4,307 matches
-
ne-afundăm în mlaștini până-n coate Și până-n fund să dăm pe gât otrava. Foind prin ape putrede, bolnave Tăiem din zori și până-n noapte stuful Si ne vărsăm din suflet tot năduful, Inghesuiți în cala unei nave...”. Despre Dunărea robilor din închisori a scris și poetul Constantin Salcia. Printre cărturarii lagărului cunoscuți de tatăl meu a fost și scriitorul Alexandru Paleologu, “ambasadorul golanilor” de după 1990. „Cel care fusese dus cu birja de bunica sa la înmormîntarea lui Marghiloman și prevenit
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și al pustiului cuprinde spațiul lumii: "vid, vid, vid -/ prea mult vid în istorie/ și toate nu mor decât să te-nvețe/ supunerea oarbă și spaima./ Nici alcoolul, nici stelele/ nu mă înșală./ Produșii hazardului, împăraților/ fără coroană, vai, vai,/ Robii sunt morți/ și cadavrele lor/ putrezesc în galere." Într-un "Psalm negru" cere cu umilință să i se schimbe soarta: "Doamne, istoria... Doamne, ia de la mine/ destinul acesta și dacă nu-mi poți hărăzi altă soartă,/ dă-mi o moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
neagră"). Poetul nu abdică niciodată de la tonul grav, gama majoră a inspirației sale căutând universul propice creației. Ca și Lucian Blaga, el caută în acest sens satul și casa părintească. "Acasă-așadar în bârlog, la străvechiul jug înstrăinat/ vechile straie de rob pe câmpia putredă de oseminte" ("Întoarcerea poetului"). Se va defini și în raport cu generația menită să desțelenească pământul bătrân, o generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a trăi o vrajă, a crea arhipelaguri de insule magice, tragice sau grotești, oglinzi ale lumii, așa cum o cunoaștem, sau ale unor lumi diferite de real, ca un delir fantastic." Teatrul îl cucerește pe acela pe care și-l face rob. Robia e cerută de sclav, nu de stăpân. Între artist și arta sa se însăilează o complicitate și o dependență pe care nimic și nimeni n-o poate desface. Regizorul Alexa Visarion ne spune tuturor, la repetiții, că spectacolul după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
după primele zile de lucru. Către sfârșitul cărții, munca devenea strivitoare. Nu mai simțeam nicio bucurie în fața manuscrisului, și clipa când trebuia să mă așez la masă mă deprima. Dar, în același timp, farmecul nu mai putea fi rupt; eram robul propriei mele închipuiri și, cu toată rezistența ființei mele - care se împotrivea acestei extenuări fără glorie - mă supuneam, în cele din urmă. Rămâneam atunci, cât puteam mai mult, gârbovit asupra foilor de hârtie; rămâneam până la istovirea finală. Căci singura mea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
după primele zile de lucru. Către sfârșitul cărții, munca devenea strivitoare. Nu mai simțeam nicio bucurie în fața manuscrisului, și clipa când trebuia să mă așez la masă mă deprima. Dar, în același timp, farmecul nu mai putea fi rupt; eram robul propriei mele închipuiri și, cu toată rezistența ființei mele - care se împotrivea acestei extenuări fără glorie - mă supuneam, în cele din urmă. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
creator). 9. Secvența citată reprezintă un „decupaj“ din lunga confesiune a personajului narator. Acesta apare în ipostază auctorială, evocând toate etapele creației. Având experiența câtorva cărți scrise deja, eroul recunoaște neliniștea inițială, urmată de frenezia creatoare, de conștiința că devine robul propriei lumi ficționale și de epuizarea strivitoare din final. Întreaga secvență dezvăluie nu numai treptele actului creator, ci și personalitatea unui artist care își „radiografiază“ cu luciditate trăirile, pentru a le converti apoi în scriitură. SUBIECTUL al IIlea (30 de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Sunt "grămada de gunoi a oamenilor" pe care poetul fusese abandonat, uitat pe nedrept. Și nu pregetă, pentru această impardonabilă nedreptate ce i s-a făcut, să-l chestioneze pe Creator, căruia în zadar îi slujise, în zadar îi fusese "robul cel mai fidel", "la porțile aurite" (....)." De o la fel de pătrunzătoare analiză se bucură firea "retractilă, nesociabilă, bănuitoare" a Florenței Albu în tandem cu poezia acestei nefericite bacoviene, "fiice a Bărăganului": ˘Să nu faci nimic / să nu faci decât să te
