2,760 matches
-
la turnuri, că pe taică-tău l-au săltat. Mă auzi, băiete? Mai bine ascunde-te și fă cale-ntoarsă! — Și bunicul? reuși să silabisească. — Mortul e unde trebuie, fiindcă a reușit să îl lase, dar, când se întorcea, o patrulă schimbată l-a mirosit... Nu mai erau ăia care îi luaseră banii, ci pasdari noi, veniți din Meybod. Era abia unsprezece, taică-său se grăbise, nu mai respectase nimic din ce plănuiseră. Omar simți greața că îi urcă în gât, ca
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
În sufletul său de tâmplar, pacifist și obișnuit cu smerenia lemnului, Maradona se-nchipuia un negociator: lega viața de moarte printr-un nod simplu, dar cutremurat de recunoștință, precum șireturile unui pantof. Când ajungea între cei din grup, Veterinara părea schimbată și totdeauna le semăna: era vicleană și cam sărată, la fel cu mezelurile lui Pablo, sfidătoare ca Max dentistul sau, uneori, ascunsă și mută, ca blajinul lor prieten, Godun. În zile ca astea, Omar se-ntrista și se mustra că
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în afară, dar care îți pierde imaginea până să ți-o dea înapoi. Locuia așadar într-un limb strecurat între lumină și moarte, ca pe o fâșie de insulă. Orbirea îi rupsese granițele, îi pusese altele noi și, în tăcerea schimbată, primise vestea, ca un pumnal: Ghazal era condamnată și se afla la Evin. Fu întâia oară când îndrăzni să-și audă fiul la telefon: — Pentru ce a fost acuzată? — Pentru adulter, spuse. Omar înghiți în sec, căci simțise un mănunchi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
acum la același nivel cu modelul. Privindu-l cum se plimbă și caută, scara la care era construit acesta deveni deodată evidentă; cea mai mare parte a orașului abia îi ajungea la genunchi. —OK, Maggie, strigă el cu o voce schimbată. Cred că avem nevoie de tine aici. Pentru filmare. Musta... Mark, dacă poți veni aici jos, cred că putem să ne descurcăm cu unghiul. O șină mică, joasă înconjura modelul, nimic mai mult. Poate doar dacă puneai la socoteală cercul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sus; pare că e pe cale să adoarmă; de undeva, din spate, apare IOANA; e îmbrăcată în alb, în cea mai bună rochie a ei și ține în mâinile sale un pahar cu apă; e la fel de naivă și totuși e mult schimbată; în această parte a piesei inocența IOANEI trebuie să devină personaj principal.) IOANA (Timidă.): Domnule... (CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE n-o aude în primele secunde.) IOANA: Domnule... V-am adus... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Se întoarce.): Cine ești dumneata? IOANA: Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
inertă a omului părăsit de speranță. Între cele două stări de agregare interioară se plasau momentele tulburi În care mintea mi-o lua razna către tărâmurile normale lăsate dincolo de bariera arierantă a zidurilor subteranei. Imaginam prostește aceeași scenă cu distribuții schimbate: diverși cunoscuți cărora cineva le spunea ce pățisem și unde mă aflam și care reacționau stereotip În gama perplexității, a indignării și a revoltei. Încercasem În câteva rânduri să mă repliez În amintiri - nu mergea, gândurile mi se frângeau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
învăluitoare, pândea amenințarea. Începuse să-mi fie frică și de Lia. Întărâtat i-am spus: „Vreau să te fut“. O împingeam spre o bancă de lângă cuier. „Ce te-a apucat?“ „Vreau s-o facem acum!“ M-a privit dintr-odată schimbată. Ușor disprețuitoare. Mă studia. Atunci parcă mă vedea pentru prima dată. Mă cerceta din cap până în picioare, cântărindu-mă. A râs, rece. „Dar știi s-o faci?“ Nu i-am mai așteptat răspunsul. Am împins-o peste bancă. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
