3,066 matches
-
III. Democrație de vitrină sau populism ? România : mod de folosire • Iluziile au luat sfârșit • Presa independentă contra FSN • Reinventând dictatura proleta‑ riatului • Erorile opoziției sunt antologice • De ce România nu e Polonia • PĂrinții adoptivi își revendică copilul rătĂcitor V.A. : Am recitit editorialele dumneavoastră din ’90 până în ’93 strânse în cartea România, mod de folosire, apărută în 1994. Chiar m-am gândit, dacă vom avea suficient spațiu editorial, să dau citate din ele, pentru că ar fi și mai evident de ce am ținut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
civilă ca să prindă primul lui mandat, ca după aceea să facă ce voia el fărĂ să ne mai întrebe. E parțial adevărat ! Dar și noi l-am folosit. Pentru că trebuie înțeles că Traian BĂsescu în 2003 sau în 2004 - să recitească cineva toate discursurile lui - nu avea niciun fel de agendă anticorup‑ ție sau de bună guvernare. Monica, și ea, se ocupa cu drepturile omului, ea a schimbat direcția în 2005 ; de corupție înainte de 2005 ne ocupam doar eu, la SAR
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că D. Marmeliuc scrisese clar: cenzură, „așa dar și pentru noi.”?... În cei 23 de ani de activitate (1918-1941) Glasul Bucovinei, redactorii, colaboratorii și cititorii au avut prilejul să se confrunte și cu alte amărăciuni care pot fi aflate numai recitindu-i paginile... * Publicat în 1965, Dicționarul enciclopedic român, operă a Academiei R.P.R, scrie: Sextil Pușcariu (1877-1948) lingvist și 115 filolog român. A fost profesor la Universitatea din Cluj și membru al Academiei Române. A întemeiat Muzeul limbii române și revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Princeton până pe 15 mai; va aranja ea cele necesare. Vă sugerez câteva pagini inedite din Memoriile mele: de exemplu, cum am ajuns în India la 21 de ani, ca să lucrez cu Dasgupta, sau altceva asemănător. Sunt teribil de mândru că recitiți scrisorile mele și Forêt interdite. (Aveți dreptate: disprețul meu față de Istoria școntemporanăț este pueril. De altfel, m-am schimbat mult în acești din urmă ani...) 3. În ceea ce privește Colegio de México: este o instituție universitară foarte modestă (300 de studenți, 30-40
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Este curios, dar deloc neașteptat, să găsesc uneori în ele aceleași nume literare - în tinerețea mea naivă, și pe mine m-a impresionat Papini, Un uomo finito și Stroncature, care mi-au făcut o mare plăcere - dar nu aș mai reciti acele lucruri. Giovanni Gentile a ținut conferințe la Uppsala și am avut un mic cerc de admiratori ai lui Croce. Dar în rest, influența italiană a fost mai slabă la noi decât în România - menționați Șmulteț nume pe care nu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mă plictisească. Poate îmbătrânesc prea repede, nu mai aparțin „timpului meu”. Sunt rugat să-l discut și chiar să-l „critic” pe Cl. Lévi-Strauss, dar nu am nimic de spus. Analizele sale asupra miturilor nu îmi aduc nimic. Prefer să recitesc Tristes tropiques, lucrare pe care o admir enorm (apropo de Clșaudeț Lșéviț-Sștraussț, discipolul său englez, Edmund Leach, tocmai a publicat în New York Review of Books „a very nasty attack” împotriva mea: mă acuză că sunt „un jungian creștin”** etc.). Am
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a obligat, probabil, la un regim maritim). Christinel și cum mine suntem profund și sincer îndurerați de tragedia care v-a încercat, pe Gunnel, pe dvs. și restul familiei. Cu neputință de înțeles, cu neputință de crezut! A trebuit să recitesc scrisoarea pentru a mă convinge că am citit bine prima oară! Ce să spunem? Ce altceva vi s-ar putea spune decât simplul fapt (cât de derizoriu!) că vă împărtășim durerea, că am vrea să fim alături de dvs. (căci prezența
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
adevărat unul dintre cei mai mari povestitori ai Evului Mediu, nu, ai tuturor timpurilor și locurilor. Dar când am ajuns la povestirea Bravallensis pugna, am avut o comoție - recunoșteam această povestire, o mai citisem înainte, dar unde? Trebuia s-o recitesc și să meditez asupra ei înainte de a găsi neașteptata, greu credibila paralelă cu acțiunea principală din Mah³bh³rata. Dumézil nu credea, și nimeni altcineva, dar nu am abandonat această idee. Prietenul meu K.G. Ljunggren a avut amabilitatea de a găzdui o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
