15,122 matches
-
diasporă. Blaga a fost, evident, un mare scriitor, dar tratamentul la care a fost supus, înainte ca și după dispariția sa, n-a fost întru nimic diferit de cel aplicat altora: toți au fost supuși tentațiilor, toți cei care au rezistat au fost pedepsiți că nu s-au lăsat corupți, dar toți erau mai utili regimului, să mi se ierte brutalitatea vorbei, după moarte decît înainte: așa era sigur că nu puteau retracta nimic, li se putea atribui orice atitudine în
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
nu cucerisem nici un milimetru din sufletul ei. Gândul acesta mă tortura, nu mai reușeam să dorm nopțile eu, care avusesem totdeauna un somn impecabil, de prunc neprihănit, îmi dădeam seama că dacă nu găsesc o soluție, n-am să mai rezist acestei presiuni, am să-mi pierd mințile. Soluția a venit cumva de la sine, instinctiv. Am simțit nevoia să o chinuiesc fizic, se dusese vremea frumoasă când plin de speranță căutasem s-o seduc, s-o conving că merit să mă
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
moralist fac din Valjan un dramaturg care împărtășește o estetică clasică, marcată însă de puternice accente realiste. De altfel, recursul la tipologie, la caractere și situații universal valabile dramaturgul îl vede drept o condiție indiscutabilă a teatrului adevărat, care să reziste timpului și să treacă de fruntariile unei țări: "Autorul (creatorul) nu trebuie să întrebuințeze exclusiv - mărturisea dramaturgul în același interviu - culoarea pentru a reda specificul românesc. Scena sau personagiul, căpătând o puternică culoare locală, nu mai interesează dincolo de graniță. Creațiunea
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
lui: a întregii poezii românești. Pauzele în scris, aceste blancuri din jurul apostrofurilor, dau relief textului, sunt ca diezii și bemolii poeziei, arată intenția. Desființarea lor duce la un text șters, la un basorelief lustruit. Și, încă, să zicem că Eminescu "rezistă" ce ne facem, însă, cu Alecsandri care a scris pentru aceste pauze, care le-a calculat cu atâta "apparatus" ca un adevărat poet retor? Adusă la cratima lui 1953, poezia sa devine cu totul ștearsă; nu e de mirare că
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
zăbală Mușc și înghit mușc și trăiesc răul ăsta bătrîn Tată: te iubesc - mă pomenesc spunînd. Te iubesc: pentru că noi cei din neamul nostru avem sîngele întunecat noi nu degeaba am fost căliți de mici în blesteme și lapte noi rezistăm la orice cînd cineva ne strigă seara din drum noi ne-ntoarcem să îi vorbim dar nimeni dar nimic nu-i nicăieri mama noastră nu degeaba ne-a alăptat ani mulți în ea nu degeaba curge un sînge gras și
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
ne strigă seara din drum noi ne-ntoarcem să îi vorbim dar nimeni dar nimic nu-i nicăieri mama noastră nu degeaba ne-a alăptat ani mulți în ea nu degeaba curge un sînge gras și vînăt ca viața noi rezistăm la orice noi n-avem lacrimi nouă glonțul de-oțel ne intră drept în inimă și acolo rămîne ca insulta pînă se face noapte noi avem șapte vieți și amărăciune cît pentru nouă noi n-arătăm nimănui durerea din piept
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
prezintă cu suprafața ei de granit pe care lumina o șlefuiește repetitiv toți își doresc maximă vizibilitate pentru vidul lor transparent în timp ce degetele bâjbâie să găsească o mică fisură și unghiile să scobească agățându-se de o muchie cât să reziste în viscolul care mătură totul palpitația sexuală a pietrei emite aburii calzi ai acestei spaime pe care doar un copil o suflă ca pe o păpădie... e singurul care nu dorește să fie văzut căci singur se vede ascuns în
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/3506_a_4831]
-
Antologiile sunt, după părerea lui Nicolae Leahu, o tentativă de omologare a literaturii din Basarabia ca literatură română. Prin ele, se face o provocare la dialog a criticii din țară. Antologiile legitimează o literatură basarabeană, dovedind că ea există și rezistă, împotriva scepticilor. Receptarea basarabeană a descoperit numai lacune, omisiuni și excomunicări. Andrei Strâmbeanu și Vlad Zbârciog au făcut un foarte sever rechizitoriu. Ultimul a opinat chiar că aceste antologii contrapun o jumătate a Uniunii Scriitorilor împotriva celeilalte jumătăți. Nu le-
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
lui Mahomed ÎI."13 În 1992 s-a decis "rescrierea" manualelor deja existente din perioada comunistă, prin tăierea sau înlocuirea anumitor capitole. Recordul de longevitate este deținut de manualul de clasa a IV-a al lui Dumitru Almaș, care a "rezistat eroic" între 1969 și 1997, trecând prin trei perioade istorice: "liberalizarea" din anii '70, național-comunismul anilor '80 și postcomunismul anilor '90.14 Manualul de istorie universală modernă și contemporană pentru clasa a VII-a scris în 1973, avându-i că
