4,882 matches
-
schiului, pun mâna pe barda din hambar, încep să cioplesc, să modelez scândura, aducândă o la aspectul pe care îl voiam. Caut tot acolo în hambar și găsesc o curea de la hamul foștilor cai, prind la cele două tălpi ale schiului câte două curele, una la vârful opincii prinsă de scândură și câte una la călcâi, le probe z la picior și mă arăt satisfăcut de lucrarea realizată. Și convins că le pot folosi, rămân în așteptarea duminicii următoar e, când
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
călcâi, le probe z la picior și mă arăt satisfăcut de lucrarea realizată. Și convins că le pot folosi, rămân în așteptarea duminicii următoar e, când aveam să ies la schiat. Aștept cu mare nerăbdare ziua proiectată, duminica vine, iau schiurile sub braț și plec sus pe deal. Caut panta cea mai mică, îmi dau drumul l a vale, nu merg 5 pași, după care cad în zăpadă. Mă scol, cad iar, și tot așa, m-am tot scufundat în zăpadă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vale, nu merg 5 pași, după care cad în zăpadă. Mă scol, cad iar, și tot așa, m-am tot scufundat în zăpadă, până ce am început să cred că am învățat, fac plugul, cristiana, dar copiii de oameni bogați, cu schiuri performante, râd de mine și de schiurile mele. Iar în cele din urmă am fost acceptat ca schior, fără de scule prea bune dar cu inițiativă la schiat. Avea mama tare mult de lucru nu numai atunci când mă zbenguiam prin copaci
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cad în zăpadă. Mă scol, cad iar, și tot așa, m-am tot scufundat în zăpadă, până ce am început să cred că am învățat, fac plugul, cristiana, dar copiii de oameni bogați, cu schiuri performante, râd de mine și de schiurile mele. Iar în cele din urmă am fost acceptat ca schior, fără de scule prea bune dar cu inițiativă la schiat. Avea mama tare mult de lucru nu numai atunci când mă zbenguiam prin copaci, cu mișcările mele riscante, dar și acum
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de iarnă, când cerul își cernea peste brazii din curtea casei fulgii mari și pufoși. Zăpadă cristalina își reflectă în azur irizările ei, scânteind ademenitoare. Laurei îi plăcea mult să schieze și ori de câte ori stratul de zăpadă îi permitea, își lua schiurile în spate și pornea pe pârtia de pe moșia Frența. Aici hoinărea ore în șir coborând rapid și urcând din greu pârtia destul de abruptă și lungă. Nu simțea nici tăria gerului, nici singurătatea depărtărilor, ci se integra perfect în peisaj, uitând
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord), ski (< norv. ski [∫i] > germ. Ski, Schi, engl. ski), slalom (< norv. slalåm > germ. Slalom, engl. slalom), franceza le-a transmis altor limbi europene, precum româna. Un alt cuvînt pornit din norvegiană, yole, a fost împrumutat de franceză prin intermediul neerlandezei (neer. jol), așa cum au procedat germana (Jolle [΄j
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la Dorna sănătos, atât cât poate fi omul la o vârstă înaintată, și m-am întors răcit bocnă. Acest februarie nu părea amenințător, cu temperaturi de iarnă blândă, cu ceva zăpadă, mai multă la munte. Însoțind câteva ore nepoții la schi și patinaj, m-a prins frigul. Vatra Dornei pare orașul apăsat și el de vremurile noastre mohorâte. Au mai apărut pe ici, colo niște hoteluri, pârtii de schi, magazine, stațiunea turistică se dezvoltă totuși încet și nesigur. Ochiul meu vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu ceva zăpadă, mai multă la munte. Însoțind câteva ore nepoții la schi și patinaj, m-a prins frigul. Vatra Dornei pare orașul apăsat și el de vremurile noastre mohorâte. Au mai apărut pe ici, colo niște hoteluri, pârtii de schi, magazine, stațiunea turistică se dezvoltă totuși încet și nesigur. Ochiul meu vrea însă să descopere ceea ce-i ascuns, să vadă imagini, metafore, chiar sentimente și apoi să le transmită prin scris, folosindu-se de limbajul care depășește expresia obișnuită, banală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un dejun la vila lor de la Predeal. Mai erau la masă ambasadorul Statelor Unite la București, Gunther cu doamna, și inginerul Nicolae Malaxa. Era o zi frumoasă de toamnă cu soare și multă zăpadă. După dejun, generalul Antonescu și-a pus schiurile și ne-a mărturisit că e prea frumoasă ziua ca să nu facă un tur pe pistă. Generalul Antonescu era atunci ministru de război în guvernul Goga, de curînd venit la putere. Inginerul Malaxa, cu toate că nu era deloc îmbrăcat pentru o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ministru de război în guvernul Goga, de curînd venit la putere. Inginerul Malaxa, cu toate că nu era deloc îmbrăcat pentru o vreme de iarnă avea în picioare pantofi de lac s-a oferit să-l însoțească pe Antonescu, evident, nu pe schiuri. Dorea să-i vorbească, probabil, de unele comenzi pentru fabricile sale de armament. Spectacolul era caraghios. Înota bietul Malaxa într-o zăpadă, care îi trecea peste luxoșii săi pantofi. Nu cred că sistemul, patent Malaxa, putea să reușească la generalul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
