3,457 matches
-
a fi" (dan. blive [΄bli:və / bli:ə], norv. å bli, sued. att bliva), urmat de participiul verbului conjugat (sued. Han blev mottagen av en snäll expeditris. "A fost întîmpinat de o vînzătoare drăguță".). Există și o altă posibilitate de redare a valorii pasive, cînd se pune accentul pe rezultatul acțiunii, uzînd tot de participiul trecut, dar cu auxiliarul "a fi" (dan. at v(re, sued. att vara, norv. å v(re): dan. Huset är sålt. "Casa este vîndută". În gramatica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost înlăturat de o construcție prepozițională, nu a mai fost posibilă decît ordinea filius de rege, încît în italiană există figlio di (del) re, iar în franceză fils de (du) roi. Chiar în română, unde s-au păstrat unele redări sintetice desinențiale la cazuri, nu este admisibilă decît ordinea fiul regelui, fiindcă modelul romanic prevalează în raport cu cel latin 65. Există în aceste contexte două situații distincte, deși ambele au aceeași cauză: renunțarea treptată la redarea sintetică a unora dintre categoriile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unde s-au păstrat unele redări sintetice desinențiale la cazuri, nu este admisibilă decît ordinea fiul regelui, fiindcă modelul romanic prevalează în raport cu cel latin 65. Există în aceste contexte două situații distincte, deși ambele au aceeași cauză: renunțarea treptată la redarea sintetică a unora dintre categoriile gramaticale (în special a categoriei cazului) și preferarea construcțiilor prepoziționale au creat condițiile renunțării la folosirea desinențelor, iar, ca element de relație, prepoziția cerea vecinătatea elementelor relate, între care se interpunea pentru a face relevantă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dacă, din motive stilistice, este antepus, se și articulează, ca și cum ar fi pronume (ai noștri tineri). Tendințele privind gramaticalizarea topicii se pot constata și în cazul limbilor germanice, chiar în limbi care, pre-cum germana, nu au făcut salturi importante spre redarea analitică a categoriilor gramaticale, încît topica este și în aceste limbi relativ fixă, potrivit formulei subiect predicat -complement (direct). Locul al doilea pentru verbul-predicat rămîne și în cazul propoziției interogative în care pe primul loc este un cuvînt interogativ: engl.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
min bil, dar bilen min "mașina mea", mitt hus, dar huset mitt "casa mea". Pe lîngă acestea, realizarea valorilor genitivului, atît cu ajutorul desinenței -s, cît și cu ajutorul unor prepoziții, presupune, în cea de-a doua situație, plasarea determinantului după determinat. Redarea prepozițională a genitivului, care este rară în suedeză (deși nu exclusă: kung av Sverige "rege al Suediei"), este frecventă în norvegiană (i utkanten av Suceava "împrejurimile Sucevei"), este preferată în neerlandeză (unde se folosește prepoziția van, corespunzătoare lui von din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bru:dər], engl. brother [΄br(((r], dan. broder [bro:r], norv. bror [bro:r], neer. broeder, broer [΄brudər], [bru:r], sued. broder, bror [΄bru:dər], [bru:r]87. În limba gotică există corespondentul broțar, iar germanicul reconstituit este *brōțer. Pentru redarea noțiunii "lapte", există următoarele forme în limbile germanice: germ. Milch [milx], engl. milk [milk], neer. melk [΄mεlək], norv. melk [melk], dan. mælk [mölk], sued. mjölk [mjölk]. Forma gotică este miluks, iar cea reconstituită din germanică *meluk. O problemă importantă în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
național", și nu "popular". În neogreacă, elementele pe baza radicalului germanic, deși nu lipsesc, sînt în număr redus și, deseori, dublate de construcții autohtone: pholklór și laographía, dar numai lao-gráphos "folclorist", laographikós "folcloric". O privire de ansamblu asupra modului de redare a semnificațiilor din cîmpul semantic "popor" relevă cîteva si-tuații distincte. Se observă, mai întîi, o situație general europeană în care se întîlnesc în aceeași limbă formanți pe baza elementelor grec, latin și germanic; în limbile romanice fiind moștenit cuvîntul latin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și la număr au rămas în continuare mărci desinențiale și nu se constată o tendință de înlăturare a lor. Există, prin urmare, o orientare deosebită în evoluția limbilor romanice în raport cu latina, care arată că anumite categorii gramaticale tind spre o redare analitică, iar altele își păstrează caracterul sintetic, fenomen care se clarifică dacă se are în vedere tipologia, înțelegînd prin aceasta tehnica prin care vorbitorii își refac limba pe baza unor principii de coerență structurală și funcțională. Din această perspectivă, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Diminutivele, de exemplu, care s-au înmulțit în raport cu latina, nu au valoare relațională, deorece indică faptul că realitatea denumită este mică, și, de aceea, se redă de obicei sintetic: rom. căsuță, sp. casita, rom. cărticică, it. libretto; în franceză însă redarea este analitică un petit livre. În franceza veche diminutivele erau la fel de numeroase ca în celelalte limbi romanice, însă în epoca modernă ele nu mai sînt preferate. Această predispoziție a francezei pentru determinarea externă explică și faptul că, deși a cunoscut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