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
istoric faptul că apariția republicii nu este inocentă, ci se întemeiază pe genocid, adică pe cea mai gravă vărsare de sânge (la fel se putea întâmpla și în România dacă Regele Mihai I nu acceptă nedreptatea abdicării). Această afirmație nu rezistă nici paradigmei hegeliene de interpretare a trecutului deoarece genocidul, în calificarea juridică și în derularea istorică a faptelor, este suficient de violent și de dureros încât să trădeze o voință explicită care anulează orice considerație privind "viclenia rațiunii" (List der
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
e numai chestiune de timp până când adulterul ei se va produce. El exercită asupra ei adevărate presiuni să-și dezvăluie înclinația profundă a înșelătoriei ascunse. Hilda e fidelă, pe deasupra fiind și o admiratoare a artei lui Ludwig, dar nu mai rezistă torturilor și insolențelor soțului. Suportă până când apar tentațiile. Ludwig aduce în casă pe un vechi prieten din copilărie, Petre Ivănescu, ins arătos, dar fără căpătâi și fără moralitate. Hilda își reprimă o vreme atracția fizică față de el, dar în cele
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
va ceda într-un hotel, într-un moment de debusolare totală, distrusă psihic de suspiciunile soțului. Cinci ani de căsătorie se spulberă într-o clipă. Crezând că mai poate repara greșeala prin sinceritate, îi mărturisește lui Ludwig vinovăția. Acesta nu rezistă eșecului și înnebunește, într-o criză patologică, izbucnită în final ca o turbare: bărbatul are ochii înroșiți, mușcă, își atacă violent partenera cu gândul de a o ucide (p. 249). Romanul Hildei exploatează cele mai cunoscute locuri comune ale relației
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
ce se ia la întrecere cu trenul...), tot ce trebuie pentru a construi imaginea din interior, mică, dar nu mai puțin înspăimîntătoare, a deceniului șase. O vreme cînd, înțelegi din cartea Oanei Orlea, oamenii se iubeau pe sponci, cît să reziste. Pe urmă, altă și-altă iubire surogat. ,Ceața! A trăi în ceață...". Acesta e primul trecut, meșterit ca un covoraș, la fostele ore de lucru manual, din fîșii de ,glasată" multicoloră. Stă, cu ,portretele" lui, mărturie de cum poți să faci
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
slujească la voia comisarilor. Nu ocrotitoare și dispensând daruri, ci sclavă și stoarsă, până la expirare. Dacă numai comunismul ar fi avut acest cusur, natura încă s-ar fi salvat, căci nu o mie de ani, ba nici o sută n-a rezistat barbarul bolșevism. Numai că și învingătorul acestuia, zglobiul, pofticiosul, intrepidul capitalism are despre natură convingerea - de fapt așa-i convine - că se pretează la o exploatare crescătoare în proporție geometrică. La începutul mileniului trei se vorbește de moartea naturii cu
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
de nuanțe și detalii, decojesc suprafețe și leapădă cojile, pătrund în miezul lucrurilor și le fac străvezii. Au privirea tăioasă, știu mai multe decât spun, iau hotărâri dure, sunt luptătoare de neînvins în ciuda impresiei de grație și feminitate ostentativă. Ele rezistă, fac din iubire și maternitate miza cea mare, ele supraviețuiesc în acele încolăciri ale vieții pe care bărbații au darul să le strângă până la sufocare. Ființe scindate Frumusețea cărții lui Michael Cunningham vine dintr-o empatie extraordinară față de sufletul feminin
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
Regăsim, de asemeni, principiul ciclic în Valsul de adio, roman care emană tragica luciditate a celui ce știe că la anumite intervale de timp, pe lîngă faptul că istoria se repetă, omenirea este periodic supusă unei încercări căreia anevoie îi rezistă. Așa cum, bunăoară, travaliul variantic de extracție post-modernă guvernează în muzică însăși conturarea și existența ideilor sonore, fie ele tematice sau atematice, constituite în forme deschise ce cu greu pot fi receptate într-o dispunere temporală tradițională. Există la Kundera, chiar dacă
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
Strecor în plic o hârtie de o sută de franci. - E voie? Eu nu știu. Puteți să faceți să-i parvină scrisoarea, bineînțeles deschisă? Adresa ei e chiar cea din cartea poștală? Locuiește, într-adevăr, în castelul care i-a rezistat lui Carol Quintul. Orgoliul meu de familie ar fi astfel satisfăcut, dar dacă mă înșel o să fiți așa de bun să corectați adresa, care trebuie să fie cunoscută la Legația Elveției. Încă o dată, mulțumiri pentru fermecătoarea ospitalitate de marțea trecută
