5,379 matches
-
încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece; teren; toamna; treabă; se uită; uscat-galben; varză; vin; vînt; a vorbi; zboară(1); 795/165/60/105/0 poveste: basm (117); carte (32); copilărie (27); istorie (27); frumoasă (23); copil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rural (20); țărani (20); cătun (19); liniște (17); localitate (16); copilărie (14); acasă (13); mic (13); mare (11); natal (9); așezare (8); baștină (8); frumos (8); loc (8); comunitate (7); țăran (7); bunica (6); curat (6); pustiu (6); sărăcie (6); săteni (6); tradiție (6); uliță (6); bătrîn (5); bătrîni (5); locuință (5); muncă (5); vechi (5); adunare (4); lume (4); pămînt (4); părinți (4); rustic (4); tradiții (4); uitat (4); vatră (4); biserică (3); bunei (3); căruță (3); departe (3); loc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
natal; lungă; mălai; mama; mătură; mea; a mea; mediu rural; melancolie; meleag; mică; minunată; miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu; scaun; scumpă; soba bunicii; soldat; soră; soțului; speriat; străbună; strămoș; strămoșesc; șatră; tată; temelie; tradiții; turtă; țărănesc; unire; urîtă; vacanță; vătrai; de zahăr (1); 807/160/53/117/4 văduvă: singură (172); tristețe (52); negru (47); moarte (46
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nesimțit; nesimțiți; nesuferit; nimic; nu; nuc; nu-i suport; oarecare; om apropiat; omenos; parte; partener de bloc; partener; poartă; politețe; poliție; posibil; prieten la nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip; trădător; turnător; la țară; țigan; ură; vaccin; vecinătate; verișor; vesel; veselie; viață; violență; vînător; vorbă; vorbe; vrăjmaș; a vrea; zahăr (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu reușeau să-și câștige nici măcar pâinea cea de toate zilele. Se înțelege de la sine că nu-și puteau permite îngrijiri medicale. Când se îmbolnăveau, își puneau toată nădejdea în leacurile tradiționale și în tămăduitorul satului. Am văzut odată un sătean care prezenta simptomele unei eczeme pe antebraț. Mama lui spunea că sunt provocate de o „otravă umedă” care cere tratament bazat pe foc. Femeia a desfăcut cu grijă o bucată de vată, până a obținut cel mai subțire strat posibil
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
flacără, iar stratul de vată a ars imediat. Omul nu a simțit decât un val de căldură. A doua zi, simptomele dispăruseră. Însă nu recomand această metodă ca leac „la îndemână”, din cauza riscului de incendiu. Mi-am dat seama că sătenii se tratau cu ceea ce aveau la îndemână, de generații întregi. Experiențele lor erau foarte valoroase, dar (am descoperit eu) nu erau consemnate nicăieri. În vreme ce făceam tot ce-mi stătea în putință ca să vindec oamenii cu resurse medicale foarte limitate, am
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
tradiționale pe care le-am găsit. Cu o geantă în spate, în care puneam ierburi, am cutreierat satele de pe munți, oprindu-mă peste tot ca să vorbesc cu oamenii despre leacurile lor. Mi-am notat tot ce vedeam și auzeam de la săteni. Când m-am întors la spitalul la care lucrasem în Beijing, am aplicat aceste remedii pacienților mei ori de câte ori a fost cazul. În 1988 am venit în America să tratez pacienții și să predau la Facultatea de Medicină Orientală din Oregon
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Numai astfel se vor sădi în sufletele tinerilor valorile, cultura va fi trăită, nu doar asimilată. O cultură-atitudine, o cultură vie! Contribuții la dezvoltarea pedagogiei sociale au adus și unii sociologi sau psihologi, preocupați de problematica formării adultului, de educarea săteanului român. Dimitrie Gusti (1880-1955) înființează un „serviciu social” în folosul națiunii, bazat pe cunoaștere și acțiune și „școli țărănești” pentru formarea unei elite cultivate a țărănimii. În lucrări ca Politica școlară și culturală a satului (1933) sau Știința și pedagogia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nouă „spiritualitate” - românismul - prin reabilitarea tradițiilor și instituțiilor de baștină, acordând prioritate satelor, care, în concepția sa, ar trebui să se dezvolte nu după modelul orașelor, ci în funcție de nevoile și inițiativa țărănească. Școala rurală trebuia să pregătească pe fiii de săteni pentru viața de sat, dezvoltându-le „virtuțile sociale”, cultivându-le calitățile morale transmise de civilizația noastră. Personalitatea, scrie în Personalismul energetic, se dezvoltă prin muncă, prin trezirea inițiativelor elevului: „Munca leagă pe om de natură și în același timp îl