băgă de seamă că era zgîlțîit ușor, iar cînd deschise ochii se trezi cu țeava neagră a pistolului Îndreptată spre el. Îi trebui ceva vreme pînă să vorbească, iar cînd În cele din urmă o făcu, vocea lui nu părea schimbată: - O să mă omori? Întrebă. - Încă nu știu. - Ți-e frică? Ea tăgădui printr-un singur gest: - Deloc. Dar dacă te omor, nici măcar nu voi apuca să mă bucur de răzbunare - arătă lanțul și Îi porunci, autoritar: Pune-ți-l! Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pur și simplu de la tinerețe și lipsa de experiență, dar reacția protectoare pe care o stârneau ambele în mine era aceeași. Așadar, o tentativă a vârstei mijlocii de a înlocui o fiică iubită? Nu, nu de a înlocui: Sally, deși schimbată și crescută, va avea mereu în inima mea locul acela special pe care-l are primul copil. Dar sentimentele mele - și folosesc cuvântul cu ușurință în contextul acelor prime zile - față de Stacey au redeșteptat partea afectuoasă a caracterului meu, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
acorda câteva minute să mă reculeg. Spre groaza mea, când am revenit jos, ei dispăruseră. Un bilețel de pe masă mă informa că ieșiseră să bea ceva și c-aveau să se întoarcă mai târziu. Judy B en pare un băiat schimbat. Sunt atât de mulțumită și de ușurată; simt că nu voi înțelege niciodată de fapt prin ce trecea el în noaptea aceea îngrozitoare în care l-am găsit în pivniță, dar poate că e mai bine așa. Simt că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
moarte. * Și așa am făcut. Niciodată nu am crezut despre mine că aș fi deosebit de morală și de conștiincioasă- oricum, nu mai mult decât omul obișnuit -, dar trebuie să recunosc că mă cuprinsese un sentiment de bine când am frecat, schimbat, încălzit și hrănit creatura aceea nenorocită care devenise soțul meu. Propriul meu Lazăr. Mai avem multe de făcut. Nu vorbim prea mult despre asta, dar e mereu acolo, ca un musafir neinvitat și nedorit în casa noastră: o prezență întunecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
albi, marca Keds, și un tricou al echipei Kansas City Royals. Fără nici o geantă, fără o haină sau jachetă atârnată pe braț, nimic în afara hainelor de pe ea. Tom n-o mai văzuse de șase ani, dar a recunoscut-o imediat. Cumva schimbată parcă, și totuși aceeași, în ciuda unei dentiții adulte complete, în ciuda aspectului mai prelung și mai subțire al chipului, în ciuda numeroșilor centimetri crescuți în înălțime. Stătea acolo, în prag, zâmbindu-i unchiului ciufulit și adormit, studiindu-l cu ochii aceia fascinați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Dumnezeu. Arta ar putea scoate multe reziduuri din noi. O femeie frumoasă e ca un lac în amurg. Pragmaticii mișcă lumea, dar pe drumurile intuite de visători. Încrucișările de specii, ca și cele de idei, sporesc vitalitatea. Nu lumea trebuie schimbată, ci esența relațiilor dintre indivizi. Talentul devine viabil când este racordat la context. Moraliștii se reped precum Sfântul Gheorghe spre balaurii din noi. Să lăsăm urmașilor idei. Dar mai ales instrucțiuni de utilizare. Nu m-aș stabili într-o altă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că a trecut prin multe peripeții, dar nu-și amintea decât imaginea rămasă încă vie a copilului din contrabas sau violoncel, care îi sugeră o idee salvatoare ce-i va schimba radical existența. Ce s-a întâmplat, te văd complet schimbat, vesel și bine dispus ca în tinerețe, ai visat frumos!? îl întrebă soția, mirată de optimismul de care dădea dovadă. Spre surprinderea lui, chiar în acea fracțiunea de secundă, cu o claritate pe care nici el nu și-o putea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ca apoi, cu ajutorul unor detergenți speciali și a unor tehnicieni reciclați în cele mai prestigioase universități din cele patru puncte cardinale, să li se spele complet toate organele interne și externe, până la ultima circumvoluțiune. Îmbrăcați în straie noi, cu identitatea schimbată, curați și dichisiți, cu eșarfe la gât și decorații pe piept, la ieșire li s-au înmânat și câte un castron mare plin cu sărmăluțe proaspete. Mulți din ei au primit și câte o portavoce electronică cu amplificator de mare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ei lucra în două schimburi, iar bărbatul respectiv numai în schimbul unu, adică de la șapte dimineața la trei. În săptămâna când lucrau amândoi în același schimb, totul era normal, când însă mama ei venea acasă după schimbul doi, își găsea bărbatul schimbat; epuizat total, nu-i mai trebuia nici dragoste, nici femeie, într-un cuvânt, devenise ursuz, iar noaptea, nici nu se atingea de ea. Punea capul pe pernă și adormea buștean. Odată, de două ori, de mai multe ori, până femeia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ăuit valurit pe pale de vânt, răsuna de undeva din depărtare, semn că lupii urlau în fugă. Cei doi, Anton și Ion, vânători încercați, își simțiră părul pe cap umezit la rădăcină... - Ne-au luat urma! murmură Anton cu glasul schimbat, și strânse pușca în mâini. Ion fu de aceeași părere dând doar din cap. Ăuitul nu mai contenea; se apropia din ce în ce, stângându-i parcă, din toate părțile. Când Anton întoarse capul, o haită de lupi mari și suri
