3,312 matches
-
de noroc, mulți fii, multe mâncăruri cu ingrediente rare și arome rafinate și locul Întâi În orice, nu doar mențiune. Și, desigur, ne doream să ajungem În rai, poziția cea mai Înaltă În roata vieții. Și acum, fie-mi ascultată ruga: dacă mă aude cineva cu suficientă influență În astfel de chestiuni, aș vrea să știe că uitarea nu a fost niciodată printre locurile mele favorite În care să-mi petrec viața de după moarte. Nu mă trimiteți acolo! Vă Închipuiți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
microfonul spre o femeie scundă cu păr creț blond oxigenat. Conturul feței Îi era lăsat În dreptul maxilarului și avea conturul ochilor trasat cu dermatograf, gen Cleopatra. Cine dracu’ e asta? mârâi Wyatt. Moff și Dwight Începură să huiduie. Reporterul o rugă pe femeie să-l descrie pe Wyatt ca iubit. Ea ezită, apoi răspunse cu vocea groasă, răgușită a unui fumător Înrăit: — La naiba, ar face orice pentru un prieten și invers. Își lăsă privirea În jos și zâmbi timid. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda zidurile bisericii jur-împrejur. Apa se scurgea în pământ, umezind pentru o clipă buzele crăpate ale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și umedă pe zidul rece al bisericii, ca o iederă în căutarea luminii. Făcu apoi cu vreascuri focul în vatră, puse la fiert într-un ceaun câțiva pumni de linte, aruncă în foc o mână de cânepă uscată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
bătrân este Cotnarul, Câtă vrajă toarnă-n noi, Scrie-n sfântă axiomă, Însoțit de verb și har; Rândurile au aromă, Cum e vinul de Cotnar. Pare-un voievod de frunte, Rândurile par oștiri Gata pe vrăjmași să-nfrunte, Ori de rugă din psaltiri. Tot văzându-l des la treabă, Am dorit să-i fiu aprod Chiar de firea-mi este slabă Și uneltele-s în pod. Pot doar să-l admir din umbră Ispitit de un Cotnar, Deși clipa este sumbră
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
așa e foarte bine, Să adaug încă una: Mi-a șters timpul și arvuna? Lațul se tot strânge-n taină Șifonînd a vietii haină; Nici urmă de mirare - Viața fost-a grea cărare. Timpul meu cu noapte densă Cere-n rugă recompensă; Vrea acum ca altădată O făclie-mbălsămată. 19 iunie 2004 DINCOLO DE TIMP ȘI SPAȚIU Dincolo de timp și spațiu Este ce-i esențial, Către care cu nesațiu Visu-i preferențial. Iar aicea-n timp și spațiu Unde-n drum mă simt stingher
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
mare rost, Înșelăciunea te-a curtat. * De la Rasputin pân’ la Putin Sânge mult, nevinovat A tot curs sub falsul scutin, Pueril doar motivat. 8 februarie 2005 Nu-i o zi câte-are-un an Ca din duh curat și sfânt Să faci rugă-n blând elan, Fără griji de pe pământ. * Imităm fidel pe alții În ce-i bun și ce nu-i bun, De se miră-n strană psalții, Omul bun dintr-un cătun. * Valentin, Sfântul iubirii? Eul e în grea robire, Ce
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
vei pricepe, Fără de tratate, Că bine-i a se-ncepe Cele ce-s ratate. De ne-am judeca pe noi Cum gândesc sub febră, Am scăpa de rău altoi, De umbra tenebră. Mirabila-ți făptură Te va uimi nespus; Sub rugă din Scriptură, Uita-vei ce-ai de spus. 3 mai 2005 CA UN CIUDAT MISCELANEU Mă simt ciudat în propriul eu; Ce a fost de mult s-a stins, Doar într-un colț, ca un trofeu, Ideal sacru-i aprins
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
-vei ce-ai de spus. 3 mai 2005 CA UN CIUDAT MISCELANEU Mă simt ciudat în propriul eu; Ce a fost de mult s-a stins, Doar într-un colț, ca un trofeu, Ideal sacru-i aprins. Cade sufletul spre rugă Cu genunchii tremurând, Pe când soarta ca transfugă Se pornește-n van urând. Câte-n Lună și în stele, Ce nu pot să aibă loc, Chiar cu sute de tutele Și icoane ca breloc. Ruga doar înalță eul Spre un cer