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor fi Împroprietăriți după primul război mondial, starea lor Îmbunătățindu-se. Ca vîrstă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Sărută-mă, dar mă iei. 1907-social. ,, Foaie verde trei grenate Dinspre 907 Înspre 908 Ne-a dat domnul un potop. De ardem de vii În foc ! Cu 7 copii În casă Vai de mîncare la masă. Toată vara la ciocoi rob La Crăciun porumb nici bob. Oamenii s-au Înmulțit Tot pămîntul l-au umplut Și-aleargă să se-nnoiască La boier să clăcuiască. Toată vara hai la clacă Pentru o hupiță de vacă. Pentru o vacă și cinci oi Face
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ești raza prea frumoasă Și un soare prea frumos. Tu din cer te-ai pogorît Te-ai pogorît pe pămînt Și te-ai dat În chip de-argat Pe noi ne-ai răscumpărat. Și te-ai dat În chip de rob De ne-ai scos pe noi din foc. Și te-ai dat În chip de slugă De ne-ai scos pe noi din muncă. Doamne, İisuse Cristoase Că și fiarele-s setoase Cum coboară la izvoare Și din apă se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lui Fr. Villon, Ch. Baudelaire, textele biblice, folclor. În Rugă de seară a fost exprimat crezul artistului: "Cuvântul meu să fie plug/ Ce fața solului o schimbă", dar, adevărata artă poetică este reprezentată de Testament. Cartea este primul hrisov al robilor care și-au revărsat osemintele în poet. În viziunea artistului, arta în care se împerechează "slova de foc și slova făurită" a rezultat din scânteia geniului și din talentul de meșteșugar al poetului. Mitologia argheziană face trimiteri la: foc, zare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mărunte, dar nu are nici acces la căile cunoașterii; b. omul părăsit de creatorul său ("De când s-a întocmit Sfânta Scriptură/ Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură"); c. nevoia omului de a comunica cu divinitatea ("Vreau să vorbești cu robul tău mai des"); d. căutarea disperată a unei dovezi despre existența creatorului ("Vreau să te pipăi și să urlu: Este!"); e. setea de concretizare a absolutului, a divinității ("Ard către tine-ncet, ca un tăciune/ Te caut mut, te-nchipui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, iar poezia a devenit un cântec pur. Așadar, poetul lasă posterității prin testament, o carte, lucru de preț, durabil, sinteza atâtor generații, "sudoarea sutelor de ani", primul hrisov al strămoșilor "robi" care și-au "vărsat osemintele" în poet. Influențat de Florile răului ale lui Ch. Baudelaire și de naturalism, Arghezi a experimentat estetica urâtului și a evidențiat că urâțenia este de ordin moral. Travaliul intelectual a presupus un drum anevoios, expresia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plină de sensibilitate spirituală. "Întinsă leneșă pe canapea/ Domnița suferă în cartea mea". În concepția lui Arghezi, sfera literară este o îmbinare între talent, inspirație, efort: "Slova de foc și slova făurită/ Împerecheate-n carte se mărită". Poetul se consideră robul cititorului, care este " Domnul". Flori de mucigai În ciclul Flori de mucigai este evocată lumea stranie, dezolată, a universului carceral, unde viața este reprimată, mortificată, un fel de bolgie a infernului dantesc. Având ca punct de plecare estetica urâtului, Arghezi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sensuri simbolice: trecerea peste podul păzit de tatăl său îmbrăcat în blană de urs reprezintă trecerea într-o altă etapă a vieții; fântâna fără roată și fără cumpănă semnifică grota, locul renașterii, unde eroul intră fiu de crai și iese rob. Harap-Alb își respectă cuvântul dat (jurământul făcut spânului), este integru, demn, capabil să-și asume vinovăția. Prin caracterizare indirectă reies trăsăturile morale ale personajului, din fapte, gânduri și comportament. În relația cu spânul este cinstit, loial și corect, convins că
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ia funcția, după ce el fusese destituit. Eroul a devenit un om de rând și se autodisprețuiește, într-o Veneție ajunsă în pragul prăbușirii, unde "domnește numai teroarea inchizitorilor și legea plăcerii". Având o descendență picarescă, Pietro Gralla a fost corsar, rob la galeră, sclav, pilot de corabie, cunoscător a mai multor limbi, conte roman, cavaler de Malta, comandant al flotei venețiene slăbită, atacată de pirații mării. Iubirea pentru Alta este totală, ea fiind monada: "Iar deasupra lor, a tuturor celorlalte femei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
