierau împrejurimile cu ramuri de vâsc, fiind considerați ca trimiși ai zeilor, iar Ram-un semizeu. Ram a cinstit memoria evenimentului, instituind sărbătoarea Renașterii sau a Mântuirii, pe care a fixat-o la începutul anului, pe care l-a denumit Noaptea-Mamă (a Soarelui nou) sau Marea Înnoire. Ființa misterioasă care i-a apărut lui Ram în vis
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
-un semizeu. Ram a cinstit memoria evenimentului, instituind sărbătoarea Renașterii sau a Mântuirii, pe care a fixat-o la începutul anului, pe care l-a denumit Noaptea-Mamă (a Soarelui nou) sau Marea Înnoire. Ființa misterioasă care i-a apărut lui Ram în vis, arătându-i vâscul, a fost numită, în tradiția ezoterică a europenilor, AES-HEYL-HOPA, ceea ce înseamnă: „NĂDEJDEA MÂNTUIRII SE GĂSEȘTE ÎN PĂDURE”.! Grecii l-au numit Esculap, geniul medicinei, care purta o baghetă magică, respectiv caduceul. Referință Bibliografică: TRADIȚII LA
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
și să fie ceață până mâine... Casa lor era la doi pași de locul unde se rătăciseră...N-au putut să o găsească din cauza ceții, a spaimei și a frici... Noaptea se lăsase de mult. Vântul își întețise șuieratul printre ramurile copacilor. Din cauza ceții era umed și frig. Ei, dar acum sunt la adăpost! Culcușul e moale, în casă e cald și bine. Aici, nimeni nu le mai amenință viața. Nici chiar vulpea cea vicleană. Iepurica le-a adus mâncare din
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
vor trebui să se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc să păstrez vie, legenda vâscului dar mai ales, simbolul lui. La români, vâscul este una dintre plantele sfinte alături de busuioc, brad și tămâie. În urmă cu un secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile erau pline de vânat iar tăierile se făceau cu discernământ, fiind sacrificați doar copacii uscați sau bolnavi. Vâscul, această
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
prospețimea frunzelor precum smaraldul, strălucirea. Vâscul se culegea numai în perioada de după solstițiile, de vară și de iarnă. Folosit în ritualurile celtice, el era tăiat cu o seceră de aur, de un preot cu rang înalt, îmbrăcat în alb, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul, pentru a nu-și pierde proprietățile tămăduitoare. Ei le atârnau apoi deasupra ușilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor și a altor rele... Mai târziu, grecii și apoi romanii, au considerat și ei vâscul
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
din frunze uscate de vâsc se păstra tot anul, fiind protector al casei și leac pentru multe boli. De asemenea, se credea că vâscul poate stinge focul, idee născută din credința străveche conform căreia planta era adusă de fulgere pe ramurile copacilor. Încă din cele mai vechi timpuri, planta a fost considerată una din cele mai magice, misterioase și sacre din folclorul european. Vâscul era considerat un apărător al vieții, fertilității, scut împotriva otrăvurilor dar și afrodisiac. NOROC ÎN DRAGOSTE ,VĂ
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
în brațele florilor încărcate de miresme și dulceață aromitoare. Pe seară, sub mărul din grădină, cântecul sublim al unei păsări necunoscute , picura ca argintul viu, dansa deasupra grădinii, apoi se așeza lin peste flori... Alteori, ascultam glasul salcâmilor înalți cu ramurile grele sub povara ciorchinelor de flori albe prin care alergau grăbite albinele, cu "coșurile" pline. Noaptea, înainte de culcare, ascultam șoapta ierbii, prin care se zbenguia vântul ștrengar și închizând ochii mă lăsam învăluită de parfumul suav al florilor, de clinchetul
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
doar, ai văzut?!? Florile sunt un dar prețios al naturii, putem să le admirăm în mediul lor natural, stropite cu roua din zori sau înveselite de razele soarelui. Admir în voie spectacolul de o frumusețe grăitoare, vie...Păsările gânguresc pe ramurile pomilor din grădină, salutând primele raze ale soarelui. E vară! Soarele încă somnoros, sărută delicat florile încărcate de diamante strălucitoare. Privesc fascinată bobul de rouă din corola unui crin în care se răsfrânge o rază de soare...Și ...printr-o
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
singur om - cu o singură fotografie lipită de chip - cu un singur zvâcnet al ființei - mereu același - mereu răzvrătit * din Creator nu s-au mai păstrat decât rămășițe - total imorale: ritmul valurilor - aproximativă armonia stelelor - uneori simetria frunzelor - frazelor de pe ramuri în rest - tot ce va fi fost - vast și entuziast odinioară - acum sunt țăndări (încă arzând - în virtutea inerției) - care plutesc pe un ocean invizibil de cuvinte - executând alternativ - mișcări browniene și de flux-reflux e cam puțin pentru un psalm de
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > POVESTIRI PENTRU COPII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNGERII Primăvara coborî pe neașteptate. Întâi, au prins verdele în ramuri sălciile de pe malurile pârâului ce tăiau satul în două părți egale, apoi s-au năpustit spre căldură urzicile, în smocuri, și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile începură să
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
unde dragostea nu putea fi cântată, aici se simte parfumul ei iar versurile au miez: „O viață nu-mi ajunge să te am!/Prinzându-te în palme-n răsărit,/ Să mă aștern, de tine-acoperit,/Să te pictez în frunza de pe ram. O, dragoste, câte mi-ai oferit!/ Fără de tine, oare, ce eram?/ Aș privit atâtea nopți la geam,/N-aș fi știut cum e să fii iubit”. („Sonet I”) Pe lângă dragoste, iată, în sonetele de față, găsim și împlinirea ca pe