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
țara noastră: într-o broșură publicată în 1943, dr. Vasile Ilea, președintele „despărțământului” Sighet al „Astrei”, rememorează împrejurările în care s-a deschis prima școală țărănească din România. Iată: în zorii zilei de 15 iunie 1931, un grup de 18 săteni din diferite sate ale Maramureșului, „cu toții țărani fruntași, îmbrăcați în straie de sărbătoare, au plecat din comunele lor spre Sighet, la învățătură mai înaltă. Erau oameni în toată firea, unii trecuți chiar de vârsta cătăniei, și, desigur, nu le-a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
său științific și de acțiune socială. Întâlnim aici un Gusti cald, ușor sentimental, apropiat de problemele și necazurile țăranului, înțelegător cu unele scăderi morale (alcoolismul), explicându-le prin crunta sărăcie în care țăranul se zbate. Preocupat de dobândirea încrederii din partea săteanului, izbit de „ruptura spăimântătoare” produsă între țărani și orășeni, necăjit de faptul că țăranul și-a pierdut încrederea („din primul loc ești privit ca străin, străin de port, de apucături, de tot”) - „și lipsind încrederea, s-a dus pe copcă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
coordonarea și unificarea activităților depuse în sate de autorități și de inițiative particulare; c) A organiza și a conduce opera de cunoaștere a țării, prin cercetări monografice, care vor forma temelia lucrărilor Serviciului Social; d) A organiza școli pentru educarea sătenilor și a orășenilor, în vederea activității Căminelor Culturale și școli pentru pregătirea tinerilor chemați la Serviciul Social”7. Articolul 5 al legii stabilea obligativitatea Serviciului Social la sate, fiecare absolvent trebuind să aducă, „pentru a-și primi diploma”, un „certificat doveditor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pregătirea personalității echipierului trebuie să fie și ele variate și complexe”. Prin echipele studențești, avea încredințarea D. Gusti, „noi întreprindem o operă de pedagogie socială la sate, deci o muncă de educație și de influențare a mentalităților și a sufletului săteanului”, ajutându-l să se poată ridica la „bunăstarea și la gradul de cultură pe care îl merită, prin marile însușiri pe care le arată” (Gusti, 1939c, p. 60). Echipa are posibilitatea să trezească aceste „puteri vii ale satului” și să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
echipele nu se poate realiza decât prin „metoda educativă”, metodă cerută nu atât în munca „directă” a echipierilor, cât în munca „indirectă” pe care o depun aceștia, antrenând pe beneficiarii strădaniei lor. Această muncă „de caracter educativ” înseamnă ajutorul acordat sătenilor pentru a înțelege că ceea ce se face e al lor, în folosul colectivității și că ei trebuie să continue ce s-a început de echipă. Echipele trebuiau să devină - și au devenit adesea - „școli” în care se învață nu numai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
echipele erau pe teren, Curierul echipelor, care s-a transformat apoi în Curierul Serviciului Social, au apărut numeroase relatări ale unor experiențe realizate de echipieri în diferite localități. Iată, în comuna Șanț s-a înființat o Cooperativă, pe lângă Căminul Cultural, sătenii fiind repede câștigați pentru această instituție a lor. În Banat, intelectualii dintr-o localitate și din împrejurimi au format ei înșiși o echipă, cerând Fundației doar creditul moral. Și au reușit să realizeze lucruri cu totul deosebite (străzi pavate, construcții
