4,531 matches
-
Orașul Basarabi, satul Basarabi Constanța rupestru: biserici, încăperi, galerii j)5. Complexul rupestru Comuna Independența Constanța j)6. Chilia lui Daniil Comuna Putna, satul Putna Suceava Sihastrul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k) Biserici și ansambluri mănăstirești ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k)1. Catedrala romano-catolică Municipiul Alba Iulia Alba Sfântul Mihail k)2. Catedrala Sfânta Treime Municipiul Blaj Alba k)3. Biserica fostei mânăstiri Comuna Stremț, satul Geoagiu de Sus Alba ortodoxe k)4. Mănăstirea Râmeț Comuna Râmeț, satul Râmeț Alba k)5. Biserica Sfântul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Biserica fostului Comuna Brăduleț, satul Brădet Argeș schit Brădet k)21. Biserica Mănăstirii Comuna Cotmeana, satul Cotmeana Argeș Cotmeana k)22. Biserica Precista Municipiul Bacău Bacău k)23. Biserica Adormirea Municipiul Onești, Bacău Maicii Domnului localitatea Borzești k)24. Catedrala romano-catolică Municipiul Oradea Bihor k)25. Biserica ortodoxa Municipiul Oradea Bihor "cu Lună" k)26. Biserica evanghelică Comuna Galații Bistriței, Bistrița- satul Herina Năsăud k)27. Biserica Sfântul Nicolae Municipiul Botoșani Botoșani - Popăuți, cu turnul k)28. Biserica Întâmpinarea Municipiul Botoșani
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Sfântul Municipiul Brăila Brăila Arhanghel Mihail k)41. Ansamblul fostei Municipiul Râmnicu Sărat Buzău mânăstiri k)42. Ansamblul fostei Comuna Tisău, satul Haleș Buzău Mânăstiri Bradu k)43. Biserica fostei Comuna Plătărești, satul Plătărești Călărași Mânăstiri Plătărești k)44. Biserica romano-catolică Municipiul Cluj-Napoca Cluj Sfântul Mihail k)45. Catedrala Arhiepiscopiei Municipiul Cluj-Napoca Cluj Ortodoxe k)46. Biserica reformată Matia Municipiul Cluj-Napoca Cluj k)47. Mănăstirea Franciscanilor Municipiul Cluj-Napoca Cluj k)48. Biserica Adormirea Maicii Comuna Feleacu, Cluj Domnului a fostei satul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cluj a Episcopiei Vadului și Feleacului k)51. Geamia Esmahan Sultan Municipiul Mangalia Constanța k)52. Ruinele bisericii și Comuna Brăduț, satul Filia Covasna vestigiile complexului medieval k)53. Biserica reformată Municipiul Sfântu Gheorghe, Covasna satul Chilieni k)54. Biserica romano-catolică Comuna Ghelința, satul Ghelința Covasna k)55. Mănăstirea Dealu Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)56. Biserica Domnească Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)57. Biserica Sfânta Vineri Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)58. Mănăstirea Stelea Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)59. Biserica Târgului Municipiul Târgoviște
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Comuna Tismana, satul Tismana Gorj k)67. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Mugeni, satul Porumbenii Mari Harghita k)68. Turnul ��i vestigiile Comuna Cârța, satul Tomești Harghita bisericii medievale k)69. Biserica reformată Comuna Ulieș, satul Daia Harghita k)70. Biserica romano-catolică Comuna Ciucsângeorgiu, Harghita satul Armășeni k)71. Mănăstirea Franciscană Municipiul Miercurea-Ciuc Harghita și capelele de pe dealul Șumuleul Mic k)72. Biserica reformată Comuna Mugeni, satul Mugeni Harghita k)73. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Hărău, satul Bârsău Hunedoara k)74. Biserica
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
cu limba și literatura română/clasică/literatură universală și comparată. *4) Se elimină "în combinație cu limba și literatura română sau o limbă și literatură modernă/clasică/literatură universală și comparată". *5) Se referă, după caz, la Teologie ortodoxă, Teologie romano-catolică, Teologie greco-catolică, Teologie reformată, Teologie baptistă, Teologie protestantă, Teologie penticostală, Teologie adventistă, Teologie creștină după evanghelie. *6) Se adaugă, după caz: Actorie, Regie, Păpuși-Marionete, Coregrafie. *7) Se adaugă, după caz: Management cultural, Jurnalism teatral. *8) Se adaugă, după caz: Regie
HOTĂRÂRE nr. 376 din 18 mai 2016 (*actualizată*) privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275364_a_276693]
-
cu limba și literatura română/clasică/literatură universală și comparată. *4) Se elimină "în combinație cu limba și literatura română sau o limbă și literatură modernă/clasică/literatură universală și comparată". *5) Se referă, după caz, la Teologie ortodoxă, Teologie romano-catolică, Teologie greco-catolică, Teologie reformată, Teologie baptistă, Teologie protestant��, Teologie penticostală, Teologie adventistă, Teologie creștină după evanghelie. *6) Se adaugă, după caz: Actorie, Regie, Păpuși-Marionete, Coregrafie. *7) Se adaugă, după caz: Management cultural, Jurnalism teatral. *8) Se adaugă, după caz: Regie