analitic (româna fiind cea mai consecventă în acest sens), în limbile germanice această categorie este redată sintetic: dan. lang, laengere, laengest, sued. lång, längre, längst, neer. lang, langer, langst etc. Engleza realizează însă un tip aparte, fiindcă are și o redare analitică în cazul adjectivelor polisilabice, cu ajutorul lui more și the most, pentru comparativ și superlativ relativ. Un fenomen interesant este acela al realizării gradelor de comparație la unele adjective prin supletivism, atît în limbile germanice, cît și în cele romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modernă fructifère, fructification, fructifier, fructose, fructu-eusement, fructueux, cu păstrarea ca atare a radicalului originar fruct-, fără a cunoaște modificările caracteristice trecerii de la latină la franceză, decît numai într-o mică măsură (precum pronunția [ü] pentru u). Acest fenomen al dublei redări (numit de Eugen Coșeriu dublă articulare 93) a cuvintelor coradicale în funcție de faptul dacă sînt moștenite sau împrumutate, caracterizează, în princi-piu, toate limbile romanice, dar se manifestă diferențiat în cazul fiecărei limbi și, uneori, în cazul fiecărui radical latin 94. Paralelismul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mente, dar franceza îi redă conținutul prin alte elemente lexicale (raison, sagesse, esprit), tot moștenite din latină. Datorită formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat omogenizarea, pe de o parte prin propunerea formei (grafice) mente în loc de minte (prin etimologism) și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latin mens, -tis, iar româna reprezintă la rîndul ei un subtip, fiindcă are marcat fenomenul dublei articulări, ce lipsește în italiană, în spaniolă și în portugheză. Din altă perspectivă, neologismul românesc mentalitate este cel mai apropiat de forma originară, prin redarea sufixului ca în ablativul latin (-itate), în vreme ce celelalte limbi avute în vedere supun sufixul unor modificări care îl diferențiază mult de original. Dubla articulare se poate manifesta și în cazul unuia și aceluiași cuvînt latin, atunci cînd acesta a fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
res" în limbajul juridic, a păstrat această semnificație în limbile romanice în care a fost moștenit: fr. chose, it. cosa, sp. cosa, pg. coisa și cousa, toate avînd semnificația "lucru, obiect". Limba română, care nu a moștenit cuvîntul, folosește pentru redarea acestei semnificații derivatul postverbal lucru, de la verbul lucra, urmașul lat. lucrare. De aceea, existența neologismului cauză în această limbă nu realizează fenomenul dublei articulări. În celelalte limbi romanice însă, împrumutul neologic (fr. cause, it. causa, sp. causa, pg. causa), cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Se remarcă în italiană, în spaniolă și, mai ales, în portugheză o apropiere a formei împrumutului de forma cuvîntului moștenit. Limba română, care nu are prin moștenire un urmaș al lat. ratio a realizat totuși la nivel neologic o dublă redare prin rațiune și prin rație. Forma lungă, rațiune, a rezultat din adaptarea neologismului după modelul cuvintelor vechi în -ciune și are semnificația corespunzătoare formei moștenite din limbile romanice vestice, în vreme ce forma scurtă, rație, este preluarea nominativului latin (ratio) și redă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
portugheză 101), nu oferă aceeași situație ca românescul luceafăr. Este drept că, în epica poemului eminescian, luceafărul primește numele propriu Hiperion, dar aspectul este oarecum secundar în raport cu relația dintre luceafăr și fata de împărat. Asemenea constatări nu presupun însă imposibilitatea redării poemului în limbi străine, căci, sub aspect ideatic, translația este posibilă, dacă se are în vedere textul în între-gime, iar nu numai rezumatul lui reprezentat de titlu. O relevanță sporită a sugestiilor oferite de cuvîntul românesc luceafăr s-ar putea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndeosebi) pot contribui cu succes la realizarea unor traduceri valabile. Ca atare, de cele mai multe ori, textul-traducere, deși este comparabil prin conținut cu originalul, poate fi diferit sub aspect structural, devenind uneori și un comentariu al originalului, iar nu numai o redare a lui. În legătură cu eficacitatea traducerii de texte științifice nu s-au manifestat îndoieli, deoarece se consideră că aici limba este folosită exclusiv cu funcția ei comunicativă și cognitivă, antrenînd aspecte în cea mai mare parte