3,455 matches
-
explica evoluția istorică a ființei umane, cât și gradul înalt de civilizație și cultură (filozofie, artă și știință). Toate regulile de viață omenească, de familie și profesionale, care exprimă tehnologia umană nu pot fi relevate decât prin limbajul „care ne revelează pe noi nouă înșine”. Fiecare popor își are o istorie proprie, o modalitate proprie de a percepe lumea cât și un mod propriu de a gândi și a se exprima. Și fiecare limbă, fiecare cultură folosește un arsenal specific de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
etc.; II. al categoriilor gramaticale: diateză, timp, gen, caz etc.; III. al funcțiilor sintactice: predicat, subiect etc. sistemul gramatical al limbii dezvoltă raportul de interdependență: morfologie-sintaxă, cu care intră în dinamica sistem gramatical - sistem lexical. În interiorul acestei dinamici, cuvântul își revelă cele două ipostaze fundamentale: unitate (relativ) constantă în nucleul său semantic, prin care o limbă numește în mod specific Lumea; unitate variabilă, în deschiderea spre interrelaționarea celor trei nivele categoriale, prin care limba se actualizează prin enunț în procesul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mihaela vine cu trenul. (termen regent) (termen dependent) Din acest punct de vedere, conjuncțiile corespund, la nivelul frazei (rezultat al realizării funcțiilor sintactice prin constituenți propoziționali) prepozițiilor de la nivelul propoziției (în structura căreia se realizează funcțiile sintactice). Această corespondență este revelată adesea și de structura celor două categorii de elemente de relație: prepoziție - conjuncție din cauza - din cauză că Din cauza întârzierii trenului, Tudor n-a mai ajuns la examen. Din cauză că trenul a întârziat, Tudor n-a mai ajuns la examen. fără - fără să A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Însuși glasul gândurilor tace” în relație de subordonare față de verbul din regentă: Mă-ngână. Din această perspectivă sintagma este doar o structură care asigură instituirea unei relații sintactice iar grupul semantico-sintactic reprezintă o sintagmă complexă în care relația sintactică își revelă rolul de complinire a unui întreg semantic - parte din întregul semantic reprezentat de enunț: Am ajuns pe drumul străjuit de copacii în înfrunzire. CATEGORII DE ENUNȚURITC "CATEGORII DE ENUN}URI" În desfășurarea comunicării lingvistice, în funcție de tipul de cunoaștere și de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a construit și apărat umanitatea sau a trăit doar, în cel mai bun caz. Predicatul metaforic (al metaforizării) este propriu limbajului poetic: „O fată frumoasă e o fereastră deschisă spre paradis.” (L. Blaga) Prin predicatul absolut al metaforizării, se poate revela adevărul esențial, obscurizat de adevărul fenomenal, exprimat lingvistic prin predicate referențiale: „Nu credeți cum că luna-i lună. Este / Fereasta cărei ziua-i zicem soare.” (M. Eminescu) Luna-i lună. (S) (pr.ref.) luna (noaptea) - este fereasta (pr. metaf.) soare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
considere șiresponsabil...ț” (M. Preda, Viața..., 798), El se simțea șnedreptățitț. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul predicativ exprimă: • o caracteristică (stare) a subiectului sau complementului, reală, aparentă, ipotetică sau presupusă, care ia naștere, intervine (sau numai se revelă) în timpul desfășurării acțiunii verbale: „Mă gândesc că aș fi putut veni pe lume orb, olog, să mă uit în lumină ca un ciob și să mă târăsc ca o funie prin țărână...” (T. Arghezi, VI, 104), „Știu eu tare bine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales cel de factură orientală cu sens decorativ, dar și cel figurat, chiar cu rol evocativ sau revela‑ tor. De asemenea simbolurile din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești 17 și aveau umbra bunurilor viitoare 18. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor viitoare 19