boierul Dimachi Mârza, ca să găsească loc pentru a săpa o fântână în poiana lui Vlădica Sas. Acolo trebuia să vină la vânătoare Vodă Calimah. Moștenind o cumpănă din lemn de corn, Zaharia descoperi locul unde trebuia săpată fântâna și ceru robi pentru săpat și cărăuși pentru transport. După ce fântâna a fost gata, Zaharia trebuia să-l întâmpine pe Vodă cu ulciorul cu apă rece, dar înaintea acestuia i-au ieșit Dimachi Mârza, cucoana și cu fata care "suspina și plângea". Fata
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu lacrimi fierbinți jăluiesc măriei tale“, „jăluiesc milei și bunătății Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte Mitropolit, Cu plecată jalbă jăluiesc Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte, Cu lacrimi fierbinți jă luiesc milostivirii Prea Sfinții Tale“. Ea se încheie în același stil: „robul măriei tale Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba mării tale Ruxandra de aici, fiica răposatului Negoiță logofăt al treilea“. Întrecele două se află declarația orală transpusă în scris și stilizată ici și colo de către scrib. În ce măsură cuvintele jeluitorului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau dacă oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase telegari. Robii țigani constituie un bun de preț. Fiica unui boier va pleca din casa părintească însoțită de țigan ca care a crescut-o și de „ca me ris ta“ personală, notate aparte ca „fete în casă pentru a-i sluji“, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
continuă pe acest ton și re a minteș te toate ne cazurile pe care le-a tras cu Bălașa, toate cheltuieli le la care a fost obligat. Acum situația se prezintă și mai rău, tatăl ris când să fie vândut rob pentru datorii, fără ca fiului să-i pese, ba chiar cu un pic de ajutordin partea sa: „dar tu să iei și acestea toate și banii și să iei și moșia și pă mine să mă dai să mă în chi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pese, ba chiar cu un pic de ajutordin partea sa: „dar tu să iei și acestea toate și banii și să iei și moșia și pă mine să mă dai să mă în chi ză și să mă vân ză rob, dar Pravila nu zice să vân ză fe cio rul pă pă rin te, ci zice să vân ză părintele pă fecior“, îl apos tro fea ză Costandin, ame nin țându-l că „în scurtă vreme voi veni și cu mine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiar limitele sale omenești, nu poate să fie fără de vină în fața nemărginirii lui Dumnezeu. Iov nu era nebun când își exprimă revoltă, așa cum susțineau prietenii săi, care credeau că pot să-l apere ei pe Dumnezeu în fața celui mai credincios rob al său. Sau, dacă era nebun, era doar dinspre suferință să nejustificată" spune Ileana Mălăncioiu 78. Cioran este un Iov modern, un melancolic însă revoltat și lucid -, drept pentru care el nu se adresează cu ocolișuri, ci este direct, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
spre cer, adresează lui Dumnezeu acest cuvânt pe cât de mișcător, pe atât de nobil: n-am decât o pâine, Doamne, primejdia îmi stă în față; dar eu dau, din puținul pe care-l am, fratelui înfometat; ajută Tu Însuți pe robul Tău care este în pericol. Eu cunosc bunătatea Ta, mă încred în puterea Ta. «Tu nu amâni multă vreme harurile Tale, ci împarți când vrei darurile». Dacă tu vorbești și lucrezi astfel, pâinea pe care o dai în strâmtorare va
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
CÎND VREAU SĂ FAC BINELE, RĂUL ESTE LIPIT DE MINE. FIINDCĂ, DUPĂ OMUL DIN LĂUNTRU, ÎMI PLACE LEGEA LUI DUMNEZEU; DAR VĂD ÎN MĂDULARELE MELE O ALTĂ LEGE CARE SE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEGII PRIMITE DE MINTEA MEA, ȘI MĂ ȚINE ROB LEGII PĂCATULUI, CARE ESTE ÎN MĂDULARELE MELE". Aceasta este constatarea păcatului originar, adică slăbiciunea înnăscută a firii omenești, care, înțeleasă din punct de vedere psihologic, constituie conflictul de motive, conflictul dintre legea supraconștiinței și legea subconștientului, privirea interioară, necesitatea introspecției
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]