transformă într-un participant la istorie și un moralist al ei, un gazetar-conștiință, cum îl definește, în prefața amintită, Nicolae Florescu. Directorul de la "Curentul" constată, ușor sceptic și nu fără uimire, schimbările produse în timp asupra gîndirii personale; el notează: "Recitind, după o trecere de ani, ceea ce am scris, sîntem surprinși să constatăm schimbările ce s-au produs în felul nostru de a gîndi, cîte dintre certitudinile noastre au fost sfărîmate de timp; entuziasmele de odinioară ne fac să zîmbim cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de „cufundare” În Prezent care se apropie de un tip de nebunie sinucigașă. Voi face lectorilor mei o confesiune cu adevărat intimă: cu seriozitate și cu acel calm concentrat pe care-l cere o astfel de capodoperă absolută l-am recitit În traducerea germană - nu aveam Încredere În acei ani, ’60-’62, În cea românească, față de marele autor rus existau Încă „rezerve” importate de la sovietici, dar crescute și pe solul unei inapetențe critice față de autorul romanului Crimă și pedeapsă, pe care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
trei „salve romanești” trase una după alta, În fiecare an - cele scrise În total anonimat pe malul Timișului, pozând În cvasi-ratat și playboy local! -, s-au dărâmat toate barierele reținerii sau ale „celebrului și rafinatului” scepticism ironic bucureștean!Ă Am recitit - de fapt, am citit pentru prima dată cu atenție, cu o gravă concentrare, cum spuneam, cele trei volume ale Fraților Karamazov, cu creionul În mână și revenind insistent asupra unor scene capitale - Întorcând marele și somptuosul „covor epic” pe dos
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Ambele personaje și ambii autori, unul francez și altul rus, Își trădează și astfel pulsiunile profund romantice ale artei lor, cultul individului și al indivdualității. Emoția și bucuria „ascunsă” pe care tinerelul care am fost a trăit-o citind și recitind aceste două romane fundamentale - ce sunt mai mult decât atât! - se explică și prin faptul că găsisem o justificare profundă, amplă, a propriilor mele Înclinări și simpatii instinctive Într-un moment În care, anii cincizeci, profund și brutal staliniști!, individul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cumva rudimentară dacă o comparăm cu cea a „istețului” Anton Pann sau cu cea a pervertitului În magia Orientului care a fost Ion Barbu; nemaivorbind de titanul Arghezi, pe care l-am „respins” toată viața, dar din care citesc și recitesc la nesfârșit, cu voce tare, Încântat de sunetele meșterului, de forța epitetului său, de gigantismul unor metafore! Neputând eu Însumi să mă „transform”, să mă „adaptez”, să mă „aclimatizez” metropolei, am făcut din „defectul” meu o „armă” și, În cartea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în sfârșit, să mă relaxez și să încetez să-mi mai fie groază de aparițiile lui nocturne. Însă nici după câțiva ani de zile nu puteam să mă uit la carte, nu mai vorbesc s-o ating sau s-o recitesc - era ceva, ei bine, malefic în ea. Tatăl meu nu mi-a spus niciodată nimic despre American Psycho. Deși, destul de straniu, după ce a citit jumătate din volum în vara aceea, i-a trimis mamei mele un exemplar al revistei Newsweek
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
trecută. Cutii umplute pe jumătate cu haine pentru Armata Salvării se găseau în fața dulapului din camera lui Robby. Luna continua să pulseze pe ecranul calculatorului în repaus. În biroul meu n-am reușit să mă concentrez asupra romanului, așa că am recitit scena din American Psycho în care Paul Owen e asasinat și am fost din nou îngrozit de detaliile crimei - ziarele care acopereau podeaua, mantaua de ploaie pe care o purta Patrick Bateman ca să-și protejeze costumul, lama securii despicând calota
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a trimes astfel de fotografii. Cât despre a scrie referitor la omul și scriitorul Const. Sturzu, ceam avut de spus am spus pe larg În Introducerea pe care Îmi scrieți c-o aveți și Dvoastră (copiată). Cred că ajunge. Dacă recitindu-i corespondența, voi mai găsi ceva de adăugat, o voi face-o. Până atunci rămân al Dvoastră prețuitor și voitor de bine Ovidiu Papadima P.S. În nr. 4 al „Revistei de istorie și teorie literară”, anul 1972 - care e acum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sentimente, Gh. Teleman </citation> <citation author=”TELEMAN Gheorghe” loc=”Iași” data=”(22.I.1984)”> Dragă Eugen, Cu o Întârziere deloc scuzabilă, Îți trimit gândurile mele albe și mulțumirile alese pentru urările pe 1984 și pentru materialele trimise . Am citit și recitit articolele semnate de tine și gândul m-a dus cu decenii În urmă, reactualizând pe colegul meu din liceu, care de pe atunci sa impus În ochii mei prin seriozitate, scrupulozitate, modestie, toate atribute ale unui fond spiritual poate prea ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