defilarea drapelelor și a trupelor. La ora 1215, regele și Mihai s-au înapoiat la palat. 26 ianuarie. Institutorul Ionescu din Sinaia era preceptor al Voievodului, alături de N. Saxu sau poate doar temporar. Sâmbătă și duminică, 6-7 februarie. Concursuri de schi la Poiana Brașov, la care asistă și Mihai, împreună cu regele Carol. În ultima zi, a asistat doar regele, „fără Marele voevod, care se găsește în convalescență în urma gripei de care a suferit.” 17 februarie. După pertractări îndelungate, începute ,,în toamna
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
specializării alese, erau întrunite de Vânătorii de Munte. Cu militarii Batalionului de Gardă, își amintește regele Mihai, executa marșuri de la Poiana Reginei (azi, Poiana Stânii) până aproape de Crucea de pe Cabana Marelui Voievod Mihai (azi, Piatra Arsă). Pentru învățarea deplasării pe schiuri, Mihai a avut ca instructor pe maiorul Emil Pălăngeanu, care făcea parte din „Clubul celor 15”, al schiorilor de elită. Mihai a ajuns un schior îndemânatic, practicând schiul și pe trasee neamenajate. În 1937, voievodul Mihai a devenit ofițer (sublocotenent
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de pe Cabana Marelui Voievod Mihai (azi, Piatra Arsă). Pentru învățarea deplasării pe schiuri, Mihai a avut ca instructor pe maiorul Emil Pălăngeanu, care făcea parte din „Clubul celor 15”, al schiorilor de elită. Mihai a ajuns un schior îndemânatic, practicând schiul și pe trasee neamenajate. În 1937, voievodul Mihai a devenit ofițer (sublocotenent) de infanterie, la Vânătorii de Munte, iar în 1939 ofițer (aspirant) de Marină. „...Pregătirea militară i-a fost de folos, deoarece i-a conferit o ținută aleasă și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Regele urmărea cu atenție situația școlară a lui Mihai: acesta îi prezenta zilnic carnetul de note. Cerea explicații profesorilor când constata șovăiri ale elevului; asista săptămânal la lecțiile clasei. Duminică, 12 februarie. Mihai și Carol asistă la concursurile militare de schi de la Brașov. Seara s-au înapoiat în Capitală. Miercuri, 1 martie. Presa informează că s-a prelungit până la 1 aprilie data retragerii din circulație a monedelor metalice cu efigia lui Mihai când era rege. Monedele fuseseră repuse în circulație în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
prezenți”, apoi a plecat spre Palat cu tatăl său. „Marele Voevod a condus mașina până la palatul din Calea Victoriei”. Câteva zile înainte de 14 iunie. Col. E. Pălăngeanu, adjutantul principelui Mihai, a trimis o scrisoare elevului suedez Olof Moberg, mulțumindu-i pentru schiurile dăruite voievodului, lucrate de elev în orele de slöjd (lucru manual): „Iubite băete ! Prințul Regal Mihai s-a bucurat de schi-ii pe care i-ai lucrat și-ți mulțumește pentru ei. Alteța Sa i-a găsit foarte bine făcuți, iar MS
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
băete ! Prințul Regal Mihai s-a bucurat de schi-ii pe care i-ai lucrat și-ți mulțumește pentru ei. Alteța Sa i-a găsit foarte bine făcuți, iar MS Tatăl lui s-a mirat că ai putut face o pereche de schi așa de minunată. Acum principele așteaptă cu nerăbdare venirea iernei pentru a-și încerca frumoșii skii suedezi, iar pentru mine instructorul lui va fi o mare plăcere să-l învăț, pentru că acum va face mari progrese. Prin scrisoarea de față
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Cătălin rămași încă pe tărâmurile Olteniei, care pe durata vacanței de vară ne făcuseră dovada progreselor lor în clasa a III-a. Ca să marcăm bucuria de a fi împreună, am reușit să ofer familiei o minivacanță la Predeal, evident, cu schiurile pentru a ne bucura de condițiile Clăbucetului. Profesional, eram bucuros pentru rezolvarea reîncadrării Nicoletei la cabinetul medical al Întreprinderii "Sintofarm", iar în ceea ce mă privea, apreciam că repartizarea mea la Direcția Protocolului nu era o situație de deprofesionalizare, eram însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
