6,494 matches
-
să-ți pun masa. Nu, mulțumesc. N-am poftă de mâncare. Ia loc, te rog. Mă tem că Shula a furat ceva. De fapt, nu e un furt. Asta ar fi o prostie. A luat ceva. Un manuscris al unui savant hindus de la Columbia. A fost, bineînțeles, un act făcut pentru mine. Idioțenia aceea despre H.G. Wells. Vezi tu, Margotte, această carte indiană este despre colonizarea lunii și a planetelor. Shula a luat singurul exemplar. — Luna. Cât de fascinant, unchiule. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
potrivit. Părea recunoscătoare că el alesese să stea cu ea mai degrabă decât cu Shula, că o plăcea atât de mult și că și apela la ea la necaz. Prin el, În plus, urma să Întâlnească un gentleman distins, un savant hindus. Era parfumată, era dată cu fard la ochi. El spuse: — Ar trebui să fiu acasă pe la zece. Atunci, dacă e acolo, dragă unchiule, Îl aduc cu mine și poate aștepta aici cu mine. O să fie așa de nerăbdător să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
imbecil nu puteam să întreb.) - Tot ca aici, zăpușeală... - Și-ar fi fost nevoie de ceva ploaie, mai ales acum după război. Nu e ușor să ieși dintr-o calamitate și să intri în secetă, adică în altă calamitate, adăugai savant. - Vă dați seama... începu femeia tocmai în clipa când conductorul de tren, brusc, aproape, cu violență, deschise ușa înțepenită a compartimentului și ceru biletele la control; părea a-și face datoria apatic, strivit de căldura ucigătoare a zilei, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
au îndepărtat de la calea cea dreaptă, pentru că au lăsat să le fie corupte moravurile și ideile.“ Pentru medic, în schimb, învățămintele Istoriei erau cu totul altele. „Cea mai frumoasă epocă a islamului, spunea el, era atunci când califii își împărțeau aurul savanților și tălmacilor, când își petreceau serile discutând filosofie și medicină în compania unor poeți pe jumătate beți. Iar Andaluzia era oare în suferință pe vremea când vizirul Abderrahman spunea râzând: «O, tu, care strigi: veniți la rugăciune! Ai face mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în afara câmpului sonor audibil. Diapazonul a fost inventat în 1711 de John Shore, trompetist la curtea regelui George al Angliei. A trecut repede la Paris, adică într-un loc unde studiile de acustică muzicală erau mai înaintate decît oriunde. Printre savanții de seamă se găseau acolo M. Mersenne (1588—1648) și J. Sauveur (1653—1716). Frecvența-etalon a diapazonului a variat simțitor de atunci până astăzi, cu tendința generală frânată din când în când de a crește, datorită dorinței constructorilor de a
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
sa, unde ea are misiunea principală de a naște, a crește și educa copii. Acolo, în familie, femeia mamă este stăpână, este „Regina vieții”. Vasile Militaru spunea un adevăr: „Din același lemn se face și icoană și măciucă”, iar marele savant Gh. Longinescu vine și zice în completare : „Două puteri sunt în lume: „Dumnezeu în cer și mama pe pământ”. Un copil este așa cum l-a lăsat Dumnezeu și cum l‐a crescut mama lui. Noi, bărații, admirăm femeile mame și
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
Mă simțeam înlăuntrul unui Dumnezeu care era însuși Universul a cărui necuprindere nu am putut niciodată să o imaginez. Atunci o simțeam. Cucoanele literate de acum, știu, strâmbă din nas când dau de astfel de mărturisiri. Le fac să amușine savant din finele lor născioare: Pooof-pooof! Nu-i deloc postmodern! Auzi, țațo, metafizica grădinii de zarzavat! Chiar nu și-o fi dând seama amărâtul că-i uncool?! Acu’, când schimbarăm nu numai secolu’, dar și mileniu’, să mai mergi prin rouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ce fac și ce gândesc. Cât În privința materiei, aici e o Întreagă nebunie. Dacă ați vizita măcar În treacăt saloanele doctorului Perjovski, ați Înțelege mai bine cum stă această chestiune. Acolo, de altfel, există câțiva Newtoni, câțiva Einsteini, precum și alți savanți, care au studiat În amănunt tot ce se referă la materie și univers. Unii fac și acum tot felul de descoperiri... Ați avea parte acolo de conversații cât se poate de interesante... Materia nu există sau, dacă există, arată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
