16,853 matches
-
cartea unor cărți“. Este, mai ales, cartea cărților din anii de început ai prozatorului, ani care au fost, pentru el, deloc lipsiți de încercări. Pe unele, credem, se aștepta să le întâmpine, pe altele nu. Dedicat din adolescență gazetăriei, ca redactor la „Revista elevilor”, la „Tânărul muncitor”, la „Scânteia Tineretului”, Cosașu se va încadra liniei unice din epoca proletcultistă, compunând cu fervoare reportaje și articole de uz propagandistic. Spun cu fervoare pentru că nu o făcea formal, rece, ca destui alții. Credea
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
grație lui Paul Georgescu. Acum încep propriuzis istoriile. Vom citi despre un Arghezi pentru care tânărul critic escaladează balustrade și aproape leșină de emoție când îl vizitează, un Vianu căruia autoironia îi umaniza erudiția, un Zaharia Stancu pe care tinerii redactori muștruluiți îl ascultă „fascinați, vrăjiți, cum își dezvoltă discursul incriminator, făcândune praf și pulbere, cu acele alternări de propoziții scurte și lungi, cu acele caracteristice repetări ritmate ale anumitor cuvinte, de indiscutabil efect oratoric”. Despre multe alte asemenea. Interesant este
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
fost dat afară de la Digi 24, din cauza unor comentarii pe care le-a postat pe pagina sa de Facebook. Criști Cître a relatat că, după ce luni a postat pe Facebook un comentariu la adresa lui Victor Ponta, marți a fost chemat de redactorul șef Cosmin Prelipceanu, care i-a transmis că „a sărit calul pe Facebook”. „Fără să-mi indice postarea respectivă, mi-a spus că am sărit calul pe Facebook, am citat. Și mi-a spus ca noi, jurnaliștii, n-avem dreptul
CRISTI CITRE, DAT AFARĂ de la DIGI 24 pentru postările de pe FACEBOOK by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30160_a_31485]
-
am citat. Și mi-a spus ca noi, jurnaliștii, n-avem dreptul la opinii. N-a fost o discuție mai lungă, deoarece nu aveam ce discuta mai mult”, a povestit Criști Cître, citat de reportervirtual.ro. Jurnalistul a adăugat că redactorul șef i-a transmis că din acel moment colaborarea s-a încheiat. „Mie mi se pare o limitare a dreptului la liberă de exprimare, care este prezent Constituție la articolul 30 și despre care se spune că este inviolabil. Îmi
CRISTI CITRE, DAT AFARĂ de la DIGI 24 pentru postările de pe FACEBOOK by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30160_a_31485]
-
promis că situația va fi remediată în cursul zilei. Curioasă este coincidența: defecțiunea a apărut chiar în ziua alegerilor europarlamentare, o zi de foc pentru redacții. A fost, de asemenea, afectată transmisia tv prin cablu. Activitatea ziarelor a fost îngreunată, redactorii fiind obligați să folosească soluții de rezervă. Trustul RCS/RDS, care deține propria televiziune de știri, situată în Bulevardul Panduri, se află în competiție cu ziarele, televiziunile și site-urile de știri din Casa Presei.
Răzbunarea lui Teszari? RCS/RDS a lăsat Casa Presei fără internet în ziua alegerilor europarlamentare 2014 by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/30201_a_31526]
-
România în următorii cinci ani în Parlamentul European. DC News vă spune cum și unde se votează, dar și cum se poate folosi urna specială și de ce documente ai nevoie pentru a te prezenta la vot. Duminică, în ziua votului, redactorii DC News vă vor ține la curent cu evenimentele de la urne, declarațiile politicienilor, iar seara, de la orele 21,00 cu rezultatele exit poll-lurilor. Potrivit Ghidului alegătorului, cetățenii români cu drept de vot aflați pe raza localității de domiciliu vor vota
Alegeri europarlamentare 2014: Cum și unde votezi pe 25 mai. Vezi cu ce documente vei merge la urne by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30235_a_31560]
-
ziarului Românul, din răstimpul 1911-1912, când Vasile Goldiș coordona și conducea această publicație din Transilvania. E necesar să precizez, încă de la început, că publicistul Romulus Cioflec a fost colaborator permanent al ziarului Românul, iar din anul 1912 a fost numit redactor-șef al acestei gazete. Revelatoare sunt și cele trei epistole, inedite până acum, ale jurnalistului și omului politic Vasile Goldiș (1862-1934) trimise lui Romulus Cioflec, în care directorul ziarului se dovedește a fi un excelent cunoscător al vieții artistice, culturale
