3,889 matches
-
cu țiglă, magazie, coteț pentru păsări, coteț pentru porci. În testamentul întocmit de învățătorul Marcu în 1947, adresat soției sale Maria Marcu și fiicei sale Mariana precizează că lasă moștenire una casă în construcție, din cărămidă împrejmuită cu gard de scândură. Ca inventar viu testamentul prevedea o vacă și doi cai. Mai sunt specificate: o căruță, un plug, o grapă și alte lucruri mărunte necesare în gospodărie. În vara anului 1946, familia Marcu avea să trăiască o mare bucurie prin nașterea
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
la masacru: În Copoul meu nu găseam vâsc; În schimb, În Bucium, unde vântul abate toată căldura emanată de oraș, el, vâscul, trăia ca’n rai. În fond, ce face acuzatul? Strică lemnul? Ne doare pe noi, care-l dorim scânduri, nu pe Natură, care le știe pe ale ei, ca de pildă selecția: ca și lupul, vâscul lovește În exemplarele susceptibile, sensibilizate de bătrânețe ori boli. Iar parazitismul, În genere, nu e cumva o unealtă a Naturii care, „altoind“ un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că a dezechilibrat o lume? Cum? Să privim un munte, care-și află antiteza În adâncul mării. Îl transformăm În pulbere, creând o nouă Sahară, făcându-l piatră de terasament, scobindu-l după minereu sau transformând bradul de pe el În scânduri. Ah! Era să spun dolari... Dar un echilibru se rupe, acela care a născut muntele laolaltă cu pădurea de pe el, lipsind muntele de armătura vie care-i ținea Întru semeție părțile, mai mari sau mai mărunte. Se va găsi un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori gazele nu-s decât o mare minciună, când omul ajunge să ardă gunoaiele unor epoci de mult apuse ale Terrei, refăcând acele condiții care nu ne sunt câtuși de puțin favorabile... Și, de ce nu, tot pădurea trebuie să asigure scândurile copârșeului ori rugul pe care mi-l doresc. Doar că tăiem pădurea de când ne știm. À propos: acum două milenii, trei sferturi din această țară era codru; astăzi, ceva mai mult de un sfert. Dar niciodată cu atâta tenacitate, demnă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar a-i strica ceva; de unde altminteri vorba cu moartea caprei vecinului? Acel vecin e Natura. Și, cum copacul nu vă costă nimic, Îl tăiați, cu sau fără rost, fără să stați pe gânduri. Dar când e vorba de o scândură, aceea pentru care ați trudit oarece, măsurați de două ori până taiați o dată. Cei vechi, aceia care Încă erau aproape de țâța mamei Naturi, o respectau instinctiv. Și, cum nu erau nici necuvântători, ascultători necondiționați ai voii ei, dar nici divinii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mulge cu mâinile nespălate și o ceașcă se dă pe râu. Dacă laptele se serbezește în continuare, se dă pe râu, mulsoarea din trei zile de vineri consecutive. Sperietură. Copilul se vindecă de sperietură în chipul următor: Se desprinde o scândură din podeaua casei și sub ea se îngroapă un rând de haine de-ale copilului. Pe deasupra se pun cărbuni stinși, tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va mai visa urât, nu va mai tresări în somn, nu se va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
traga, sau cu tânjeala pec brutar pecetă ștampilă plai cărare de picior prin pădure plăieț loc de tras lemnele din pădure cu ajutorul vitelor pleasnă vârful biciului plevas creion ploatăn cuptor din cărămizi cu plită poame fructe uscate podilă dușumea poliță scândură pe care se așează diverse obiecte pomeselnic pânză albă, lungă, cu careși înfășurau femeile capul. Le ajungea până la picioare ponciș așezat altfel decât trebuie porlog brazdă de iarbă cosită potâng lanț cu care se prinde grindeiul plugului de rotile porțâu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fire S scarpă femeie rea (scorpie) scălâmbăiat anormal, strămb scăuneciu scaun rotund cu trei picioare secrement efortul de a realiza o lucrare dificilă sfara lui independent, de capul lui sfleder burghiu slăbănog deșirat spoit văruit stelaj dulap de bucătărie staghilă scîndură la pat așezată la perete pentru protecție împotriva frigului stingheriu singur, singuratic strai plapămă din lână străjac saltea cu paie stropșit zdrobit struț chiflă, folosită la pomeni sucăciță bucătăreasă, femeie ce servește la mesele comune la țară surupiș prăpastie S
