6,594 matches
-
risipite sau jefuite. În concluzie, se poate afirma că influența lecturilor este covârșitoare, favorizând experiențe complexe de cunoaștere, contribuind la dezvoltarea intelectuală și afectivă a citi torilor. Parafrazândul pe Tudor Vianu, putem spune că fără cărți, fără șansa evadării din rutina existențială, am fi „mai altfel și mai săraci“. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întrun text poetic aparținând lui Lucian Blaga Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii INTRODUCERE: Lirica modernistă Promovând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eroului începe odată cu depășirea situației inițiale (tabloul I), definită prin repere tem porale și spațiale ce figurează metaforic absurdul lumii. Cu fața spre mare (iluzia libertății), Iona se află, fără so știe, în gura imensă a balenei, captiv în plasa rutinei cotidiene, în automatismele de ființă socială (ale profesiei și ale responsabilităților de pater familias). Contemplarea și visul sunt tentative ale evadării din mediocritatea și absurdul realității. Se configurează astfel un prim conflict existențial, între real și ideal, pe care Iona
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
proces de tranziție de la capitalism la socialism 405. Mecanismul aplicării articolelor Tratatului de Pace Între timp, în octombrie 1947, guvernul Groza înființase o Comisie interdepartamentală pentru aplicarea Tratatului de Pace. Ministrul de Externe, Ana Pauker, prezida comisia, dar operațiile de rutină erau lăsate în grija doctorului Simion Oeriu. Comisia era un organism menit să rezolve orice reclamație de încălcare a Tratatului. Schoenfeld o considera doar o "fațadă de corectitudine"406. La întîlnirile sale cu Oeriu, Schoenfeld nu putea discuta decît despre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un plan de reformă economică, numit "Directivele CC al PCR privind perfecționarea administrării și planificării economiei naționale". Deși caracterizate ca mijloace de descentralizare, reformele urmăreau, de fapt, debirocratizarea. Acestea prevedeau ca funcționarii de minister să nu mai coordoneze activitatea de rutină a întreprinderilor și stabileau un program stimulativ, care să încurajeze producția la nivel local. Pe scurt, reformele erau menite să stabilească legături mai directe între producători și clienți. Una din industriile cele mai afectate era cea coordonată de Ministerul Comerțului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
măsuri în mod public, la întrunirea Plenarei Lărgite a Comitetului Central, de pe 1-2 iunie 1982. El le-a spus delegaților: "N-aș vrea să aibă cineva impresia că cele întreprinse recent în Ministerul Comerțului Exterior... sînt numai niște măsuri de rutină sau că ele au fost întreprinse numai pentru că nu s-au luat măsuri în spiritul eficienței economice. E o greșeală, tovarăși! în sectorul comerțului exterior, banii statului au fost delapidați și furați; au fost furați, dar și prost administrați"2155
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o lecție de supraviețuire adversarilor săi, constituindu-și esența pe un aparent paradox: imitația a generat opere originale, puternice și mai ales perene. Paradoxul este doar unul aparent, deoarece imitația, în sensul ei clasic, nu se face din prejudecată sau rutină, ci este subsumată principiului rațiunii și naturalului. Ideea este exprimată în mod clar de către La Fontaine: "Imitația mea nu este o sclavie / Nu preiau decât ideea, felul de a gândi și legile / Pe care înaintașii noștri le-au urmat ei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
care și-o sfârșesc cu un rest și care astfel merită să fie regretați. Sunt în ceea ce am publicat.“ 2 Monotonia traiului lor devenise proverbială. În cea de-a doua parte a vieții sale, Kant și-a impus o deplină rutină a vieții zilnice 98 GÂNDITORUL SINGURATIC menită să prevină tot ceea ce i-ar fi putut abate atenția de la lumea gândurilor sale. Se povestește că, la orele serii, Kant obișnuia să mediteze privind, prin una din ferestrele locuinței sale, spre turla
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
realizarea discursului. Pe de altă parte, și stilul publicistic uzează mult de expresivitatea de acest tip, urmărind, prin folosirea deviantă a limbii, impresionarea cititorului, atragerea lui prin efectul surprizei produse de noutatea construcției lingvistice. Textul filozofic la rîndul lui repudiază rutina și clișeele, aspirînd la unicitate, dar nu prin folosirea deviantă a limbii, ci printr-un proces de expansiune a desemnării, al cărui rezultat este crearea lumilor de idei. Deci, dacă în cazul discursului literaturii limba este mijlocul de a sugera
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a fi repetat exact În aceeași manieră de către aceeași echipă și cu aceleași rezultate este foarte mică; -este concentrat către client și așteptările sale ( soluția trebuie să fie orientată spre nevoi și nu spre ofertă); nu este o muncă de rutină, deși poate include sarcini repetabile; este definit clar, Într-un mod evident și În acord cu anumite restricții temporare (dintre care se detașează În primul rând termenul de finalizare), restricții financiare (cheltuieli care trebuie stabilite foarte clar și Înțelese totodată
