7,841 matches
-
decisive (Mendras și Forsé, 1983, p. 83). Conflict, competiție, coaliții: poliarhia Într-o societate modernă complexă, elita conducătoare este diversificată și comportă grupuri ce apără interese specifice. Astfel, elitele economice și cele politice sunt confruntate cu mize diferite și se reclamă de la legitimități specifice. În gestionarea curentă, ele au totuși relații foarte strânse. Dar, în aceste condiții, o schimbare notabilă afectând una din aceste două elite nu poate decât să aibă repercusiuni asupra celeilalte. Cazul Franței În 1981, victoria electorală a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
izbândă negociind cu succes și făcând-o acceptată de grupurile interesate. În această privință, elitele guvernamentale franceze au fost formate mai defectuos decât cele din alte țări europene. Evoluția raportării la normă Această interpretare a evoluției în curs se poate reclama de la teoria lui David Riesman, așa cum a expus-o el în The Lonely Crowd (1950). Ceea ce oferă Riesman, într-o perspectivă istorică pe termen lung și acordând o prea mare importanță variabilei demografice este o teorie a evoluției în raport cu norma
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de veselie, liberă, îmbrăcați în veșminte somptuoase, trăind în îndestulare și practicând o sexualitate ludică fără culpabilități. O asociație contractuală hedonistă care ne face să ne gândim la cea a epicurienilor din Cercul din Campania... Dacă gnosticii înșiși nu se reclamă niciodată de la filosofii materialiști antici, Irineu din Lyon îi ocărăște ca fiind indivizi care profesează filosofia lui Epicur și indiferența cinicilor... Atomismul nu li se potrivește defel gnosticilor care cred ca și platonicienii în existența sufletelor imateriale capabile de transmigrație
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
reprezintă de fapt remușcările care ne macină pe dinăuntru. Câteva necazuri cu Biserica, evident, și filosofului îi trebuie ceva timp pentru a se face uitat efectuând traduceri în care insistă să-și demonstreze ortodoxia... Patru veacuri mai târziu, cineva se reclamă, iată, de la aceste teze extraordinare. Este Amaury din Bène, un sătuc de lângă Chartres unde a văzut lumina zilei. Și, în acest secol al XIII-lea, impregnat de cucernicie catolică, el trage niște concluzii extraordinare din ipotezele scotiste. în ochii săi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
creștin... Ce salvează totuși acest insolent în cursul dezlănțuirilor lui de ironie? Pe Hristos. Pe el și nimic altceva. Cuvântul lui, exemplul lui, învățătura lui, mărturia lui, viața lui, blândețea și înțelepciunea lui, dar nu și pe cei care se reclamă din toate acestea pentru a susține exact inversul - violența, brutalitatea, războiul, mizeria, exploatarea, teroarea, dominația, servitutea etc. Erasmus, dar și Valla, mizează pe Hristos contra Bisericii și a clerului. Ca antidot împotriva edictelor Vaticanului, ei propun cuvântul, gândirea și filosofia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
măsura, armonia, dar și Dumnezeu și religia, în ciuda diferențelor de amănunt, își împart esențialul pieței vizibile a gândirii. Or, invizibil, subteran, mai discret, mai puțin expus, pentru a evita persecuțiile și conflictele cu ordinea morală, un continent libertin care se reclamă de la Montaigne, își afirmă la rându-i existența. Evident, un alt Montaigne. Placa turnantă a unei utilizări libertine a lui Montaigne este situată în Salonul parizian al Mariei de Gournay, după moartea filosofului. Suntem în primii ani ai secolului al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ei înșiși această muncă, cu discuția și liniștea erudită pe care aceasta le comportă... 54. Teoria prelevării. Astfel înțelegem mai bine cum, fără ca Montaigne să fie libertin înici Pierre Charron, de altfel), el poate face servicii acestui curent care se reclamă de la gândirea lui datorită principiului prelevărilor - al ciupelii îpillotage), pentru a recurge la termenul utilizat de filosof însuși. A citi Eseurile în economia lor proprie și intrinsecă obligă la o anumită coerență: de la primul până la ultimul capitol, gândirea lui Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sofist suferă de pe urma unei polisemii contradictorii - ca mulți alții care provin din această disciplină: a fi filosof, ba chiar a fi filosof idealist ori materialist, sau a merge la Lyceu ori în Grădină, a trăi ca un epicurian, a te reclama de la hedonism, a suporta cu stoicism, a reacționa cu scepticism, a te comporta într-un mod cinic sau chiar senzualist, pragmatic ori utilitarist, ca să nu mai vorbim de a te plimba ca un peripatetician sau a fi socratizat îceea ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