HOTĂRÂRE nr. 376 din 18 mai 2016 (*actualizată*) privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272312_a_273641]
-
deosebită prudență, am intrat pe furiș, amândoi respiram hoțește, tu ai dispărut, probabil în baie, eu ascultam tăcerea, ascultam albul pereților În fața ferestrei am privit ca de atâtea ori până dincolo de balta cu trestii și stuf până dincolo de turla bisericii romano-catolice Acolo, undeva, mai departe - știam de la tine - începea o țară străină. Priviri Moartea mă privește atentă-distrată (amiază copilăroasă de iarnă) de la etajul zece din cer Privesc și eu gâzele roșii ce inundă primăvăratic trotuarul Alerg o vreme de-a lungul
Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-website/Imaginative/10756_a_12081]
-
vorbită doar de o minoritate de rezidenți și ca limbă secundară de mulți localnici. În , semnele stradale sunt tipărite atât în franceză, cât și în monegască. Religia oficială este romano-catolicismul, fiind garantată în Constituție libertatea altor religii. Există cinci parohii romano-catolice în Monaco și o catedrală, care este scaunul arhiepiscopului de Monaco. Episcopia, care a existat încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost ridicată la rang de arhiepiscopie nemetropolitană în 1981 ca și rămâne subordonată direct Sfântului Scaun. Sfânta
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
în populația țării a scăzut în ultimii ani. Al doilea grup ca mărime, reprezentând 20,1% din populație, nu are afiliere religioasă. O mică minoritate aparține [[Biserica Ortodoxă Finlandeză|Bisericii Ortodoxe Finlandeze]] (1,1%). Alte culte [[Protestantism|protestante]], împreună cu [[Biserica Romano-Catolică]] sunt semnificativ mai mici, la fel ca și [[Islam|musulmanii]], [[Iudaism|israeliții]] și alte comunități necreștine (în total, 1,5%). Bisericile luterană și ortodoxă sunt biserici naționale ale Finlandei, cu rol special ceremonial, dar și cu un anume rol în
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
de maghiari (9,63%), romi (4,05%) și germani (1,48%). Pentru 7,9% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,55%),cu minorități de reformați (5%), greco-catolici (3,98%), romano-catolici (3,43%), penticostali (1,6%), baptiști (1,06%) și unitarieni (1%). Pentru 8,1% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Mediașul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al XIX-lea, vechile
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980). În acest
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
5,45%). Pentru 9,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,55%), dar există și minorități de reformați (5,53%), penticostali (3,27%), greco-catolici (2,79%), unitarieni (1,71%), romano-catolici (1,57%) și martori ai lui Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari în Transilvania de Nord în urma Dictatului
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
dar există și minorități de reformați (5,53%), penticostali (3,27%), greco-catolici (2,79%), unitarieni (1,71%), romano-catolici (1,57%) și martori ai lui Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari în Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940. Saltul numeric în favoarea ortodocșilor în aceiași perioadă se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice. La Turda
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
al XIX-lea (și mai ales în cea de a doua jumătate a secolului) debuteaza o perioadă de intensă urbanizare și de dezvoltare comercială, economică, culturală și socială. În această perioadă s-a construit primul hotel ("Hotel Korona"), Palatul Episcopal romano-catolic, cazarma, iar la sfârșitul secolului XIX. s-a construit și prima bancă, Palatul Justiției, clădirea teatrului (1892), gara, dar și primele clădiri de piatră al unor licee confesionale. Apar și primele întreprinderi industriale: Moara cu aburi, Fabrica de căramidă, Fabrica
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
Principalele minorități sunt cele de maghiari (34,61%), romi (1,24%) și germani (1,02%). Pentru 8,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (44,57%), romano-catolici (18,05%), reformați (17,53%), greco-catolici (7,29%) și penticostali (1,38%). Pentru 8,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 2010, un număr 650 de cetățeni străini aveau rezidență la Satu Mare. În Satu Mare există mai multe