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor” să pună „cea mai mare greutate pe cultivarea sufletului și inimii”, echipierul de mâine trebuind să fie „adevărat pedagog social pentru sat”, „educator al minții, al sufletului săteanului, să fie model și modelator, să fie și tehnician, și executor... pildă și pilduitor” (Popu, 1939, p. 192). Mai mult, acest doctor F. Popu pretindea chiar unele cunoștințe de psihosociologie, de tehnica comportamentului interpersonal: „Felul de a te purta cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să fie model și modelator, să fie și tehnician, și executor... pildă și pilduitor” (Popu, 1939, p. 192). Mai mult, acest doctor F. Popu pretindea chiar unele cunoștințe de psihosociologie, de tehnica comportamentului interpersonal: „Felul de a te purta cu săteanul e o problemă din cele mai delicate, e însușirea de a atrage la colaborare... e un talent ce trebuie câștigat sau în tot cazul trebuie adâncit și în așa fel pus la punct ca să poată da rezultatele cele mai bune
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru îngrijirea copiilor, spre a reduce mortalitatea infantilă; îmbunătățirea tehnică a culturilor; organizarea unor cooperative de aprovizionare și desfacere, în toate satele; lichidarea analfabetismului; conservarea elementelor de cultură locală tradițională, care au valoare socială și națională; organizarea unor cursuri pentru săteni; construirea unor edificii publice (cămine, dispensare, băi) (Bădina, Neamțu, 1970, p. 147). Un program cuprinzător, solicitând priceperea medicilor, agronomilor, veterinarilor, profesorilor, adică a tuturor absolvenților universităților noastre în timpul acela. Fiecare dintre tinerii intelectuali români își putea găsi teren de acțiune
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în același mod) sau tovărășiile de muncă ale pescarilor din apele Dunării și ale Mării Negre („companii”), născute din trebuința de a coopera la un efort peste puterile individuale. O manifestare a solidarității sociale a poporului a constituit-o „claca între săteni”, pildă a simțului social ce s-a născut din experiența traiului comunitar. Toate aceste exemple ne arată, crede N. Ghiulea, fost profesor de „politică socială” la Universitatea din Cluj, că „poporul nostru este primitor la orice idee folositoare de întovărășire
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943, p. 3). Prin faptul că în interiorul obștei nu putea „viețui” decât „plugarul cinstit”, receptiv la „prescripțiile agricole și tehnice” moderne, această organizație cooperativă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
forță economică (putându-se cumpăra semințe, mașini, unelte agricole), practicând o agricultură rațională (prin amenajarea de câmpuri experimentale, pepiniere, ferme model, înființarea de ateliere, cuptoare, brutării, lăptării etc.), „o astfel de cooperativă poate sprijini, material și moral, răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
experimentale, pepiniere, ferme model, înființarea de ateliere, cuptoare, brutării, lăptării etc.), „o astfel de cooperativă poate sprijini, material și moral, răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale - a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ungureni - un experiment social-pedagogictc "Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social‑pedagogic" A funcționat între cele două războaie o instituție de educație a adulților cu un profil unic în țara noastră: Universitatea Populară de la Ungureni, județul Botoșani. O „școală” pentru săteni, la programul căreia aceștia participau cu un deosebit interes, cu convingere și implicare afectivă, pentru că era a lor. Mișcarea cultural-economică de la Ungureni nu a constituit o acțiune efemeră, mărginindu-se la „răscolirea”, „trezirea” satului în câteva săptămâni printr-o echipă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
România (1943), dr. Vasile Ilea, președintele despărțământului Maramureș al „Astrei”, înfățișează principiile care au condus la organizarea acestei școli, la Sighet, în 1931. A fost, de fapt, un curs scurt de albinărit, de două săptămâni, la care au participat 18 săteni din comunele înconjurătoare. Elevii au locuit în comun, au participat cu asiduitate la cursuri și lucrări practice, au dat un „examen” final care le-au confirmat competența dobândită și au primit - drept premii - material apicol și lucrări de îndrumare practică
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]