am depus pentru catedra universitară. Am făcut În el modificările cerute de noua situație. Mă bucur că țineți așa de mult la Folticeni, orașul tinereții mele și al activității entuziaste inerente tinereții. Probabil că ați fost elevul lui „Gane”. Nu? Recitind scrisoarea Dv., văd că Într-adevăr ați fost elevul acestui liceu și Încă al lui A. Stino, ceea ce m-a bucurat. Altfel, nu-mi explicam atașamentul Dv. față de acest oraș. Vă mulțumesc pentru frumoasele urări, pe care vi le Întorc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
patul meu, în camera mea extrem igrasioasă (și care mi-a provocat acea gravă maladie a lui Bouillaud, de care am vorbită, se găseau și unele cărți semnate de Tudor Vianu, Estetica, în primul rând, pe care o citeam și reciteam ca pe un roman, Arta prozatorilor români etc. Îl admiram în acea vreme - și acum! - și pe „îndepărtatul” și dispărutul G. Ibrăileanu, mentorul critic al școlii literare ieșene, un formidabil complice al scriitorilor moldoveni, ghid literar și psihologic de o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și să inoveze! Poate, mai știi, cele peste zece mii de pagini pe care le-am publicat de atunci în proză nu au îndeplinit „ambiția” acelui tinerel, sosit din provincie și prost adaptat limbii și mentalităților sudului țării, balcanului, și, când recitesc capitolașul pe care - cam, în fugă, e drept! - mi-l dedică fostul meu prieten I. Negoițescu și în care îmi reproșează că produc o proză „imposibilă” la drept vorbind, cu influențe discrepante din Hermann Broch, Dostoievski, Proust, Mann, nu-mi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
divin, acolo unde trei vise visate în același pat s-au transformat într-un coșmar politic? Întinarea unei utopii este un fapt care ne privește pe toți, într-atât s-a multiplicat la infinit această metamorfoză. N-o vom elucida recitind pentru a nu știu câta oară din Isaia ori din Sfântul Ioan, și fără a prefera drumurilor biblice, deja bine jalonate, acostamentul laic, fie și cu riscul câtorva devieri. Pelerinul vrea să se transpună cu două mii de ani în urmă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din care a fost ulterior extrasă celebra formulă. Generalul își exprimă aici marea lui stimă pentru poporul israelian (și o va exprima și ulterior într-o scrisoare personală adresată lui Ben Gurion). Denigratorii săi grăbiți ar face bine s-o recitească în integralitatea ei, ar putea fi datată cu ziua de azi. De Gaulle prevestește în ea cangrena care avea să se declare după Războiul victorios de Șase Zile: spirala ascendentă a terorismului și a contraterorismului, noile războaie care aveau să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu erau chiar preoți, ca slovacul Tiso)? Că Gőring, jumătate din demnitarii naziști și imensa majoritate a claselor mijlocii germane se reclamau de la Luther? Polonia ghetourilor și a lagărelor de exterminare, în care ura de evrei era cvasioficială (a se reciti Le Juif erraut al lui Albert Londres, 1929) nu era oare națiunea catolică prin excelență? Și legile rasiale italiene ratificate de monseniorul Pacelli, și aplauzele Bisericii din Franța sub Vichy... Erezia creștină a fost disprețuită suveran de maeștrii Talmudului, iar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aducă apă pentru ei să se poată spăla pe picioare. "Sara! Azime, lapte și niște carne de vițel gătită pentru acești oaspeți!" Dacă cineva dorește să reînvețe ospitalitatea așa cum era ea pe vremea străbunilor, să evite Hebron H2 și să recitească Facerea (XVIII, 1-15). 4. Ramallah sau ultimul sfanț Împacă-te cu pârâșul tău degrabă, până ești cu el pe cale, ca nu cumva pârâșul să te dea judecătorului, și judecătorul slujitorului și să fii aruncat în temniță. Adevărat grăiesc ție: Nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din Balzac, Maupassant, Flaubert și Baudelaire, dar și din Napoleon Bonaparte, din Franklin, din alții... Anul următor figurează Euripide, Empedocle, Seneca, Tertullian, Fichte, Pascal, La Fontaine, Rousseau, La Rochefoucauld, Byron, Proudhon. La 10 iulie 1925 precizare de amănunt: "Joi am recitit pagini foarte interesante din Stendhal: Despre educația femeii. Amorul la arabi". În 1926 notează cuvinte indiene din Kipling (Cartea junglei) "bună lectură pe care nu ai digerat-o crede Sadoveanu e ca un ospăț bun rău digerat". Adesea notează anecdote
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]