standardizate, precum structurile sintactice stabile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dialogat etc. În plus, trebuie manifestată atenție ca unui mijloc stilistic sau unei figuri de stil din original să-i corespundă un mijloc sau o figură echivalentă în traducere. De aceea, nu se cere transpunerea literală, cuvînt cu cuvînt, ci redarea complexelor de cuvinte, care, în măsura în care vizează acordul lor prin flexionare, antrenează nivelul morfologic, iar, în măsura în care vizează statutul elementelor componente, antrenează nivelul sintagmatic. Deși nivelul morfologic conține clase și categorii comparabile între limbi, corespondențele nu reprezintă totuși situația generală. Există limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
traducătorului și, pe de altă parte, posibilitățile receptive ale limbii-scop (sau ale limbii-primitoare) în raport cu limba originalului, textul tradus este meritoriu dacă reflectă respectarea celor trei reguli identificate de Roger T. Bell110 în lucrările înaintașilor: 1) traducerea trebuie să realizeze o redare completă a ideilor din lucrarea originală, 2) stilul și maniera de a scrie trebuie să corespundă celor din textul original și 3) traducerea trebuie să aibă naturalețea unei compoziții originale. În aceste condiții, se poate constata că traducerea reprezintă, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forță în știința limbii care i-ar fi putut pune la punct. 136 Corolarul acestei orientări este instituirea vechimii drept criteriu (unic) de apreciere în cîmpul muncii. 137 Aceasta explică deplina cooperare a celor două tipuri de activiști în prejudicierea redării raționale a limbii române în scris. Nefiind în măsură să gîndească decît prin prisma profitului politic, susținătorii cacografiei din 1993 au politizat o problemă științifică, ce ține de istoria și de realitatea limbii, și socială, ce ține de consecveța și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mulțimea nemăsurată a criticilor. 141 Desigur, și în alte domenii decît cel al literaturii s-ar putea căuta un răspuns la întrebarea dacă într-adevăr criticii (pot și) realizează o mai eficientă apropiere de fenomenele cultural-artistice. Există, de exemplu, numeroase redări ale elementelor realității de către primitivi sau de către diferiți artizani, redări care, datorită lipsei de precizie sau a neîndemînării, schimonosesc elementele respective, însă criticii le prezintă ca mari valori, ca rezultate ale abstractizării, ale esențializării, ale stilizării etc. Asemenea aprecieri nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
decît cel al literaturii s-ar putea căuta un răspuns la întrebarea dacă într-adevăr criticii (pot și) realizează o mai eficientă apropiere de fenomenele cultural-artistice. Există, de exemplu, numeroase redări ale elementelor realității de către primitivi sau de către diferiți artizani, redări care, datorită lipsei de precizie sau a neîndemînării, schimonosesc elementele respective, însă criticii le prezintă ca mari valori, ca rezultate ale abstractizării, ale esențializării, ale stilizării etc. Asemenea aprecieri nu pot avea, desigur, nici o relație cu adevărul, cu binele, cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu frumosul sau cu alte categorii de valorizare pozitivă, fiind lipsite de orice întemeiere. În mod evident, cine nu a ajuns la posibilitatea de a reda cu suficientă precizie o frunză nu este în măsură să meargă dincolo de o asemenea redare. 142 Ei pot fi citați, desigur, în listele bibliografice. 143 În mod emblematic, criticii își fac autoelogiul, insinuînd că ar reprezenta baza și triumful culturii românești (vezi, în acest sens, discursul pro domo al lui Eugen Simion, Laudă criticului român
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
litere. Urmează apoi faza analitico- sintetică în care copilul reușește să unifice componentele grafice ale morfemelor și grupurile de silabe în cuvinte. În final, elevul din clasa I va ajunge în faza sintetică în care scrierea devine un obiect de redare grafică, de exprimare a ideilor, a cunoștințelor. Însușirea scris- cititului nu se efectuează în același timp de către toți copiii, deoarece aceștia nu au funcții psihice la fel de dezvoltate. Din constatările practice putem specifica faptul că începutul dificultăților de învățare a citirii
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
are doar scopul de a prezenta cîteva puncte de vedere În domeniu, luarea sau nu În considerare a lor reprezintă o problemă care depășește intențiile noastre. Numai printr-o analiză profundă la nivel național, pot fi stabilite niște măsuri pentru redarea valorilor reale pe care o parte a resurselor turistice le dețin. 2.6. Metode de evaluare a resurselor turistice Una din problemele fundamentale ale evaluării resurselor turistice este În mod obiectiv legată de metodologia care poate fi utilizată În această
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]