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Ne este oferită, nicicând nu o cerșim, Dar, vai, se - întâmpl- ades să o nesocotim! MIROS DE TRANDAFIR Zboruri tandre cu fiori Sunt c-ale pădurii flori, Cu imensa strălucire Ard ca torță-n amintire. Ca dorul te-ademenesc, Precum ruga liniștesc, Risipite-n în fiecare Dau vrajă și-înflăcărare. Ca parfumul fin și tare Te-mplinesc și te uimesc, Nu e loc de evadare Din altar dumnezeiesc. Miros de trandafiri găsești În versurile - împărătești! Și din a sa împărăție, Poetul
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda zidurile bisericii jur-împrejur. Apa se scurgea în pământ, umezind pentru o clipă buzele crăpate ale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și umedă pe zidul rece al bisericii, ca o iederă în căutarea luminii. Făcu apoi cu vreascuri focul în vatră, puse la fiert într-un ceaun câțiva pumni de linte, aruncă în foc o mână de cânepă uscată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de la bunica ei, Tatiana, și o Îngâna de fiecare dată când se afla În cumpănă. De obicei o rostea seara, căzută În genunchi În fața icoanei Maicii Domnului, turnând În candelă ulei nou, iar pe cel vechi, ce Întreținea flacăra În timpul rugii, Îl aduna Într-o sticluță, ținând-o timp de douăsprezece zile În casă, după care o vărsa În râu. Înainte de rugăciune, Mașa tămâia toată casa, iar după ritual ungea ușile și ferestrele cu usturoi. „Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, care cunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
unei halucinații sau al unui vis. Sau poate că era un semn pe care Dumnezeu i-l trimitea, Însuflețind cu duhul său copacul. Frunzele mesteacănului prinseseră parcă grai. Fiecare frunză Îi vorbea pe limba ei sau poate că Înălța o rugă În miez de noapte către cer. Și stolul acesta pestriț de păsărele ce se odihnise mai Întâi În clopotnița bisericii năpădite acum ciripea de zor În ramurile unduioase, turnate parcă din argint de un meșter iscusit. Extraterestrul Își ridică ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
credința, conchise el. - Și acum, Îndrăzni Mașa, la voi nimeni nu mai crede În Dumnezeu? - Nimeni, spuse calm vizitatorul, ștergându-și cu dosul palmei buzele de resturi de scrumbie și ulei. - Și mâinile? - Ce-i cu ele? - Mâinile adâncite În rugă, despre care mi-ați vorbit. - Aha, sunt simple mâini. Niște mâini Împreunate În gol. Detașate de tot ce-i trup și tot ce-i suflet. Niște mâini, nimic mai mult... Mâini neputincioase. Bolnave. Mâini care se roagă din reflex. După cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un antet și un meniu bordat cu fructe și legume; iar pentru pagina de web a unei firme de peisagistică a născocit un râu garnisit cu tot felul de plante care cresc pe marginea apei - trestii, sălcii, iriși galbeni și rugi de mure. Din cealaltă cameră, Jina a auzit exploziile regulate și urletele de coioți de pe Cartoon Network, distracția ocazională a lui Danny. Când băiatul se plictisea de desene animate, se apuca să se joace pe Nintendo. După ce-l făcea țăndări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Zach știa cum să țintească în sus, cu boltă; în mod normal, de la distanța aia, gloanțele se pierd. L-a urmat pe Ellis pe cărarea care ducea la Lucky Creek. În lungul pârâului, vegetația era deasă: o masă periculoasă de rugi de mure, zmeură sălbatică și iederă otrăvitoare. Fii atent la urși, l-a avertizat Ellis. A apărut unul tânăr în zonă. Acesta era genul de atenționare care pe un orășean îl băga în sperieți, dar pe Zach l-a înviorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