această bucurie de a descrie Întoarcerea acasă la sfârșitul lui iulie ’45, și În această alăturare inconștientă a textului scuipat de hitleriști peste liniile inamice (Soldați români, o armă secretă etc.), cu bănuiala că se va merge Împotriva Japoniei. Majoritatea savanților care au lucrat la realizarea bombei au cerut ca ea să nu fie folosită Înainte de epuizarea tuturor celorlalte posibilități. Ei au insistat ca, Înainte de a o folosi Împotriva Japoniei, să se facă guvernului acestei țări o demonstrație cu privire la forța ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Hei, Vova, Încotro băiatule, tu nu vezi că șoferul ambulanței Încă doarme râzând de niște bețivi care au făcut pușcărie pentru că s-au Îmbătat cu apă distilată? Ce știi tu despre știința pe care trebuie să o Înmagazineze un mare savant pentru a demonstra cât de vitală este pentru om agresivitatea și să obțină apoi premiul Nobel pentru biologie? Copiii, după părerea acestuia din urmă, trebuie feriți mai Întâi de agresivitatea care zace În ei și abia apoi de cea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mormântul lui Basarab-Vodă, adevăratul întemeietor al Țării Românești. Descoperirea îi aparținea istoricului Virgil Drăghiceanu și săpăturile se făcuseră sub neîntrerupta lui supraveghere. Mormântul lui Basarab era lângă un stâlp pe care se aflau picturi măiestrit realizate și suprapuse, datorită cărora savantul român făcuse însemnata descoperire. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stăpânitor ai Țării Românești. Hainele, ca prin minune, îi erau neatinse de vreme. Avea o tunică roșie ca vișina putredă și era încins cu un cordon
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
distrată în poșetă, cu mâini deodată calde în mănușile subțiri, căutând, fără s-o găsească, hârtia de douăzeci, care era totuși la îndemînă. . . . Tot în aceeași stagiune a vieței cunoscuse pe Rirni: pe prietena Lina - buna Lina - și pe lunganul, savantul Rim, soțul ei catolic și mai ales iezuit. . . Surâzând în aerul care șfichiuia, surâzând luminos în promoroacă, Mini se uită la casa din față, pe care n-o vedea desigur, și la birjar, care, frecîndu-și labele înmănușate cu colțuni de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
frecventa numai pictori și, muzicanți - cele două arte în care era așa de priceput. Dar ambiția nu-i putea îngădui să nu ia catedra de anatomie din capitală, care i se cuvenea. Buna Lina era convinsă de meritele deosebite ale savantului Rim și cunoștințele lui artistice îi impuneau mare respect, ea fiind desăvârșit opacă pentru muzică și pictură. Cum tăcerea se prelungea, Mini, ca să spună ceva, întrebă: - E inteligentă doamna Hallipa? - O femeie frumoasă e totdeauna inteligentă . Lina sosise și intră
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dacă mă vei ajuta frumos în cercetările mele, te voi decora cu o floare violetă de butonieră, când voi strânge fonduri. - Numele dumitale! Numele dumitale îl punem! replica Rim, pe care floarea de butonieră îl captiva cu totul. Totuși conștiința savantului îl stăvilea oarecât. Nu o contrazicea, dar ofta amabil. Materializarea sufletului! Admirabil! Colosal, dar problematic! Se despărțeau astfel, fără de progrese mari în convingerile lor reciproce. Mini își punea atunci ei însăși întrebarea, pentru a se clarifica. Nici ea nu despărțea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în jos spre mesele lungi ale refectoriului, observând privirile celorlalți studenți care vorbesc în șoaptă despre el, și-l arată unul altuia. Morgan este destul de afabil, un velș cu maxilare puternice, proeminente, care arată mai mult a fermier decât a savant. Dar este firesc să fie așa, pentru că specialitatea lui este agricultura. Îi toarnă lui Jonathan pahar după pahar din vinul colegiului și-i vorbește despre frumusețea vitelor Herefordshire cu care a crescut în copilărie; sunt puternice, au fețele albe, blânde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
multă chinină sau s-ar fi îngrijit mai bine, dacă nu s-ar fi încurcat cu atâtea localnice sau pur și simplu ar fi trecut pe suc de lămâie și apă minerală după al treilea rând de pahare... Antropologii, fiind savanți, aveau un cuvânt de spus, mai ales unul critic. Dar discuțiile se desfășurau în privat și problemele se rezolvau în camerele lor fără prea mult disconfort. Trebuiau făcute multe aranjamente. Echipamentul se află în depozitul din docuri și mai aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
la catolicism. Cum a fost posibil așa ceva? Mă refer la convertirea Majestății Sale. — Nu peste noapte, desigur. Schall von Bell era un învățat, om de știință și preot. Era un bărbat atrăgător, și i-a fost prezentat Marii Împărătese de către savantul Curții, Hsu Kuang-chi. Schall preda sub conducerea lui Hsu la Academia Imperială Hanlin. — Știu despre Hsu. Nu a fost el cel care a prezis corect eclipsa? — Ba da. Prințul Kung zâmbește. Hsu a fost, însă nu a făcut asta singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