gândire, și cu atât mai mult de înțelepciune. Filosof hedonist: iată, de mai mult de douăzeci de veacuri, un oximoron pentru ansamblul profesiei, care presupune că disciplina obligă la ascetism, constrânge la austeritate și că nimeni nu s-ar putea reclama în mod legitim de la universul ei aseptizat dacă râde, bea, mănâncă, iubește, dansează, cântă - adică, pur și simplu, dacă trăiește... A te reclama de la gândirea lui Aristip presupune acest loc comun: el este filosoful plăcerii și, ca atare, n-are
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care presupune că disciplina obligă la ascetism, constrânge la austeritate și că nimeni nu s-ar putea reclama în mod legitim de la universul ei aseptizat dacă râde, bea, mănâncă, iubește, dansează, cântă - adică, pur și simplu, dacă trăiește... A te reclama de la gândirea lui Aristip presupune acest loc comun: el este filosoful plăcerii și, ca atare, n-are rost să-ți pierzi timpul căutând la el materie de reflecție. Dată fiind pur și simplu reputația sa, ai trudi zadarnic căutând texte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
origine și ajunge la jubilarea romană senină din anii ultimului secol păgân. Evident, rigoarea doctrinală genealogică se înmoaie odată trecute limitele Grădinii și cu schimbarea epocii. Epicurismul ajunge popular, la bine și la rău. Purcelul lui Epicur, de la care se reclamă Horațiu, îl caracterizează mai curând pe exclusivistul roman din secolul I î. Hr. decât pe discipolul grec din secolul al III-lea î.Hr. Filosofia materialistă și hedonistă găsește adepți și la vârful ierarhiei statale: anturajul lui Cicero, Cezar însuși, precum și unii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
idee nouă, atât par de oximoronice politica și epicurismul încă de la început. Tradiția îi opune pe stoicii angajați în cetate epicurienilor aflați în total dezacord cu lumea reală. Se înșală, pentru că numeroase figuri angajate în politica politicianistă a Romei se reclamă de la epicurism sau suferă influența lui. Cicero, căruia îi datorăm acest gen de simplificare, avea numeroase motive să întrețină acest maniheism simplist, reducționist și eronat. Printre altele, pentru că Piso, protectorul lui Philodemos, nu l-a susținut într-o afacere de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și secretă, invizibilă și ascunsă, a jocurilor atomilor care compun orice realitate: ea există totuși, imuabilă, eternă și bine reglată din punct de vedere mecanic. Practicând această metodă, nu mai gândim lumea la suprafață, ci în adâncimea pe care o reclamă. Luciditatea se dobândește astfel: trebuie să nu ne mulțumim cu aparența, prea ades înșelătoare, să recuzăm evidențele transmise din generație în generație și să preferăm efortul filosofic, să refuzăm părerile și să optăm pentru investigație. Să ne folosim de simțuri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sunt acele modele sociale, care atunci când se reproduc cronic își datorează supraviețuirea proceselor sociale de auto-activare.” (Jepperson, 1991, p.145) Astfel, instituțiile nu se reproduc prin acțiune în sensul intervenției colective într-o convenție socială. Odată instituționalizate, practicile nu mai reclamă mobilizare și intervenție repetitivă pentru a se perpetua. O practică este sau nu o instituție, în funcție de mai mulți factori (Jepperson, 1991). În funcție de contextul social particular, o aceeași practică poate fi o instituție într-o societate - de exemplu, votul în America
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
justificare are succes, este generat un sentiment de loialitate care îi va face pe actori să ignore o parte a propriilor conflicte de interese și să se supună obligațiilor stipulate. O schimbare a normelor provoacă o schimbare a mediului, ceea ce reclamă o nouă adaptare. La rândul lor, normele sunt elemente ce se adaptează la schimbările de mediu. Din perspectiva lui Knight (1998), un aspect al stabilității instituționale este de factură statică. Identificăm astfel un sens slab al stabilității - atunci când nici un individ
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
individ nu va putea să-și crească în mod semnificativ propriul beneficiu din inițierea unei schimbări. Chiar este mai des întâlnit cazul în care convențiile se schimbă din cauza unor erori ale agenților. Regulile morale sunt caracterizate de faptul că ele reclamă un comportament care, deși este benefic din punct de vedere social, pare a fi contrar intereselor indivizilor considerați în sine. Ca și convențiile, regulile morale apar spontan într-un proces de interacțiune reglat de o mână invizibilă. Reciprocitatea este un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe care face ca ieșirea din subdezvoltare să fie foarte problematică. Criticii acestei teorii reclamă faptul că susținătorii teoriei (sub)dezvoltării sociale pe baza dependenței nu furnizează date empirice suficiente și coerente care să sprijine concluziile formulate (ce se doresc a fi cvasisuficiente). O altă critică face referire la argumentul teoriei dependenței cu privire la legăturile dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