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ca limbaj al Bibliei. ‑ Cuvântul lui Dumnezeu reprezintă scrieri care sunt evenimente sau cu‑ vinte rostite și apoi scrise. Ce ne relatează Biblia? Apelurile lui Dumnezeu pe de o parte, și răspunsul omului pe de altă parte: Dumnezeu s‑a revelat unui popor, poporul lui Israel. Religia a făcut din el un popor aparte pentru că nu a cunoscut decât un singur Dumnezeu, invizibil și transcendent. Acest popor a exprimat relația dintre el și Dumnezeu prin termenul de alianță 30. Ca atare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a ne aminti că și noi suntem imagine a lui Dumnezeu, iar destinul nostru este de a deveni asemenea lui40. 3.2. Fundamentele biblice ale imaginii Cristos este imaginea lui Dumnezeu manifestată în Duhul Sfânt: unirea dintre Fiul unic care revelează pe Tatăl se îndreaptă spre fericirea omului îm‑ plinind în felul acesta fericirea așteptată de om: Iar eu le‑am dat gloria pe care mi‑ai dat‑o41. Pe chipul lui Isus apare inseparabil și chipul Tatălui așa cum descrie sfântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
voi și tu nu m‑ai cunoscut Filipe? Cine m‑a văzut pe mine l‑a văzut pe Tatăl 42. Tot Ioan afirmă: Nimeni nu l‑a văzut vreodată pe Dumnezeu; Fiul, care este spre pieptul Tatălui, el l‑a revelat 43. În Isus se poate vedea chipul Tatălui pentru că însuși Duhul Sfânt revelează și manifestă în Cristos perfecta imagi‑ ne a Tatălui și unirea cu el. Evanghelistul Matei de asemenea, face referință la viziunea lui Ioan Botezătorul după ce l‑a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mine l‑a văzut pe Tatăl 42. Tot Ioan afirmă: Nimeni nu l‑a văzut vreodată pe Dumnezeu; Fiul, care este spre pieptul Tatălui, el l‑a revelat 43. În Isus se poate vedea chipul Tatălui pentru că însuși Duhul Sfânt revelează și manifestă în Cristos perfecta imagi‑ ne a Tatălui și unirea cu el. Evanghelistul Matei de asemenea, face referință la viziunea lui Ioan Botezătorul după ce l‑a botezat pe Isus: ...și iată că s‑au deschis cerurile și l‑am
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
descoperit, și a descoperit și adevărata menire a omului în persoana lui Isus Cristos. Nevă zutul s‑a făcut vizibil în chipul lui Isus Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu, pentru a se revela în perioadele Vechiului și Noului Testament, s‑a folosit de un limbaj care nu era alcătuit numai din cuvinte. Limbajul teo‑ logiei și spiritualității trebuie să exprime ceea ce este dincolo de ordinea obiș‑ nuită a vieții și experienței umane și totuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Dumnezeu este cel cu totul altul și distanța devine astfel locul gloriei. Pentru Ezechiel, gloria divină strălucește cu o formă de om întipărită în Dumnezeu: a apărut în înălțimi, o figură cu asemănare omenească 73. În același fel Dumnezeu se revelează lui Daniel într‑o înfățișare de om ceresc: iată apărând pe norii ce‑ rului unul asemănător cu Fiul Omului 74. Astfel omul, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu 75 aspiră neîn‑ cetat să contemple modelul divin ce‑1 poartă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
profunditatea divină: în Cristos, Dumnezeu devine un chip și omul la rândul său își recunoaște propriul chip78. Este foarte interesant de notat că, curentul filosofic contemporan care apar‑ ține filosofului Emmanuel Levinas 79, susține următorul aspect: ceea ce carac‑ terizează și revelează pe celălalt, pe aproapele, este Fața sa; față care mă in‑ terpelează în libertatea mea, care mă deranjează în egoismul meu, care e în definitiv o invitație în a primi transcendența care se face văzută în ea. Levinas nu ezită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
există vreun castel atât de frumos care să se poată compara cu el86. Frumusețea lui Dumnezeu se oglindește în chipul uman al lui Cristos: Fi‑ gura lui Cristos este chipul uman al lui Dumnezeu, Duhul Sfânt se odihnește asupra lui revelându‑ne frumusețea absolută divino‑umană pe care nici o artă nu va putea să o exprime vreodată în mod adecvat 87. Sfântul Gherman, patriarh de Constantinopol, afirmă că odată cu Cristos cerul întreg a coborât pe pământ. Deci dacă Cuvântul întrupat, după
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
supus lu‑ mea vizibilă ca pe un imens câmp în care să‑și exprime capacitatea sa inven‑ tivă. Așadar, Dumnezeu l‑a chemat la existență pe om transmițându‑i misiu‑ nea de a fi artist. În creația artistică omul se revelează mai mult ca niciodată ca imagine a lui Dumnezeu și își realizează această misiune în primul rând plăsmuind materia propriei umanități și apoi exercitând o stăpânire creativă asupra universului care îl înconjoară. Evident, este vorba de o participare care lasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
