3,646 matches
-
instituției represive, fiind analizați și anii, încă tulburi, de după 1990. Pe bază de documente este demontat mitul românilor minoritari în rândul ofițerilor superiori între anii 1948 și 1953 (p. 30), iar în final ne este prezentată organizarea temutului aparat de represiune pe departamente, de la constituire și până în 1989 (pp. 48-53). Dennis Deletant apreciază contribuția autorului și subliniază importanța acestui volum pentru istoriografia română: Marius Oprea este „specialistul cel mai avizat în istoria Securității [...] Această primă culegere de documente are o deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atenție „țărilor asiatice din zona Golfului”, deși străinii participanți la revoluție au fost în majoritatea lor europeni, arabii fiind mai degrabă de partea dictatorului. Marius Oprea publică la sfârșitul lucrării un indice biografic care conține micromonografii ale celor care coordonau represiunea. în aceste pagini, talentul literar al autorului se manifestă din plin (pp. 541-574). Din noianul de informații am selectat doar câteva: N. Briceag, singurul judecat după 1990, a dispus execuția unui cetățean fiindcă îl deranjase pe un ministru de la masă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
note - dispuse în ordine cronologică, referitoare la transformările din Polonia, Ungaria, URSS, RDG, Cehia, Bulgaria, Iugoslavia, transmise atât din capitalele țărilor respective, cât și din alte state importante - Franța, RFG, SUA. Sunt incluse și rapoarte privind situația din China și represiunea din piața Tienanmen. Așadar, sunt mai multe căi de a citi această lucrare: se pot extrage din ea desfășurarea strictă a evenimentelor (din punctul acesta de vedere, este foarte utilă cronologia detaliată plasată la începutul cărții), capacitatea de analiză și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bulgaria îl determina pe Ethridge să propună un set de soluții care să amelioreze viața politică din țara nord-dunăreană: încurajarea regelui, încurajarea inițiativelor locale, încurajarea unei crize politice care să ducă la formarea unui guvern „mai acceptabil”, exprimarea nemulțumirilor față de represiune, manifestarea interesului față de legea electorală în scopul desfășurării alegerilor libere. Cât privește atitudinea față de URSS, Ethridge credea că acesteia trebuia să i se vorbească în singurul mod inteligibil pentru ea. în scrisoarea pe care a înaintat-o secretarului de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că avea în spate o dificilă „colaborare” cu sovieticii); Constantin Titel Petrescu, președintele Partidului Social-Democrat (democrat convins, nu-i agrea pe comuniști; considera că partidul lui era cel mai popular în România momentului; aprecia guvernul drept unul „de teroare și represiune”; a amintit inclusiv de posibilitatea retragerii miniștrilor socialiști din guvern - de altfel, Titel Petrescu avea să devină în anul următor șeful Partidului Social Democrat Independent, fapt pentru care a fost atacat foarte dur de comuniști -, punându-și mari speranțe în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evreilor și a câinilor e interzisă”, „Nu m-am dezis de mișcarea legionară și nici nu mă voi dezice”. înlănțuite, înregistrările recompun momentele și trăirile vieții de-a lungul evenimentelor istorice majore: perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, regimul și represiunea comuniste. Sunt descrise Brașovul interbelic (viața cotidiană, arhitectura urbană, conviețuirea etniilor brașovene, dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările sale (lipsurile și economiile la care era supusă populația, luptele pe frontul de răsărit, prizonieratul în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avem regimurile patrimoniale, în care autorii încadrează Bulgaria și cele mai multe state din fosta Uniune Sovietică (România ar intra și ea în această categorie, deși nu este menționată), caracterizate prin birocrații corupte fondate pe legături clientelare sau personale și pe folosirea represiunii în scopul menținerii păcii sociale; regimurile „national accomodative”, caracterizate de o birocrație weberiană și de o atitudine de cooptare față de societate (Polonia și Ungaria); și, în sfârșit, autoritarismul birocratic, un amestec între cele două dinainte: statul rațional se combină cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a Etnicilor Germani din Banat”, p. 416. Vezi Hannelore Baier, „Sighet - punctul de frontieră prin care s-au `ntors primii deportați etnici germani din URSS”, Analele Sighet 2. Instaurarea Comunismului - `ntre Rezistență și Represiune, 1995; Kroner, op.cit., p. 51; Weber, Die Deportieren von Siebenburgen, p. 72. Kroner, op.cit., p. 14. Radosav, op.cit., p. 16. Mulți foști deportați susțin aceste afirmații; vezi Radosav, op.cit., pp. 28-30, interviul cu Margareta Ebner `n Smaranda Vultur (Co), Germanii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Miniștri din 13 noiembrie 1941. Dialogul este extrem de relevant și considerăm că merită a fi citat în extenso: "Dl. Mareșal Ion Antonescu: Cu evreii de la Odessa, ceea ce s-a întâmplat, s-a întâmplat; de acum înainte să se pună regulă. Represiunea de la Odessa a fost destul de severă? Dl. Prof. Gh. Alexianu: A fost, domnule mareșal. Dl. Mareșal Ion Antonescu: Ce înțelegi prin "destul de severă"? Dumneavoastră sunteți cam miloși cu alții, nu cu neamul românesc. Dl. Prof. Gh. Alexianu: A fost foarte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arestat pentru abuzurile săvârșite în calitate de comandant al Diviziei 10 Infanterie, fiind condamnat de Tribunalul Poporului la 17.08.