trecut ore ca să ajungă în vârful colinei și să coboare pe partea cealaltă. Când a ajuns dincolo, acolo unde, în sfârșit, pereții canionului se retrăgeau, malul era pustiu. Jina a țipat după Zach: un sunet înfiorător în capătul canionului, o rugă pe care nimeni n-a ascultat-o. Femeia a mai strigat o dată - era hotărâtă ca la sunetele naturii să adauge și ceva omenesc. Jina a căzut în genunchi acolo unde credea că-l văzuse pe Zach, și-a înfipt ghearele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Sfâșiată Antologie de poezie (poeți contemporani 73)”, coordonator Valentina Becart, editura Arhip Art Sibiu, Antologia de poezie și proză „Confluențe Lirice”, coordonator Relu Coțofană, editura Pim Iași, revista „Familia și viața”, editura Sapienția Iași, revista Agero-Stuttgart, volumul de versuri „Poe Rugă.Rug”, editura Serafica-Roman. Activitate sporadică pe câteva site-uri literare, între care Confluențe Lirice este unul special. șarpele din porumbel în trenul de noapte cu luna pe tâmplă am unele lucruri să-ți spun ca să poți ocoli false indicatoare de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
aștepți în colțuri de rai să te fure câțiva magi. sâmbătă, 1 decembrie 2012 cade toamna în pahare cade toamna în pahare bahică petrecere, sorbim din raza de soare pentru marea trecere. cade toamna-n călindar, îi fac domnului o rugă, și-i fac inimii un dar, un vin bun de buturugă. cade toamna peste noi, e blestem de zile mari, cu ploaie și cu noroi și cu-o droaie de țânțari. bate vânt, lacrima pică, plânge inima amară, după câte
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o servietă cu facturi. gata! datu-mi-s-a o revelație. o șuetă, o poșetă și-o servietă își luară ziua bună într-un banal ascensor... timiditate purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape plăpânde cu freamătul irișilor în genune și trupul gol parcă e temnița zidită între zi și noapte *** punți de lumini pe-o firavă frunză ... un déjà-vu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
încet cetatea, Tăcerea grea atât de ruginită. Un vis captiv în lumea de cenușă, Suspină-n cripta-mi arsă și tresare, Când șoapte bat din ușă-n ușă, Purtând regrete de dorinți amare. Moare-n mine gândul fără de cuvinte, Și rugi și lacrimi plutind fără puteri, Și-o dulce vrajă prinsă-n jurăminte, În soarta ta să fiu și n-am fost nicăieri. Mai izvorăsc imagini de poveste, Ca vii culori ce ard prin asfințit, Nu știu de a fost ce
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mulțimea râdea demonic urla în limba șerpilor noi avem alte temple mai albe zeul tău a căzut în desuetudine prea bine mi-am zis i-am iertat Doamne sunt cei rătăciți în propriul întuneric au uitat că libertatea e o rugă prea grea pentru cei care n-au învățat-o de mici iar crucificarea nu are decât o singură direcție spre albul din tine Singura noapte cândva îl iubeam pe Platon acum Aristotel îmi este mai drag ascunsă în stelele rătăcitoare
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
toamna vieții scriu. Scriu despre trăirile trecute, trăirile prezente, trăirile viitoare. Am scris și publicat în anul 2012 un roman: Viața de după viață. Am publicat poezii în revistele: Dor de Dor, Cervantes, Singur, Izvoare codrene. Viața mi-a fost o rugă, o baladă. O poruncă divină i-a arătat sufletului meu, anul trecut cum să picteze cuvinte simple, în poezie. Am fost o frunză în bătaia vântului, am devenit cu timpul o trestie plăpândă, acum doar TRĂIESC. </biography> Testament Când soarele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
-și iubea profesiunea; uneori vorbirea împrumuta melancolii venite din viitor, purtând regretul trecerii anilor. Își aprinse o țigară, intră apoi și doamna Pavel, care în după-amiaza acelei zile - de joi sau sâmbătă - avea unul din zaiafeturile ei obișnuite, și o rugă să vină și ea, o oră măcar; era lauda ei cea mai mare, iar nepoata, cu gândurile încă la elevele ei, încuviință, înțelegând, printr-o alianță simpatetică, slăbiciunile nevinovate ale mătușii care făcea sforțări neobservabile în substanța lor, - dar numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]