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
calității. 3. Eliminarea dependenței dintre nivelul de calitate dorit și controlul integral al produselor, prin introducerea metodelor de control statistic. În acest sens, prezintă importanță mai mare elaborarea unui program de prevenire a defectelor decât identificarea lor prin inspecții de rutină. 4. Aprecierea activităților și proceselor pe baza dovezilor referitoare la performanțele care contribuie la satisfacția clienților. 5. Descoperirea problemelor. 6. Utilizarea metodelor moderne de instruire a Întregului personal din organizație și aplicarea În practică a noilor cunoștințe. 7. Folosirea unor
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
școlar trebuie să Îmbrace forma cunoașterii șiințifice, manifestată ca o preocupare sistematică ce urmărește obiective clare și se realizează prin modalități adecvate. În practică, de cele mai multe ori, grupul educațional este perceput prin prisma unor clișee pedagogice rezultate din munca de rutină didactică: o simplă reuniune de persoane, o Însumare de personalități, clasă disciplinată sau indisciplinată, bună sau slabă, foarte unită sau disociată. Din punct de vedere pedagogic, cunoașterea grupului nu se reduce la cunoașterea separată a personalității elevilor, care este un
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
nu doar al Transilvaniei. Însă rapsodul, însoțitor al lui Zamolxis și pelerin la Roma, umblând prin hrisoave și contemplând chipuri din frescele mănăstirilor ("zugrăvite cu oameni de acasă") sau oprindu-se lângă Eminescu, Luchian și Enescu, eșuează în manierism și rutină. Figură focalizantă în Imnele Țării Românești (1981) e Constantin Brâncoveanu: "Dimpreună cu pruncuții tăi / Nu-s pe lume umbre mai frumoase". Vreo douăzeci și cinci (din cele trei sute nouăsprezece imne) întemeiază o patetică psalmodie brâncovenească în care drama, memoria și scenografia în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al celui care abandonându-se halucinației, invocând harfa, clavecinul, viola și cornul, se confruntă cu teluricul. Sedus de orizonturi sans rivages, Mihai Ursachi practică programatic aventura (intelectuală, etică, metafizică); iscoditorul se proiectează repetat în oglinzi deformante opunând sordidului, profanului și rutinei o detașare specifică, travestită în surâs. Două poeme cu același titlu, Missa solemnis, și un al treilea, Missa brevis, instaurează spectacole nu neapărat liturgice, însă frizând colosalul, ermetizând și sugerând neliniște. Întâia "Missă", text în proză (un proem), combinație de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sunt un corolar al calităților sale etico-profesionale. De aceea, directorul trebuie să fie un om cu vederi largi, cu un vast orizont de cultură generală și de specialitate, să fie un neobosit căutător al noului, să lupte împotriva șablonului, a rutinei, a inerției, să fie la curent cu problemele noi în domeniul specialității și al pedagogiei. Directorul trebuie să fie cel mai informat om din școală. Ca om de cultură, temeinic ancorat în actualitate, directorul trebuie să sesizeze care sunt cerințele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
profesie, capacitate empatică, demnitate și orgoliu profesional, relații interpersonale bazate pe armonie și respect reciproc etc.; preocuparea permanentă a elevilor și cadrelor didactice pentru valorificarea tradițiilor, pentru creșterea prestigiului instituției în care își desfășoară activitatea; intoleranță față de indisciplină, mediocritate, suficiență, rutină, intrigi, procese de intenții și nu numai. În final, o ultimă considerație: "Spiritul normalist" se formează într-o perioadă îndelungată de timp și se perpetuează de-a lungul generațiilor, ca un arc peste timp, cu efecte educative benefice, nu numai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
un mod, banal, desigur, dar mai mult sau mai puțin reușit, de a evita fosilizarea a ceea ce e cotidian, de a scăpa perpetuării identicului prin căutarea de mici experiențe de viață noi. Prin actul consumului se exprimă respingerea unei anumite rutine și a transformării sinelui în lucru. Hiperconsumul înseamnă mobilizarea banalității materiale în vederea intensificării faptului trăit și a vibrației emoționale. Există încă subiectivitate transcendentă în consumatorul din noul val, tropismul său traducând dorința de a nu fi înecat cu totul în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și a transformării sinelui în lucru. Hiperconsumul înseamnă mobilizarea banalității materiale în vederea intensificării faptului trăit și a vibrației emoționale. Există încă subiectivitate transcendentă în consumatorul din noul val, tropismul său traducând dorința de a nu fi înecat cu totul în rutina cotidiană și în cadența repetitivă a vieții. Modelul neoconsumatorului nu este individul manipulat și hipnotizat, ci individul mobil, individul în permanentă mișcare care achiziționează lucruri în speranța, adesea înșelată, de a intra în posesia propriei vieți. De unde se vede că