puteți încerca dumneavoastră înșivă și veți vedea că nu e atât de greu pe cât pare la prima vedere. Faceți o ediție Caragiale în care să puneți în frunte și în cantitate mare bucăți ca Arendașul român, Românii verzi, Rrromînul, Rrromînca, Savantul român, 1907 Din primăvara pîna-n toamnă ș-c.L, scrieți o prefață în care să arătați că valoarea piesei O scrisoare pierdută stă în faptul că demască moravurile electorale și ale așa-zisei "libertăți" burgheze și veți diminua cu treizeci
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
transmisă. Iată cum și de ce am devenit inventator. Într-un caiet mai păstrez și azi planurile unui perpetuum mobile care, din pricină că la treisprezece ani, ca și la optzeci, ideile pot fi la fel de fixe, mi-au năruit cu desăvîrșire cariera de savant. Se întîmplă ca, ratați, inventatorii să devină lirici. Cam tot pe atunci am început să rimez pe hîrtie sentimentele ce mă încercau. Nu numai ca să răspund cerințelor mamei citeam, în adevăr, mult. Se afla în livada noastră o bancă putredă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
supraviețuit decât puțină vreme (Floare ofilită). 8) Apare Parasch iva! - Fiica Mariei Bălteanu și sora lui Traian, studentă la litere ; prietenele mamei spuneau că e „obrăznicuță cu bărbații” (Oameni din lună) - Romanul lui Mihail Sadoveanu în care apare Verona, mama savantului biolog Iacob Melinte. 9) Soția cuconului Costache Lăbușcă, ai cărei copii i‐au murit în război (Împărăția apelor) - 98 Numărul copiilor pe care îi avea Maria Cumpătă (Însemnările lui Neculai Manea). 10) Fiica lui Manole Crețu, mam a povestitorului (La
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
rândul ei celebră a culturii noastre a fost punctul de pornire a unei asemenea povești. Omul, un erudit în domeniul literaturii, susținea că, în cazul unui mare scriitor al nostru, știa totul. Lucru evident exagerat, chiar și în cazul unui savant, dacă ne gândim la experiența de milenii a omenirii: nimeni, nicodată și despre nimic nu știe totul. Decât numai Dumnezeu. Prin urmare, să convenim, prin consens, că nu putem ști totul nici chiar despre cel mai neînsemnat lucru. Și mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
uman cu numele de Henri Coandă, român din naștere, care pe lângă alte zeci de invenții a realizat și primul avion cu reacție. Asta a făcut-o pe când era inginer la o fabrică de avioane din Anglia!!! --Nu știam că marele savant, care a fost și elev al Liceul Militar din Iași, este inventatorul avionului cu reacție. --Este, părinte. Este. El a fost chiar cel care l-a și pilotat, la fel cum au făcut cu avioanele lor Aurel Vlaicu sau Traian
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
20 de chilii, grupate două câte două. Punerea pietrei de temelia la chilii s-a făcut în cadrul unei solemnități deosebite, care pe lângă autoritățile civile, militare și ale clerului în frunte cu Mitropolitul Pimen Georgescu, au fost invitați să participe și savanți veniți la sărbătorirea jubileului Universității din Iași. Presa a menționat, că în timpul ceremoniei inginerul Aurel Vlaicu a zburat deasupra Cetățuiei de mai multe ori. În anul următor s-a amenajat în pante terenul din jurul noilor chilii pentru scurgerea apei, după
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și Băsescu la pocnit pe copilul cel prea băgăreț de la Ploiești. Prietenul acesta al meu, este în secret mare fan al ideilor lui Funeriu, privind viteza de deplasare în spațiu a pixelului albastru, (pixel descoperit după îndelungi cercetări de marele savant Funeriu care în probleme din acestea, cercetează ce cercetează, face lumină, și zdrang cu tehnologia direct în fasole). Mi-a demonstrat, că potrivit teoriei de deplasare în spațiu al pixelului albastru, pătratul vitezei de deplasare a mâinii lui Sarkozy, ar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Ce mai trebuie atâta școală pe capul românului, când toate problemele lumii au fost deja rezolvate de alții, când România are nevoie doar de tinichigii, după spusele celui mai mare specialist în produse distilate, ajuns președinte de țară, iar de savanți nu mai avem nevoie, deoarece avem unul, care acum nu numai că are pretenția că ține locul la toți cei din învățământ, dar le și taie salariile la toți, în clipele lui de inspirație divin-băsesciană. Dacă nu-l cunoașteți, să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]