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru băieți, care avea și ea o cuvenită fântână în preajmă. În spatele casei, mai aproape sau mai departe, erau coșere cu porumb, cotețe pentru găini, staule și grajduri pentru vite și porci, iar gardurile parte din nuiele împletite, parte din scânduri bătute, ca la munte, de-a lungul. Desigur, Eminoviceștii se detașau de ceea ce se numește îndeobște o gospodărie țărănească prin atitudine, prin mărimea locuinței și chiar prin faptul că părinții și fetele dormeau în casa mare. Numai băieții dormeau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
afla clădirea: din coșurile sobelor au mai rămas doar urmele, tabla acoperișului este ondulată și ruginită, pereții crăpați, geamurile sparte, deschise în bătaia vântului, ușa spartă și ea, o fereastră lipsește cu totul (pare că în locul ei s-au bătut scânduri, luate și ele), tencuiala căzută, pe lângă tocurile ferestrelor intră mâna unui om, iar în curte, printre bălării, sunt tot felul de materiale lăsate la voia întâmplării. Aceasta era așadar starea casei când Maria Isăcescu primește, prin donație, moșia tatălui său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
65. La acea dată, vechea bisericuță, după cum reiese din formularul tip completat de mâna protoiereului, nu arăta atât de dărăpănată ca altădată; se face mențiunea că acoperișul e de tablă veche, dar curtea e împrejmuită în parte cu gard de scânduri, plantată cu arbori decorativi, iar catapeteasma cu icoanele completă, pictată bizantin, sculptată; Sfânta Împărtășanie în stare bună, păstrându-se în Sfântul Chivot de argint 66. La fila 5 verso a dosarului amintit se constată, prin procesul-verbal nr. 5/13 decembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
satului se află casa de locuință cu păreții de vălătuci acoperită cu șindrilă, compusă din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri, pentru cai și o șură de furci, acoperită cu paie; împrejurul curții este o livadă cu pomi roditori și trei pogoane vie; tot în vatra satului se mai află o casă de locuință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
păreții de vălătuci acoperită cu șindrilă, compusă din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri, pentru cai și o șură de furci, acoperită cu paie; împrejurul curții este o livadă cu pomi roditori și trei pogoane vie; tot în vatra satului se mai află o casă de locuință pentru administrator, acoperită cu șindrilă și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
arătoase decât o aveau părinții pe cea de la Ipotești, preferința lui Eminescu pentru casa mitutică reprezenta ecoul fiorului liric al copilului care stătea pe malul lacului din pădure, unde-și făcea colibă de trestii, mitutică -/ În ea un pat de scânduri; pe el un pui de-odor/ Să doarmă 46. În realitatea poetică eminesciană, casa apare cinematografic, iar realitatea ipoteșteană nu o dezminte: În pădurea nepătrunsă/ O căscioră e ascunsă,/ Nu-i aproape sat nici drum,/ Singurică, nu știi cum/ Doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nutrește: teatrul. Cel care trăiește extatic, până dincolo de punctul de fierbere, clipa miracolului scenic, spre a pieri în neant după ultima rafală de aplauze, oricât de generoase și entuziaste. Cine să mai știe, acum, câtă emoție va fi "ars" pe scândura scenei Naționalului ieșean vreme de peste patru decenii, rămânând cel mult o scânteie ici-colo, în sertărașul ignifugat al amintirilor dragi; în rest, uitare deplină și suverană. Un singur om poate depune mărturie credibilă și avizată: N. Barbu. Vreme de 42 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cortină, iar perfecțiunea depersonalizează. Pur și simplu mi-e dor de mirosul fumului de cărbune, de țăcănitul pompei de aer, de "bătaia" sănătoasă a pistoanelor, de vagoanele pe două osii (pluș roșu la a-ntâia, pluș albastru la clasa doua, scândură la a treia...), chiar și de firicelul de zgură intrat în colțul ochiului mie-a dor. Ca și de tufele de alun ce plesneau ferestrele trenului la întâlnirea cu Ilvele... Zeul automobil a detronat mai întâi tracțiunea cu aburi, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de o bucată de vreme și mai cu seamă în... teatru e socotit ca ceva absolut indiferent!" Darămite acum! am spune