împreună întotdeauna în aceste zile de sărbătoare. An de an reușiserăm să uităm de necazurile mai mici sau mai mari și să ne bucurăm împreună de micile și modestele cadouri de Sfântul Nicolae și de Crăciun, de câteva zile de schi, la Predeal sau la Timișul de Sus, în preajma Revelionului. Era prima oară în viață când nu puteam să depășesc sentimental ceea ce mintea îmi spunea că e real și normal. Eram la sud de Ecuator, în emisfera sudică, unde decembrie-ianuarie este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Mămica, rămasă singură de zece ani. Scrisorile lor îmi sporeau dorul de casă, simțeam ca niciodată lipsa soției și copiilor, imposibilitatea de a-mi revedea locurile natale, după care tânjeam și resimțeam lipsa iernii, a zăpezii și a alunecării pe schiuri. Din minister primisem mai multe felicitări, dar mai ales o scrisoare de la directorul coordonator al spațiului sudamerican, care îmi aprecia munca depusă în ambasadă și mă întreba dacă aș fi de acord să mi se prelungească perioada detașării cu încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
repetă greșelile anterioare. * Mulți se lovesc și fără să cadă. * Una e să cazi, alta să te prăbușești. * Dacă se cade să urci, se cade să și cazi. * Unii urcă pe căderile altora. * Una e să cazi pe pârtia de schi, alta de pe scaunul puterii. * Unele căderi înseamnă pierderea capului; altele - pierderea privilegiilor. * Unii cad în gol, alții cad în... plin. * În mod fatal, orice urcuș are ca alternativă coborâșul. * Tinerețea nu e o virtute, ci un atu. * Bătrânețea nu e
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
greșelii din urmă cu șapte ani și jumătate. Ele vor să prezinte cititorilor spectacolul unei existențe din care n-au lipsit cumpenele, dramele, dislocările. O viață compusă din renunțări, pasiuni, succese, dezi luzii, spaime, intuiții, angoase și bucurii. O viață schi monosită de convulsii ideologice și înnobilată de prietenii înalte. O viață-slalom, o viață-arsură, o viață-caleidoscop și, de ce nu?, o viață document. Antoaneta Ralian nu este - și nu știu să fi fost vreodată - grefierul acru al propriului destin. Prezența ei destinde
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
jos) și o băga în gură. Bineînțeles că gesturile acestea stîrneau admirație în public - nimeni nu era capabil de așa ceva. în „Barul nostru“ se putea servi o gamă variată de țigări. De bază erau bucegile, denumite și „moartea vine pe schiuri“ - după desenul de pe pachet, care înfățișa un schior. Apoi veneau carpațiurile. Acestea puteau fi proaste dacă erau de Sfîntu Gheorghe sau de Rîmnicu Sărat, adică de Sfîntu Sărat, bunicele dacă erau de București și geniale dacă erau de Timișoara. (După cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
noaptea asta un bărbat adevă rat. Numai că ei erau acolo, dar la un moment dat un grup de inițiativă (format, probabil, din Romică, Zarzără și alții ca ei) a început să facă la ușa noastră ca pe pîrtia de schi în timpul competițiilor : „Hău ! Hău ! Hău ! Hău !“ - din ce în ce mai repede. ...Tot dirigul a fost cel care a curmat euforia generală. Dă-i în mă-sa ! Eu voi fi bărbat, ei se vor mulțumi să facă galerie de la distanță. și treci iarăși la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
acasă eram uzi la picioare, cu ghetele înghețate și cu țurțuri de gheață la pantaloni, de la genunchi în jos. Aventurile de iarnă s-au întețit când la un crăciun am primit fiecare, adică eu și Siegfried câte o pereche de schiuri. Atunci am devenit teribiliști. Asta a fost la crăciunul din clasa a V-a. Și azi când îmi amintesc pe unde am schiat și peste câte trambuline naturale am sărit mă mir că am scăpat de accidente în afară de obișnuitele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
O să ne mai revedem vreodată?“ Într-atât mi se pare că toate astea sunt de durată și fără ieșire. Și uite, Mouette, se apropie sărbătorile și o să fim departe una de alta; abia anul trecut se făceau aici exerciții de schi, tu trăiai intens bucuria ple cării la munte, iar eu, la rândul meu, mă pregăteam să îndur ucenicia marii despărțiri de acum. [...] Cu dragoste, Mamie 22/1947 I 18 decembrie [1947], joi [...] Prăbușirea burgheziei e vizibilă aici: vreo sută de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]