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
imagini, nu lipsite de-o plasticitate a șocului, este, de fapt, această ,întocmire" a lumii. Totul se cojește, dînd la iveală un miez rînced, moale, întins ca un elastic vechi și "copt". "Matricea", spațiul ordonat, "șirurile clare" nu-i mai rezistă unei "creațiuni" care înaintează în vertije, în ciocniri de semne mult prea numeroase pentru un atît de sărac înțeles. Poezia lui Valentin Iacob vrea, si reușește, să fie "complicată", să provoace prin sofisticare, adică să-și atragă cititorii într-un
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
urmare a existat și aceasta miza. Acum, presiunea formării unui nou guvern nu a mai fost la fel de mare - premierul Ponta s-a bucurat de o susținere importantă în Parlament și, așa cum s-a văzut și după alegeri, această majoritate a rezistat presiunilor. Așadar, am avut primele alegeri în care s-a votat un candidat strict pentru un mandat prezidențial (sigur, ăsta este doar o nuanță analitică - pentru electorat, aceasta a contat mai puțin) În ce priveste campania propriu- zisă, singura noutate
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a puterii pentru cel care o deținea, doar că asta s-a făcut îndeobște prin "alternanta" (Constantinescu în '96, Iliescu în 2000, Băsescu în 2004) și mai puțin printr-un vot de coabitare. Rămâne de văzut dacă "coabitarea" va și rezista... Având în vedere faptul că diaspora a jucat un rol major în ultimele scrutinuri electorale pentru președinție, câtă atenție au acordat candidații, în 2014, acestui public- țintă? A fost vorba de o atenție planificată sau conjuncturala? Cred că ambii candidați
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
trebuie să îl urmeze. Democrația, statul de drept și multiculturalismul sunt doar câteva dintre marile teme care au preocupat și preocupă elitele europene. Cu toate acestea, istoria ne-a învățat că orice contrucție de tip identitar, pentru a putea să reziste are nevoie să parcurgă o perioadă de timp. Totodată, pentru că aceasta să își dovedească soliditatea trebuie să traverseze vicisitudinile unei crize. Am putea spune ca, valorile și modelul identitar pe care s-au fondat Uniunea Europeană sunt puse la grea încercare
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
construit pe parcursul tuturor capitolelor. Fai consideră că în această perioadă istorică societatea de tip occidental, caracterizată prin individualism, riscă să se modifice ca urmare a realităților impuse de noile cuceriri tehnice. Însă nevoia antropologica a omului occidental este aceea de rezista. Astfel apare necesitatea unui nou tip de intermediere între individ și instituții. Pornind de la această întrebare, înțelegem de ce autorul folosește perechea de termeni: "sistem" și "fragment", în demersul său de a crea un "dispozitiv hermeneutic" pentru înțelegerea realităților contemporane. Din
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
situîndu-se scriitorii care slujeau regimul comunist și nu ezitau a proslăvi cuplul dictatorial, în cap cu "propagandiștii grosolani și de duzină", pe altă parte cei ce se străduiau, în diverse variante și în diverse grade de oponență la ideologizare, a rezista presiunii oficiale. "în etapa de azi imaginile s-au tulburat, agitația haotică ne ia prin surprindere, grupulețele se adună și se risipesc fără încetare. Mereu riscăm să fim păcăliți de oameni, de circumstanțe, de idei. Nimeni nu mai deține monopolul
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
Tîndală, prozatorul "asamblează cu umor rabelaisian, din pură plăcere asociativă, proverbe, anticipîndu-l pe Anton Pann", iar în fabula cu titlul Statistica lupilor probează "un rafinament odobescian". Istoria unei plăcinte, un crochiu de moravuri fanariote, ar fi intrat în folclor "și rezistă și azi, dovadă că intuiția scriitorului a fost exactă". Rezervele, tăios exprimate, într-una din epistolele lui Duiliu Zamfirescu către Titu Maiorescu, față de nuvela O făclie de Paște și față de drama Năpasta, în care romancierul credea a găsi artificiu și
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
conștiință și devenire". Cu toate că-n fiecare zi repetă "de zece ori": Nu vorbi. Nu lua Cuvîntul!", scriitorul e pus în situația de-a "lua cuvîntul": "Am adoptat o clarviziune disperată, un anticonformism în care apăr valorile tradiționale (cele care au rezistat în timp), sînt împotriva dictaturii economicului, a mentalității negustorului, a civilizației robotizate, a dominației profitului și a reușitei materiale. Nu sînt de stînga (sînt anticomunist) și nici de dreapta, deoarece nu cunoaște grija pentru celălalt. Nu recunosc nici o autoritate morală
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]