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Tonalitati > CEZARINA ADAMESCU - METAFORA IUBIRII NESFÂRȘITE Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Alexandra Mihalache Între cer și pământ Editura Universitară București, 2015 Firimituri de frumos din „ramuri de lumină”. Acestea ne sunt oferite cu bucurie de autoarea de față, căutând cu o ansă de alun, locul magic unde sunt adânc ascunse „fântâni de vise”, „magie și candoare” pe care și-a propus să le destăinuie, lăsându-ne
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
da, „avem o singură avere:/ Să trăim sortiți pentru-a iubi!” (Sortiți pentru a iubi). Ceea ce e cu adevărat remarcabil. Că Alexandra Mihalache a descoperit „Taina unei taine” - este sigur: „În trena lunii visul se ascunse/ Când stele ard pe ramuri de dorinți,/ Lucesc în văi acorduri nepătrunse/ Iar norii se aștern în neputinți.// Se spulberă prin vălul de răcoare/ Miresmele ce curg din infinit,/ Romanțe care capătă culoare/ Rescriu durerea nopții în zenit.// Tulpini de dor se-nalță către soare
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Voi încerca să nu mai fiu eu În carnea prezicerilor de mâine... Am uitat ce fiară se luptă cu Dumnezeu Și Partea de Biblie sapă în fraze păgâne; Voi încerca să fiu trup din suflet, Ram din copac și apă din mare, O etică a bolii care e în cuget, Îmi spune azi să nu suspin, chiar de mă doare... Liniștea stelelor prin eu-ri mă poartă, De somnuri, infuzia ceaiului se -ndulcește, Trădarea vieții se rătăcește
VOI ÎNCERCA SĂ NU MAI FIU EU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366210_a_367539]
-
Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești.” Sentimentele de mândrie și de dragoste față de patrie, mai exprimă în versurile: „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul ... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul/ Mi-e prieten numai mie/ iară ție dușman este/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste./ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! ” Pe fruntea
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
dor! Rescriu un ultim vers Și încă îmi mai amintesc Din vis, un drum în Univers Și caut să te întâlnesc. Tu esti mereu un visător, Un suflet cald, de înger Și Demon mi-esti, si Creator, Cu chipu-n ram de sânger! Referință Bibliografica: Demon și Creator / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DEMON ȘI CREATOR de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366265_a_367594]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ȘI TOTUȘI ..... Autor: Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Deși pentru tine, iubirea din noi s-a stins. Deși de pe ramuri frunzele s-au desprins. Deși vara e dusă și pentru prima dată a nins. La noi în inimi, focul iubiri să rămână aprins ! Deși eu te-am privit mereu cu adorație. Deși ți-am rostit numele că pe o incantație
ŞI TOTUŞI ..... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366268_a_367597]
-
la numele dumneavoastră! Câte articole ați publicat? Al Florin ȚENE: Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de pretutindeni, Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
Când se apropie să vadă mai bine ce se întâmplă acolo, văzuse că jos era un mic pui de pasăre, încă golaș, cu cioc galben, care țipa speriat. Pesemne, neastâmpărat, căzuse din cuib, iar părinții săi țipau cu disperate de pe ramurile pomilor din jur, văzănd dușmanul de motan jucându-se cu puiul lor căzut. Atunci Liliana luă de jos puiul, îl mângâie, apoi, urcând pe o scară, îl pusese înapoi în cuib, spre marea mulțumire a păsărilor părinți, care, cu ciripitul
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
23 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului 23 Ianuarie 2014 În gânduri, în voință și în glas, Cei care mai avem în noi durere Să ne unim, atâți câți am rămas, Viața, moartea, Patria ne-o cere! Precum copacul ocrotit de ramuri, Ca literele strânse în cuvânt, Să ne unim români și alte neamuri Ce ni le-a dat sorocul pe pământ! Și-așa suntem străini și dezbinați În rugăciuni, în fapte și-n credință, Să-ntindem hora păcii în Carpați, Fără
SĂ NE UNIM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361582_a_362911]
-
ei doină, bocet, ciuleandră, dând de furcă adversităților de neam, lacome, blestemate, înfiorând zările întinse și pârâind în străfunduri oasele străbunilor... Nemurirea Mariei trebuiește apărată lângă Eminescu, în azurul veșniciei românești. Toate astea mi le-a șoptit fiecare adiere de ram, fiecare pală de vânt, fiecare troiță răstignită pe drum de țară.” (ibid. p. 19, 21) „Riscurile gândurilor sale le-a măcinat în făina curată a vorbirii, pe care a dospit-o în aluatul plăcut mirositor al cântecului ce ne cuminecă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
cetate nu mă poate învăța acele lucruri minunate pe care le-am descoperit doar cu pasiunea inimii mele. Am descoperit că, mai presus de frumusețile și bogățiile din palat este farmecul cerului albastru ce se zărește atât de limpede printre ramurile pinilor ce străjuiesc zidurile cetății. Și am văzut adesea că cei care intră în cetate din afara zidurilor - acolo unde este atât de cald și atâta libertate - se uită cu lăcomie și jind la veșmintele tatălui meu, la coroana și bogățiile
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]