În acest sens, introducerea Reflexelor descrie un veritabil studiu al fenomenului de rezonanță, în care tema principală a celor trei sunete , se naște din rezonanța armonicelor acordului inițial de cvintă perfectă , pentru ca ulterior, motivul armonic al planului superior să ne reveleze „oglindirea” acestei teme. Utilizarea unor elemente de limbaj la nivelul superior al discursului, precum evoluția acordică sau diminuarea ritmică, induce acea fascinație resimțită la vederea ondulațiilor concentrice desenate pe suprafața apei, „tulburată” de „picăturile” temei principale . În pofida simplității derivației descriptive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
35), A (măsurile 36 - 43), tranziție (măsurile 44 - 50), B (măsurile 51 - 71), A (măsurile 72 - 81), coda (măsurile 82 - 95). Această modalitate alternativă de expunere a celor două materiale tematice va fi aservită scopului pictural, universului poetic și emoțional revelat de viziunea conceptuală. Printr-un contrast de imagine, opacitatea și bogăția senzuală a țesăturii în acorduri se opune purității motivului descendent în arpegii, adăugând o nuanță de mister și viziunii conceptuale. Frecventele intervenții de ritenuto, precum circumstanța oferită de măsura
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care Debussy nu ezita să o considere adesea echivalentul perfecțiunii și a frumuseții absolute. II.3. Mouvement (Mișcare) Creație debussyistă cu un profil prin excelență abstract, expresia perpetuă a Mișcării reprezintă metafora sonoră a forței cinetice însăși. Intensa explorare repetitivă revelează o adevărată mașinărie mecanică, ce pare să-și desfășoare cursul într-un ritm implacabil. Sugestiile vizuale atât de consacrate universului debussyist apar, de această dată, substituite de o unică imagine cea a mișcării, în care resimțim forța centrifugă a unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales cel de factură orientală cu sens decorativ, dar și cel figurat, chiar cu rol evocativ sau revela‑ tor. De asemenea simbolurile din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești 17 și aveau umbra bunurilor viitoare 18. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor viitoare 19
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ca limbaj al Bibliei. ‑ Cuvântul lui Dumnezeu reprezintă scrieri care sunt evenimente sau cu‑ vinte rostite și apoi scrise. Ce ne relatează Biblia? Apelurile lui Dumnezeu pe de o parte, și răspunsul omului pe de altă parte: Dumnezeu s‑a revelat unui popor, poporul lui Israel. Religia a făcut din el un popor aparte pentru că nu a cunoscut decât un singur Dumnezeu, invizibil și transcendent. Acest popor a exprimat relația dintre el și Dumnezeu prin termenul de alianță 30. Ca atare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a ne aminti că și noi suntem imagine a lui Dumnezeu, iar destinul nostru este de a deveni asemenea lui40. 3.2. Fundamentele biblice ale imaginii Cristos este imaginea lui Dumnezeu manifestată în Duhul Sfânt: unirea dintre Fiul unic care revelează pe Tatăl se îndreaptă spre fericirea omului îm‑ plinind în felul acesta fericirea așteptată de om: Iar eu le‑am dat gloria pe care mi‑ai dat‑o41. Pe chipul lui Isus apare inseparabil și chipul Tatălui așa cum descrie sfântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
voi și tu nu m‑ai cunoscut Filipe? Cine m‑a văzut pe mine l‑a văzut pe Tatăl 42. Tot Ioan afirmă: Nimeni nu l‑a văzut vreodată pe Dumnezeu; Fiul, care este spre pieptul Tatălui, el l‑a revelat 43. În Isus se poate vedea chipul Tatălui pentru că însuși Duhul Sfânt revelează și manifestă în Cristos perfecta imagi‑ ne a Tatălui și unirea cu el. Evanghelistul Matei de asemenea, face referință la viziunea lui Ioan Botezătorul după ce l‑a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mine l‑a văzut pe Tatăl 42. Tot Ioan afirmă: Nimeni nu l‑a văzut vreodată pe Dumnezeu; Fiul, care este spre pieptul Tatălui, el l‑a revelat 43. În Isus se poate vedea chipul Tatălui pentru că însuși Duhul Sfânt revelează și manifestă în Cristos perfecta imagi‑ ne a Tatălui și unirea cu el. Evanghelistul Matei de asemenea, face referință la viziunea lui Ioan Botezătorul după ce l‑a botezat pe Isus: ...și iată că s‑au deschis cerurile și l‑am
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]