noi, observând că marile reputații actoricești s-au constituit în deceniile trecute, când încă regia nu copleșise sufocant dramaturgia; scândura scenei române n-a impus, în ultimii ani, nici un nume nou cu perspectiva să intre în galeria marilor maeștri. Trăiască regia! * P ortalul "carte și arte" vine cu o propunere ce a izbutit să trezească interes din Australia până în hotarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prosoape lungi, jos pe pământ, așezau brânză, măsline, șuncă și pâine și mâncam, după care ne întorceam în sat obosiți, dar cântând. Făceam noi, cum îi spune, - un Caloian din pământ humos, aduceam flori, îl împodobeam, îl puneam pe o scândură și plecam prin sat, și-l plângeam: „Ene, Ene, Caloene, deschide portițele, să curgă ploițele!” După ce ocoleam satul îl aruncam într-o fântână. Și, nu știu dacă mă credeți, dar la scurt timp se înnoura și-ncepea ploaia care ținea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sărută. Poate, maică, sunt bătrână... Și - a prins dorul să mă-ndrume Să mai văd odată maică, Ce mi-a fost mai drag pe lume ! Caierul mi-i pe sfârșite... Mâine, poate-și curmă firul, Și-ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul... Jale mi-i de voi mămucă, Și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe-o margine de groapă, Bietul taică-tău m-așteaptă... Tu odorul mamei-n urmă Să te-aduni cu frații-acasă Și să-mparți agoniseala
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Înțeles. Fii-su lucra pe camionul Unității. Mi-e că nu mai mult de două-trei ori pe lună făcea el pe șoferul pe un Buceag din primele tipuri apărute, hărtănit În ultimul hal, cu tăblăria Împușcată și vopseaua cojită și scândura obloanelor plină de cârpituri din șipcă și placaj. Cel mai adesea apărea cu Dacia aia roșie ca să-l ușureze pe moșu’ de bani ori să primească de la el te miri ce instrucțiuni. Se retrăgeau atunci În birou sau la umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aici. Patul de o singură persoană al Ortansei era atât de jos, Încât lesne ți-l puteai Închipui o saltea Întinsă pe mocheta verde-ruginie, de culoarea unei pajiști Întomnate, și mai avea două fotolii și un fel de bibliotecă din scânduri așezate pe scheletul unui raft din vergele de alamă. Se dusese să se spele și o așteptam Într-unul din fotolii și-n toate cărțile alea Înghesuite pe scânduri scria cât de mult le-am iubit pe ea și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și mai avea două fotolii și un fel de bibliotecă din scânduri așezate pe scheletul unui raft din vergele de alamă. Se dusese să se spele și o așteptam Într-unul din fotolii și-n toate cărțile alea Înghesuite pe scânduri scria cât de mult le-am iubit pe ea și pe mă-sa și pe fii-sa și soră-sa și tot neamul ei de bestii, și că Între timp nu s-a schimbat nimic, chiar dacă de acum Încolo nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-și revină. Aveam doi loviți. Până la urmă, l-au dus pe violent la spital, dar seara ni l-au adus înapoi în arest. Băiatul acela era numai vână, era numai mușchi, a fost legat pe "țambal", pe patul acela de scândură, legat cu fața în jos și toată noaptea a fost bătut. Toată noaptea. A venit și un locotenent-major care era ofițer de serviciu la Regiment, nu mai țin minte cum se numea, unul cu ochi mari, albaștri, și i-a
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de aur. Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul “hurcei”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur. Măcinișul, udat fără Întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur. Aurul se topea apoi Într-un ”mojar” până se obținea o “gâlcă” (mic bulgăre) de aur. 3.2. Tehnica tradițională de obținere a aurului de către rromii rudari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În tipar de lemn de formă dreptunghiulară și se stivuiau În grămezi puse la Soare pentru a se usca. O” tulă” are dimensiunile de 30 cm lungime, 20 cm lățime, 10 -12 cm grosime. Înainte se mai făceau pereți din scânduri sau crengi; se legau două cofraje la 20 cm distanță unul de altul În interior se introducea amestecul de pământ și paie umed. Nu se săpa fundație, construcția ridicându-se direct de la suprafața solului. Când casa se ridica din ”tule
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]