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
d[omnu]lui dr. Ion Suciu și dacă ai doar o colaborare acolo, te rog să te adresezi lui. Eu însă revin la ideea mea cea veche. Dacă vrei și poți în orice moment sunt gata a te primi de redactor-șef la Românul cu leafă de 300 cor[oane] lunar, care după un an de zile se va putea urca la 400 cor[oane]. Aș fi fericit dacă ai putea împlini această dorință a mea. Și-aș preda atunci și
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
salvează educația muzicală și cultura în genere: „aș dori să fie limpede pentru orice cretin: dacă nu ai o cultură muzicală și literară, nu e bine să scrii nici ilustrate”. Din păcate, lumea nu ascultă, și scrie, scrie, scrie. Exasperat, redactorul de carte ar vrea să se răzbune pe diletanți. Suntem martorii unei adevărate epidemii: „Dispariția cenaclurilor e o nenorocire: nemaiexistând nimeni care să le spună cât de dezgustător scriu, grafomanii au infectat editurile, omorând prin șoc anafilactic zeci de referenți
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
mai întâi, cauza generației șaizeci, și apoi pe a generației optzeci. În tinerețea mea, câte un cuvânt de apreciere al lui Paul Georgescu sau un scurt citat dintr-o cronică a mea, strecurate în „Viața românească”, unde Paul Georgescu era redactor-șef adjunct, cântărea enorm sub raport moral. Ne-am citit unul altuia cărțile ( am dovada în Convorbiri), mai mult, Paul Georgescu și-a însușit terminologia mea din Arca lui Noe ca să-și caracterizeze romanele, iar eu am și scris despre
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
Călinescu, Șerban Cioculescu, Al. Dima, N.I. Popa, Demostene Botez, Dumitru Păcurariu, Al. Piru, Constantin Ciopraga și mulți alții. O epistolă incitantă și, totodată, edificatoare e cea pe care o expediază lui Gheorghe Achiței (1931-2011), arhicunoscut estetician și critic de artă, redactor un timp la revista „Luceafărul”, pe când o conducea Eugen Barbu. În urma unei recenzii, datorată lui Ovidiu Papadima, în întregime negativă, la cartea sa, Eminescu și Schopenhauer 1, Liviu Rusu trimite revistei „Luceafărul” o amplă și convingătoare replică, în care demonstrează
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
a-i pune în valoare talentul autentic. Timpul nu-mi permite să fac o corespondență mai amplă. V-aș ruga, așadar, să-i propuneți profesorului I.M. Rașcu, dacă va fi de acord, să evoce momente din activitatea sa de poet, redactor de reviste, portrete ale unor scriitori pe care i-a cunoscut și altele ca acestea. Poate scrie 8-10 evocări de câte 3 pagini dactilografiate. L-aș ruga să-mi scrie personal despre subiectele pe care le-ar avea în vedere
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
jurnaliste acuzată că a divulgat 'secrete de stat', un nou episod într-un val de acțiuni îndreptate împotriva unor militanți ai drepturilor omului, odată cu apropierea celei de-a 25 comemorări a represiunii din Piața Tiananmen, potrivit France Presse. Această fostă redactor-șef adjunct al revistei Economics Weekly a apărut joi la televiziunea de stat chineză, într-un reportaj în care a recunoscut că a greșit. Astfel de confesiuni publice, de regulă asemuite practicilor totalitare, cunosc o a doua tinerețe sub regimul
Jurnalistă, arestată pentru că a divulgat secrete de stat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/32505_a_33830]
-
mesaj: "Cu îndrăgiții oameni de televiziune Mircea Radu și Dan Negru, la o lansare, 2001". Gabriela Firea și-a început cariera în presă în 1990, specializându-se în emisiuni economice. În trustul Intact, ea a venit în anul 2001, fiind redactor și prezentator al emisiunii „Observator" (până în iulie 2009), precum și realizator al emisiunii „Săptămâna Financiară" la Antena 1 și al emisiunii „Știrea Zilei" la Antena 3. În 2011, a părăsit postul TV anterior menționat.
