3,203 matches
-
șindrilă, care cu stuf, ba chiar unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină dreaptă din lemn de corn sau salcâm, agațată de două grinzi ale tavanului făcut din dulapi. Majoritatea caselor erau făcute din cârpici și acoperite cu stuf iar gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
est se află satul Dragalina, fiind așezat pe panta platoului cu direcția sud-est, iar în lungimea lui, de 2 km în direcția nord-sud. Pentru a traversa râul Jijia s-a construit un pod din lemn de esență tare, stejar și salcâm, dar din cauza erodării terenului și a inundațiilor, cel puțin de două ori pe an, podul era luat sau avariat profund de apele învolburate ale Jijiei. Prin anii 1950-1952, podul a fost luat iar de apă și primăria a trebuit să
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu chirie la locuitorul Vasile Ostaci și la sfârșit de săptămână mergeam în Hlipiceni la părinți. Locul de implementare a localului școlii îl cunoșteam, primarul comunei era Condruc Ion, sătean al Dragalinei și i-am cerut să-mi dea câțiva salcâmi și nuiele din pădurea sfatului popular. După ce am strâns materialul, am adunat tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
popular. După ce am strâns materialul, am adunat tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
posibil să ieși în afara orașului, fiindcă drumurile erau nesigure, plimbările se reduceau la deplasări de-a lungul cheiurilor pînă la cartierul de vile înconjurate de verdeață, numit "La țară" prin antifrază, sau la o grădină publică părăginită, cu șiruri de salcîmi ce așteptau, însetați, o stropire care venea rar. Erau singurele locuri umbrite din Salonic. Dacă Macedonia nu mai este decît o regiune cheală, aceasta se datorează turcilor, fapt care uimește, deoarece turcul, la el acasă, iubește și respectă copacii. Ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
devreme decît cel italian, făcuse dureroasa experiență a ocupației invadatorului german. După cincisprezece ani urmele și amintirea martirului încă mai erau prezente prin ruine și doliu. Legația României, proprietate a statului, se afla într-o străduță liniștită și provincială cu salcîmi sferici, paralelă cu avenue Louise, arteră elegantă ce ducea spre Pădurea Cambrei. Clopotele unei biserici învecinate numărau orele, iar la utrenie și pentru vecernie cîntau din plin253. Regele Albert domina scena cu statura sa înaltă și prestigiul de Rege cavaler
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei și insectei, prevestește, în Rapsodii de vară, panismul lui Blaga: Salcâmii plini de floare Contemplu Se uită lung spre sat, O tufă de scaieți... Și-n soare Frunzișul legănat Prin ierburile crude, Sub cerul fără fund, Le-atîrnă ca o barbă... S-aude Acolo mi-am găsit Un bâzâit profund. În iarbă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reținut Ruga de bolnav și Ante mortem), al lui Alexandru Călinescu și N. Milcu, ftizici și ei, întîiul cântăreț de marasme provinciale, al doilea poet setos de viață în forma unui panteism discret în care domină vegetalul cu miros delicat (salcîmi, chiparoși, plopi). ESENINIȘTII Esenin a avut o înrîurire apreciabilă mai ales la poeții de mică cultură proletară. G. Lesnea face în acest spirit un abuz de metafore supărător, Virgil Carianopol dă imagismului bombastic un ton de bravadă plebeiană. Doar Vladimir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de o maliție imperceptibilă. În Femei sunt studiate cu un sensualism rece, lucid, câteva moduri posibile de satisfacții erotice: iubirea (platonică) pentru o femeie matură, relațiile cu o femeie măritată, contactul cu o fecioară, matrimoniul cu o urâtă. Orașul cu salcâmi urmărește o generație de puberi în mediul lor natal, brăilean, analizând cu ariditate neliniștea erotică, începînd cu apariția accidentului puberal la femeie și neocolind nici anomaliile sexuale. Ultimul roman Accident e abstract, fără situare geografică. Semnificativ este romanul De două mii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu putere pe traci. Neamul telagilor a fost cruțat iar conducătorul lor a fost adus plin de umilință, la cetate pentru închinare. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia și l-a dus sub un salcîm să-și audă judecata propriului sînge(neam). După ce am învins acest jeg, ne-am împrăștiat ca pleava de cînepă peste ținut și am mers astfel ca un conducător de cetate(neam). Am alergat prin tot ținutul și am privit cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru tămăduirea unor „vătămă turi” mai ales a celor provocate de lăcomia, de abuzul de mâncări grase și greu digerabile. În sat, și în fața caselor, și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are țepi răutăcioși, deși lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