idei, valori, norme, tipuri de instituții și practici politice (spre exemplu, separația și echilibrul puterilor în stat, dezirabilitatea respectării unui set universal de drepturi ale omului, legitimitatea intervenționismului în scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astfel, problema unei abordări unitare sau măcar apropiate a infractorilor și tratamentului aplicat acestora. Mai mult, dacă se dorește împlinirea acestui deziderat, se impune ca specialiștii, practicienii, cercetătorii acestui domeniu să comunice, să realizeze studii comparate și cercetări riguroase, ceea ce reclamă pentru început un limbaj comun. Nu pot fi comparate sisteme diferite dacă problema conceptelor este nerezolvată. Nu se pot stabili similitudini sau diferențe decât dacă fiecare dimensiune a conceptului a fost definită și interpretată în contextul său juridic-social și chiar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
grupul și consilierea devin centrale în intervenția serviciilor de probațiune, servicii considerate în acest context înalt profesionalizate și cu autoritate. Garland (1997) observă că infracționalitatea era în continuare interpretată ca o problemă socială a indivizilor, familiilor și comunităților dezavantajate care reclamă o intervenție profesională și soluții sociale din partea asistenților sociali. Pe fondul rezultatelor unor studii întreprinse de cercetătorii americani (Martinson, 1975), anii ’70 și ’80 sunt marcați de așa-numitul curent „nothing works” caracterizat prin scepticism raportat la idealul de reabilitare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
8-17 februarie 2006, Națiunile Unite. PAGE FILENAME \p D:\carti\Revista de asistenta sociala 1-2006\Surse\Operat\Revista de asistenta sociala 1 2006.doc PAGE 164 Domeniul de Marketing Produsul Canalele de distribuție Prețul Promovare Domeniul de Promovare Promovarea vânzărilor Agenți de vânzări Relații publice Reclamă Strategii de publicitate Domeniul de Publicitate Departamentul de cercetare Departamentul de creație Media Evaluare Tabel 1: Investiții în publicitate la bere∗ Marca Suma Golden Brau $ 5.016.484 Timișoreana $ 4.352.364 Ursus Premium $ 4.251.369 Bergenbier $ 3.794
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
asume o mai mare responsabilitate a activităților, să-și formeze deprinderi de gândire critică și să-și îmbunătățească abilitatea de rezolvare a problemelor. Noile modalități de învățare, bazate pe activitatea experiențială, oferă promisiunea performanțelor înalte. Plecând de la premisa că învățarea reclamă acțiune și acțiunea conduce la învățare, învățarea acțională este un proces sistematic prin care persoana „învață făcând”, rezultatul dorit al acțiunii fiind învățarea în sine și nu rezolvarea unei probleme, căutarea soluției constituind de fapt învățarea acțională. Un astfel de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
despre învățare: cum noua reformă universitară influențează procesul educativ de Vito Piscicelli Paola Farnese Maria Scatolini Ezio Reforma învățământului superior nu implică doar o reorganizare a proceselor și obiectivelor educaționale, o creștere a autonomiei universitare ci, mai presus de toate, reclamă o schimbare a culturii organizaționale, a „misiunii” universitare. 2003 Pregătirea psihologică a managerilor instituțiilor educative pentru activitățile inovative Karamushka Lyudmila Investigația psihologică complexă a peste 500 de manageri ai instituțiilor educative din Ucraina a ilustrat următoarea dinamică a stilurilor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
singuratic în care aseamănă poiana lui Iocan „cu o agora de pe vremea Greciei antice”. Concepția despre societate și politică a lui Ilie Moromete este una noocratică. Iar Moromeții reprezintă în literatura noastră specimenul exemplar al romanului citadin pe care îl reclamă de atâta vreme teoreticieni de varii prestigii, închipuindu-și-l definit prin blocuri, ascensoare și, eventual, metrou. Satul lui Moromete are ca model, desigur, nu New York-ul, dar fără îndoială Atena. DESPRE UN SPIRIT CITADIN Am scris așadar că Moromeții
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fost Caragiale, nu sunt efectul vorbelor mari, ci al vorbelor goale. E adevărat că tocmai vorbele mari rămân de cele mai multe ori goale, fiindcă, firește, nu e așa de ușor să fie încărcate în măsura și la valoarea pe care le reclamă. Dar asta nu e vina lor, ci a celor care le folosesc fără acoperire și fără substanță. Dar spiritele paupere și prudente, neștiind să discearnă, văd grandilocvență sforăitoare și acolo unde e vibrația vastă și sonoră a unui mare sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]