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii pentru că "a ordonat acte de teroare, cu cruzime și represiuni colective pe teritoriul URSS". A trecut prin închisorile Malmaison, Văcărești, Dumbrăveni, Aiud, Craiova și Gherla, fiind eliberat la 12.09.1956. Locotenent-colonel (din 01.07.1927); colonel (din 01.01.1934); general de brigadă (din 25.10.1939). 236 Mihai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
suprem al Armatei Roșii (1941-1945). După moartea lui Lenin (1924), a câștigat în anii următori lupta pentru putere cu Lev Troțki. Și-a consolidat pe deplin autoritatea în funtea statului și al Partidului comunist odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune fără precedent, ce a afectat iremediabil întreaga societate sovietică și a atins punctul culminant în 1937. Artizan al colaborării germano-sovietice concretizată prin încheierea în august 1939 a sinistrului pact Molotov-Ribbentrop. Mareșal al Armatei Roșii (din 1943); generalisim (din 1945). 324
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 02.07.1939. Prefect al județului Berezovca (1941-1942); prefect al județului Tulcin (1942-1943). Arestat în 1945, a fost judecat pentru crime de război "represiuni individuale și colective rasiale" și condamnat de Tribunalul Poporului la 02.07.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisoarea Aiud, unde a decedat la 31.01.1949. Maior (din 01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
serios atunci când constituie justificarea morală și politică pentru măsuri extreme; 2. Imperialismul ideologic sovietic, care este desigur o formă mult mai subtilă de imperialism, cu libertăți aparente, precum păstrarea limbii naționale ca limbă oficială, dar cu aparate și tehnici de represiune (care prin concretețea lor depășesc de fapt conotațiile unui imperialism doctrinar, aducân-du-l la limita imperialismului real, tradițional) ce au însemnat tot o "colonizare", nu numai a țărilor respective, ci și a conștiinței și voinței individuale. Analizele acestea cu țintă dublă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
cât și practic. "Cartea neagră" a comunismului, fie ea și radicală, analizează critic nu atât ideologia comunistă, ci apartenența la Partidul Comunist a unor zeloși și excesele totalitariste ale unor reprezentanți ai acestuia, conducători de state și aparatele lor de represiune 208. Și e normal să fie așa, pentru că așa cum explică Stéphane Courtois, "Trebuie să introducem imediat o distincție între practică și doctrină ... Totuși, comunismul despre care vorbim nu se situează în cerul ideilor. El este un comunism cu adevărat real
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
procesul lui Marx, în definitiv), care au reprezentat sursa dogmatică, inspirația, justificarea, acoperirea legală, puterea etc. a ceea ce s-a petrecut în timpul dictaturii ceaușiste, urmărindu-se distribuirea puterii discursive marxiste în discursurile propagandistice și în rețeaua instituțională a aparatului de represiune. Ne ocupăm acum mai mult de actorii dictaturii ceaușiste decât de evoluția, diseminarea, interpretarea, alterarea, aplicarea și exploatarea marxismului în Estul european în general și în România în special. Din asemenea demersuri lipsește în cele mai multe ca-zuri și discutarea relațiilor de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
curajoși, precum Doina Cornea, profesoara de franceză din Cluj pe care Dennis Deletant o consideră drept "conștiința României" în acea perioadă"220. Dennis Deletant s-a afirmat ca autoritate de primă mărime în studiile britanice asupra comunismului, a aparatului de represiune al Securității și disidenței intelectuale din România, lista disidenților pe care a publicat-o fiind de referință 221. Personalitatea și operele sale sunt binecunoscute și analizate de specialiștii din România, acesta fiind motivul pentru care nu insist aici asupra contribuției
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de cavaler de onoare 280. Imperialismul sovietic, care e formă subtilă și lunecoasă de imperialism, aparent tolerând anumite libertăți sateliților "colonizați", ca, de pildă, libertatea păstrării limbii naționale ca limbă oficială, dar făcând (ab)uz de aparate și tehnici de represiune, care, prin concretețea lor, depășesc de fapt conotațiile unui imperialism ideologic, împingându-l la limitele imperialismului real, tradițional și care au însemnat în final atât colonizarea țărilor respective cât și a conștiințelor individuale. Colonizarea comunistă este de fapt o formă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