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
de maghiari (27,8%) și romi (11,31%). Pentru 4,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,66%), dar există și minorități de reformați (26,58%), penticostali (4,76%) romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
41%). Pentru 6,48% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,35%), dar există și minorități de reformați (13,25%), penticostali (3,25%), greco-catolici (2,97%), baptiști (1,72%) și romano-catolici (1,46%). Pentru 6,79% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Sporul natural este descendent, de la un spor natural de 596 de persoane în anul 1992 la un spor natural de 273 de persoane în anul 2012, dar cu
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
29%) și romi (1,03%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,42%), dar există și minorități de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3,21%), romano-catolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani și 104 alte naționalități). Mass Media
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
folosințele sale". Inceputurile celor 2 sate apropiate trebuie căutate anterior datării lor documentare . În registrul de dijme papale dintre anii 1332-1337 figurează numai satul Ghiriș-Sâncrai (Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly) . În Ghiriș-Sâncrai exista deci o parohie romano-catolică, cu o populatie probabil formată din mai multe etnii. În aceeași perioadă, Ghiriș-Arieș era locuit și de români ortodocși. În anul 1610 Ghiriș-Arieș a fost ridicat printr-o decizie a principelui Ardealului Gabriel Báthory (1608-1613) la rangul de "târg", cu
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
ferată Câmpia Turzii-Turda s-a inaugurat la data de 19 iunie 1885. În anul 1879 se construiește o nouă școală românească în Ghiriș-Arieș, pe fundația unei școli mai vechi (azi Dispensarul TBC al Policlinicii). Între anii 1896-1898 se ridică Biserica Romano-Catolică din Ghiriș-Sâncrai. În 1898 comuna Ghiriș-Arieș dispunea de 321 case, iar satul învecinat Ghiriș-Sâncrai de 123 case. În 1907-1908 se construiește în apropiere de Ghiriș-Arieș prima fabrică din zonă („Industria de lut S.A.”, azi: CERCON Arieșul S.A.). În anii 1910-1912
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
270 de locuitori, dintre care 10.526 (38,6%) evrei, 9.658 (35,4%) români, 5.424 (19,9%) maghiari, 1.221 (4,5%) ucraineni ș.a. Sub aspect confesional majoritatea locuitorilor erau mozaici (38,9%), cu minorități de greco-catolici (38%), romano-catolici (12,8%), reformați (5,7%), ortodocși (3,5%) ș.a. Principalele ramuri industriale au la bază producția de mobilă și confecții. De asemenea, există multe unități cu profil comercial, bancar și unități de prestări servicii. Pe data de 15 ianuarie 2007
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
catolică. În prezent funcționează în oraș patru biserici catolice: Romanul a devenit din 1991 principalul centru de formare a călugărilor franciscani minori conventuali, cu un Institut Teologic de Grad Universitar (str. Ștefan cel Mare, 268B) și cu un Liceu Teologic Romano-Catolic "Sf. Francisc de Assisi". (sursa: Emil Dumea, Istoria Bisericii Catolice din Moldova, editura Sapientia, Iași, 2006). Hramul bisericii se referă la "Sfinții Ioachim și Ana" care sunt patronii familiei creștine. Este construită din lemn în stil maramureșan și se găsește
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
89,46%), cu o minoritate de ruși lipoveni (1,69%). Pentru 6,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,1%), dar există și minorități de musulmani (1,62%) și romano-catolici (1,13%). Pentru 6,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Cele dintâi dovezi ale existenței unor comunități pe pământul Dobrogei aparțin mousterianului (paleoliticului mijlociu, cca 100 000-35 000 î.Hr.). Perioada aceasta corespunde cu sfârșitul celei de-a treia
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
o minoritate de romi (1,94%). Pentru 4,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,42%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (1,26%) și romano-catolici (1,03%). Pentru 4,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Începând cu 1836, când poetul Cezar Bolliac, găzduit de boierul progresist I. Câmpineanu, descrie frumusețile locurilor acestea, prin Câmpina își vor perinda pașii nenumarate personalități culturale: Dimitrie Bolintineanu
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]