Firea și Dan Negru, împreună. Imagine nedezvăluită până acum by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32513_a_33838]
-
nonșalanță, urmele, cele care ne fixează în istorie. Regulile puterii Cazul Arman e fără sfârșit. O reacție recentă întâlnim în revista APOSTROF (nr. 8) și aparține Martei Petreu: „Datorită ziariștilor, au ieșit la iveală mai multe fapte din biografia noului redactor-șef, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului (ocazie cu care i-a amenințat pe polițiști), soldată cu o condamnare penală; faptul că s-a dat drept profesor universitar la UBB, fără să fie; faptul că, la o adică, se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
președinți ai României și de actuali candidați la președinție. Nu știu, așa o fi, după cum se arată lucrurile.(...) Acum e iulie și la Cluj domnesc liniștea și pacea. Căci Consiliul Județean a găsit soluția: i-a repus în posturi pe redactorii destituiți și, se spune în oraș - nu am găsit nici un fel de informații pe site-ul Consiliului Județean! -, le-a recomandat să nu-l mai vorbească de bine sau de rău pe șeful lor, adică pe Mircea Arman, prin cuiburi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
de bine sau de rău pe șeful lor, adică pe Mircea Arman, prin cuiburi străine, cum ar fi Observatorul cultural, Steaua sau presa cotidiană. Cu alte cuvinte, încălcând Constituția, dreptul la opinie, Consiliul Județean i-a supus pe cei trei redactori de la Tribuna unui... troc: post contra liniște și pace. În același timp, Consiliul Județean Cluj îl păstrează pe Mircea Arman ca angajat al său. Pentru multele lui merite, credem. Despre scuze adresate explicit celor jigniți, calomniați, insultați, hărțuiți - despre acest
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
într-un singur număr, și acela de probă, care nu s-a difuzat întrucât cenzura nu a acceptat tipărirea întregului tiraj. „Revista nouă. Publicație de literatură, artă, cultură” avea un prestigios colegiu de redacție, iar cei care coordonau periodicul erau redactorii responsabili: Ștefan Bănulescu, Nicolae Manolescu și Ion Bălu. Era proiectată să apară lunar, având șaisprezece pagini, format mare. Se remarcă în paginile acestei efemeride literare colaborările și contribuțiile lui Vasile Voiculescu, Tașcu Gheorghiu, Dinu Pillat, Adrian Marino, Dumitru Micu, Nicolae
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
nici un caz o înduplecare menită a-i inspira gîndul de a se întoarce. Cînd citești textele de la „Poșta redacției“, apărute la rubrici precum „Scrisori din depărtare“, „Cei dragi vă cheamă“, „Răspundem dorinței cititorilor“, simți imediat contrafacerea: textele erau scrise de redactori și publicate sub nume fictive, nici un român din exil nefiind pînă întratît de naiv încît să aștearnă rînduri precum cele ale lui A.M. din RFG: „Vă puteți închipui oare cu cîtă nerăbdare aștept fiecare număr al ziarului dvoastră, care constituie
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
tînărului Ștefan Dărăbuș despre Cezar Petrescu), ci de un volum de critică literară aplicată, cu naturalețe, la specificul textelor și al literaturii în care se integrează. Deși bine scrisă și concepută, prezenta monografie ar fi putut beneficia de serviciile unui redactor profesionist, care ar fi plivit redundanțele (mergînd uneori pînă la reluarea ad litteram a acelorași formule) și ar fi indicat o împărțire mai elocventă pe capitole și subcapitole, prin titluri mai relevante decît Mrejele magicului, Revelația magicului, Voluptatea magicului sau
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
în anul 1934 și, de-a lungul timpului, a fost jurnalist, editor de ziar și corespondent străin. Jurnalistul norvegian decorat de Traian Băsescu a lucrat la ziarul Morgenpost din 1956 și până în 1966. De asemenea, Jahn Otto Johansen a fost redactor șef la Dagbladet în perioada 1977-1984. A fost corespondent pentru NRK în Moscova, Washington și Berlin. Jahn Otto Johansen este cunoscut și pentru faptul că a scris zeci de cărți.
TRAIAN BĂSESCU, decret de decorare pentru un JURNALIST by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29699_a_31024]
-
începutului. Oficial, toată viața lui ulterioară va fi o preocupare de „a șterge urmele“ și, de aceea, un neîntrerupt travesti profesional. Dragomir va fi rînd pe rînd, vreme de 31 de ani, ucenic sudor, funcționar la serviciul vînzări, corector, stilizator, redactor, merceolog, economist. În primii 13 ani de după război a trebuit să-și schimbe de șapte ori serviciul. La fiecare revizuire a „dosarului personal“ la cadre i se „desfăcea contractul de muncă“. Așa se face că din „ucenic sudor la atelierul
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
face că din „ucenic sudor la atelierul Tilcam din strada Pantelimon 70“ ajunge funcționar la „Ancora Română“, apoi sudor la „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii. Așa se face că din „șef serviciu vînzări la Metarc“, apoi corector la Editura Tehnică, „redactor literar la Editura Energetică“(?!) și, în sfîrșit, ca o încununare, „redactor principal“ la Editura Politică la departamentul „Dicționarul Enciclopedic“ (din 1956 pînă în 1958) ajunge „șef de birou la serviciul aprovizionare“ la Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Ultimii 15
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
70“ ajunge funcționar la „Ancora Română“, apoi sudor la „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii. Așa se face că din „șef serviciu vînzări la Metarc“, apoi corector la Editura Tehnică, „redactor literar la Editura Energetică“(?!) și, în sfîrșit, ca o încununare, „redactor principal“ la Editura Politică la departamentul „Dicționarul Enciclopedic“ (din 1956 pînă în 1958) ajunge „șef de birou la serviciul aprovizionare“ la Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Ultimii 15 ani de muncă, pînă la pensionarea în 1976, îi va petrece
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
libertății.” Sau: „Frazele care nu-ți reușesc, aidoma unor vipere gata să muște.” Din sumar Revista trimestrială EX PONTO, subintitulată Text/ imagine/ metatext, apare la Constanța, sub egida Uniunii Scriitorilor și cu susținerea Filialei locale a USR și îl are redactor-șef pe prozatorul Ovidiu Dunăreanu, un scriitor care se îngrijește nu doar de soarta propriilor cărți, ci și de viața literară din Dobrogea, în întregul ei. Numărul 3 din acest an al publicației, un volum elegant și substanțial de peste două sute
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2978_a_4303]