the New International Economic Order, 1987; Nicolae Ceausescu "Statesman and Fighter for Detente, Disarmament and Peace", 1988). 2) Reprezentări critice la adresa regimului lui Ceaușescu, ironice sau pur-documentare, literare sau științifice: istoricul Dennis Deletant cu bine-cunoscutele sale analize privind aparatul de represiune al Securității (Ceausescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989, 1995; Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1958-1965, 2000; Romania under Communist Rule, 1999), istoricul și scriitorul Anton Gill (Berlin to Bucharest. Travels in Eastern
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
această deprindere, fixate în memorie și în cutia voastră craniană, n-o să se șteargă, n-o să dispară atât de repede, atât de iute. Astfel și așadar, pentru a ușura și în scopul de a simplifica trecerea și tranziția de la perioada represiunii, epoca fierului, la epoca de aur a viitorului luminos, am hotărât și decretat ca o măsură de echilibrare, de alinare să se ridice și să se zidească în inima orașului, în centrul capitalei, o clădire, o construcție cu multe etaje
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
11. 206 Ibidem. 207 Jean Baudrillard, Fragments. Cool Memories III, 1990-1995, Traducere Emily Agar, Verso, London, New York, 2007, p. 47. 208 Vezi Stéphane Courtois, Nicolas Werth, Jean-Louis Panné, Andrzej Paczkowski, Karel Bartosek, Jean-Louis Margolin, Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune, Paris, Robert Laffont, 1997; traducere rom., Editura Humanitas Fundația Academia Civică, București, 1998. Prefața lui Stéphane Courtois încriminează comunismul în așa măsură încât unii dintre autori s-au distanțat de această atitudine radicală. 209 Ibid., p. 9 210 Ibid., p.
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a demonstrat că atomizarea în socialism și egoismul sunt linii de forță ale manifestării sociale. Aceste tendințe sunt accentuate de un aparat represiv care veghează și vânează orice individ care se manifestă liber și care își cere, își revendică libertatea. Represiunea socială duce la alienare și frică, împiedicând manifestarea spontană și construcția socială naturală. ,,Celălalt", sau nivelul de asociere umană și construcție socială a fost preocuparea și altor cunoscători ai omului și relațiilor de tip social. Omul moral, conștient de sine
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
al conceptului de avut obștesc nu asigură pentru proprietatea privată a subiectelor enumerate în art. 145 din Codul penal o protecție penală egală cu cea acordată proprietății private a altor persoane juridice și a persoanelor fizice, ci, dimpotrivă, conferă, prin represiunea mai aspră, o protecție penală mai mare. Datorită dispoziției înscrise în art. 41 alin. (2) din Constituție, care ocrotește proprietatea privată în mod egal, indiferent de titular, nu este relevanță legislația penală antebelica, invocată de către recurent, deoarece ea a fost
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Curții sunt neconstituționale și, ca atare, în întregime abrogate și este necesară intervenția legiuitorului. Această cu atat mai mult cu cât prin soluția adoptată prin deciziile atacate, de abrogare parțială a unor dispoziții din Codul penal, se ajunge la extrapolarea represiunii penale stabilite în timpul dictaturii comuniste pentru proprietatea personală sau particulară (în alt înțeles decât cel consacrat prin Constituția din 1991) și în cazul proprietății asupra capitalului privat. Protecția penală a acestuia, indiferent de titular, are o altă semnificație decât cea
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
unei organizații socialiste. În continuare, se considera că, deoarece potrivit art. 135 în Constituție statul ocrotește proprietatea publică sau privată, indiferent de titular, și având în vedere sfera de aplicare a Deciziei nr. 1/1993 a Plenului Curții Constituționale, o represiune penală mai aspră și reglementată special, așa cum dispune art. 35 din Legea nr. 22/1969, este neconstituțională. În temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională este competența
DECIZIE Nr. 56*) din 31 mai 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 35 din Legea nr. 22/1969, invocată de Judecătoria Braşov, în Dosarul nr. 2.863/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112109_a_113438]
-
domeniile prevenirii, asistenței, reinserției sociale și altor activități care conduc la controlul folosirii inadecvate a stupefiantelor și a substanțelor psihotrope. 3. Părțile vor organiza schimburi de informații și de mostre de mijloace tehnice de apărare individuală, utilizate în operațiuni de represiune a traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope și a delictelor conexe, precum și schimburi de experiență privind activitatea serviciilor de prevenire și de pregătire profesională a cadrelor din forțele de ordine. 4. Părțile vor organiza intilniri, conferințe și seminarii de
HOTĂRÎRE Nr. 568 din 19 august 1994 pentru aprobarea Convenţiei de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Argentina în lupta împotriva traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope şi a delictelor conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111193_a_112522]