unor „vătămă turi” mai ales a celor provocate de lăcomia, de abuzul de mâncări grase și greu digerabile. În sat, și în fața caselor, și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are țepi răutăcioși, deși lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn de salcâm dă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Deși salcâmul are țepi răutăcioși, deși lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn de salcâm dă multă căldură. Florile de salcâm alb-gălbui, par un roi de albine în freamăt ușor, frumoase, și au un miros plăcut, iar înseși albinele culeg de pe florile sale parfumate, materialul din care fac o foarte căutată miere. Oficial, satul în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn de salcâm dă multă căldură. Florile de salcâm alb-gălbui, par un roi de albine în freamăt ușor, frumoase, și au un miros plăcut, iar înseși albinele culeg de pe florile sale parfumate, materialul din care fac o foarte căutată miere. Oficial, satul în care m-am născut se numește
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un cot de câmpie înconjurat de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
afla ferma regală „Iepurași” care avea o gospodărie anexă și în satul Râmnicelu. în aceste ferme se făcea agricultură cu oameni calificați, cu ingineri agronomi și cu medici veterinari. Pământul acestor ferme era împărțit în tarlale despărțite prin plantații de salcâm, pentru ca iarna zăpada să se oprească pe ogoare. La ferma „Iepurași” erau turme mari de oi din rasa merinos, iar la „Vraghia” (secția din Râmniceluă se creșteau cai de rasă pur sânge arab. în cadrul acestor ferme, drumurile erau străjuite de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
numit de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi”. în câțiva ani s-au mai mutat și alți gospodari, dar numărul celor stabiliți „La trei vînturi” n-a trecut de 20. Au fost plantați salcâmi, pomi fructiferi și viță de vie. S-au săpat fântâni și bucuria celor mutaț și aici în câmp a fost mare, pentru că fântânile au dat de apă cam la patru metri adâncime iar apa era dintre cele mai bune pentru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a promis că va vorbi cu unchiu ca să mi se aducă alți pui de porumbel și că are să-l roage să facă și o cușcă. Așa a fost. Cușca era înaltă cam de patru metri, susținută de patru „furci”de salcâm. Pentru ca să nu se poată urca pisica la porumbei, „furcile” erau acoperite cu tablă cam un metru din înălțimea lor. în scurt timp porumbeii s-au înmulțit așa de mult încât nu mai aveau loc în cu șcă. Podul școlii a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că va fi mirele pe care-l așteptam. Zicea ea: Înainte de a mă mărita cu Vâlcu am legat un stâlp drept și frumos, dar după ce a murit el, înainte de a mă mărita cu tat-tu, am legat un stâlp de salcâm cioturos, putregăios, strâmb și cu o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și profesor emerit. Dovada,. . tocmai fratele ei, profesor emerit, doctor, inginer, Constantin V. Picoș. Când se făceau amarnice presiuni asupra țăranilor pentru înscrierea la colectivă; când se confiscau grâul, porumbul, și, mai ales când li s-a confiscat lemnul de salcâm de la vie, când erau zdrobiți cu procese penale pentru nepredarea integrală a cotelor de cereale, mi s-a plâns mămica: Ne-a uitat Dumnezeu. Parcă și Dumnezeu ține cu comuniștii. Atunci mi-am adus aminte, cu înfiorarea că ni se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
francmasoni au fost călugări. Aveau o manieră deosebită de a se saluta și a se recunoaște, precum și o vestimentație cu totul aparte. XVI.3. Tipuri de masonerie La început, corporația medievală construia catedrale gotice, păstrând secretele arhitectonice. Simbolul ei era salcâmul, arborele care a înflorit pe mormântul arhitectului Hiram abi. Prin urmare, francmasonii interpretau arta zidirii atât în sens literar, cât și simbolic. În funcție de această realitate, exegeții regăsesc două tipuri de masonerii: a) masoneria operativă. vechea breaslă masonică era denumită operativă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ceva din răvășeala pașnică a lucrurilor din odaie. Înjură vesel greierul care cânta tihnit după sobă, se îmbrăcă și ieși din cerdac. Vântul se oprise, aerul pocnea de ger și sta să ningă. În cerul atârnând la două palme deasupra salcâmilor, croncăneau nevăzute cârduri de stăncuțe. ̋ (Fănuș Neagu, Tutunul) *stăncuță - pasăre de culoare neagră-cenușie, cu ciocul și cu picioarele negre, mai mică decât cioara. Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
de cuvinte) cu termenul vesel. 3. Extrage ideea principală a fragmentului. 4. Precizează o trăsătură fizică și o trăsătură morală ale personajului Luș. B. Limbă și comunicare 5. Precizează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele răcorosă, lui și salcâmilor în text. 6. Identifică partea de propoziție a cuvintelor după somn și de stăncuțe în text. 7. Alcătuiește o propoziție despre toamnă, după schema. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să povestești o întâmplare deosebită
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
regulile de scriere corectă a cuvintelor, de punctuație și de așezare în pagină. TESTUL NR. 17 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: „Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumeră florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]