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
recunoască pe seniori, ei înșiși vor tot mai mult să se simtă tineri, să încerce tot felul de noi emoții, să atenueze stigmatele vârstei. Jeunismul nu moare: el se refugiază în străfundurile ființei. Faza III nu scoate spațiu-timpul consumului din rutină decât sub auspiciile unui jeunism subiectivizat, lărgit, declinat la infinit, întinzându-se până la limita extremă unde capacitatea de autonomie individuală dispare. Între măsură și haostc "Între măsură și haos" Dacă modelul care se impune este într-adevăr acela al turbo-consumatorului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
lume" Consumul fără limitetc "Consumul fără limite" Înclinația spre achiziționarea de mărfuri noi nu are nimic spontan în sine. Pentru a se ajunge la consumatorul modern a trebuit ca, în cursul fazelor I și II, oamenii să fie scoși din rutina normelor particulariste și locale, pofta de cheltuieli să fie deculpabilizată, morala economisirii să fie devalorizată, produsele curente să fie depreciate, au trebuit inculcate noi moduri de trai, lichidându-se habitudinile sociale care opuneau rezistență consumului de piață. Lumea consumului de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trebuie să nu fie total. De unde dilema în fața căreia se află consumatorul: ori plăcere în detrimentul confortului, ori un confort perfect, dar în detrimentul plăcerii. Bineînțeles, comoditățile materiale ale vieții procură inițial o oarecare plăcere, dar ele cad destul de repede în domeniul rutinei, lucrul de care ne bucurăm îndeobște devenind, de fiecare dată, un pic mai puțin atrăgător. Departe de a se confunda, confortul și plăcerea se exclud reciproc. Antagonismul dintre plăcere și confort capătă o importanță deosebită în societățile dezvoltate, întrucât acestea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vulnerabili la alcool și la droguri; delegitimarea nu înseamnă anulare, stările paroxistice și alte excese senzoriale fiind fenomene frecvente în cotidianul hipermodern. Droguri, destructurare și criminalizaretc "Droguri, destructurare și criminalizare" A face un chef, a ieși din sine și din rutina zilnică: această pasiune poate fi ilustrată în multe feluri. Prin euforia căutată în alcool, desigur. Chiar dacă tinerii consumă mai puțin alcool ca altădată, aceasta nu exclude excesele de sâmbătă seara, avându-i ca actori mai ales pe băieți: la 18-19
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dorinței de celălalt, de legăturile de complicitate, de farmecul seducției, de intensitatea sentimentelor pentru partener. Adică tot atâtea fenomene pe care timpul le pune, în general, la mare încercare. Astfel, satisfacerea erotică descrește în funcție de durata cuplului, de banalitatea zilelor, de rutina relațiilor, de rănile suferite de fiecare membru. Să nu căutăm explicația oboselii sexuale sau a diminuării dorinței în dictatul hedonismului obligatoriu când principala cauză se află în opera corozivă a timpului însuși. Tirania lui Superman? Ea e încă departe de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
clasă. Dinamica hiperindividualistă nu coincide numai cu foamea bruscă de bunuri de piață, ea îi face, de asemenea, pe mulți subiecți să inventeze provocări, să-și asume riscul ca pe un mod de a trăi mai intens, să pună capăt rutinei, să încerce un sentiment al înnoirii, să trăiască senzații tari, să-și dovedească lor înșiși de ce sunt în stare 41. Democratizarea bunăstării și avântul practicilor de risc merg mână în mână; dincolo de opoziția lor manifestă, ele constituie expresiile unui nou
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
răspunderii guvernului în fața alegătorilor, este mai mult un ideal anunțat decât o realitate. Însă schimbarea regimurilor de gen într-o societate nu este o sarcină ușoară. Condițiile economice stabilesc adesea o diviziune a muncii în funcție de sex, iar această diviziune devine rutină și se instituționalizează, rămânând valabilă multă vreme după ce condițiile care au generat-o s-au schimbat. Noile condiții economice pot crea noi tipuri de diviziune a muncii și noi regimuri de gen, care pot intra în conflict cu cele vechi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în interiorul țării, cu excepția zonelor foarte industrializate (Kopinakxe "Kopinak, Kathryn", 1996, p. 10). Majoritatea întreprinderilor maquila erau din domeniul confecțiilor și al electronicelor și angajau tinere cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani pentru o muncă necalificată și de rutină la banda rulantă. În primii ani, femeile reprezentau aproximativ 85% din forța de muncă angajată în fabricile maquila (Fernández-Kellyxe "Fernández-Kelly, M.P.", 1983, p. 203), însă în 1975 cifra aceasta scăzuse la 78%, iar în 1988 era de numai 64%. Parțial
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]