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în ce, stângându-i parcă, din toate părțile. Când Anton întoarse capul, o haită de lupi mari și suri ca argintul, apăru de după cotul potecii, într-o goană nebună. Anton, încruntat, se aplecă la urechea cumnatului său, spunându-i cu glasul schimbat: - Mână Ioane... mână, cât poți de tare! apoi, continuă încet, doar pentru sine. „Ar fi păcat să-i împușc... cât îs de frumoși!“ Sania își luă vânt și alunecă abia atingând omătul. Dar nu dură mai mult de cât ai
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
maimuță, cu picioarele desfăcute, capul plecat și cu o înfățișare mai mult de animal de grădină zoologică decât de ființă omenească. Se schimbase mult în puțin timp! Se schimbase, sau era doar un cearșaf vechi ceea ce o făcea să pară schimbată? Nu învățase nici un cuvânt în cinci luni. „Banana“, asta era tot. Dar, de fapt, nu era vina ei. Cum ar putea învăța o limbă căreia nu-i cunoștea nici măcar un sunet? — Poate ar trebui s-o învăț ceva. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
că și ea și-a pus întrebări, a avut îndoieli și a întrezărit adevăruri... poate aceleași, poate unele similare, poate unele care îi aparțin sau poate unele universal valabile. Deși în ziua de azi toate par haotice față de ieri, par schimbate sau par asemănătoare, așa e mersul lucrurilor... pentru că așa e totul de cînd lumea și pămîntul... de cînd acest cer de primăvară îmi este mie atît de cunoscut, ca și cum întotdeauna am stat la acest pervaz de fereastră și m-am
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
fierbe doctorul vocea lui albă tifon tavan și zăpadă am pierdut pulsul copilului și moașele masîndu-mi burta brațele lor rostogolindu-se ca niște făcălețe pe pielea Întinsă gata să plesnească screme-te, screme-te, screme-te forcepsul masca de oxigen schimbată cu cea de cloroform vino somn ori vino moarte la ora cinci dinspre ziuă În salonul gol pe Întuneric ca o trezire Într-un cavou clinchetul bănuțului de la mînă lovindu-se de stinghia de metal a patului nr. 88 semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
săptămâni după ce m-am trezit pe podeaua dormitorului, a sosit cutia cu becul. Silueta întunecată se ridică în fluxul conversațiilor și poveștilor, înoată prin zumzetul barurilor pline până la refuz de sâmbătă seara, dă ocol buclelor și crestelor numerelor de telefon schimbate. Un apel își greșește destinația și, la kilometri distanță, sinele meu inconștient se foiește în somn, deranjat de-un țârâit. De la patru grade de izolare, umbra de sub apă prinde mirosul. Un semnificant încovoiat, în ascensiune, o idee neagră o înotătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bine... Răsuflarea domnișoarei Pantil se făcu parcă și mai șuierătoare, iar valurile sonore ale lui Mendelssohn se retraseră, gemînd. Undeva, departe, claxonul unui taxi țipa Într-o lume pustie. — Vorbește mai tare! rosti glasul. Era glasul doamnei Bellairs, Însă ușor schimbat, transfigurat parcă de o idee, de un contact imaginar cu universul de dincolo de lumea măruntă și obscură, În care se aflau ceilalți. Pe Rowe Însă, nu-l interesa lumea supranaturală, el aștepta o mișcare omenească. Doamna Bellairs rosti cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pe seama altora găsirea cadavrului... 4 Se Întîmplă să te Întorci acasă după o absență de un an și să găsești totul neschimbat, ca și cum n-ai fi plecat vreodată. Alteori te Întorci după numai cîteva ceasuri, și totul ți se pare schimbat, Încît te simți străin În propria-ți casă. Rowe știa, firește, că imobilul spre care se Îndrepta nu era casa lui. Casa lui se afla pe Guilford Street. Nădăjduise că Anna Îi va reda liniștea, dar urcînd pentru a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Începutul anului, un bărbos cu un aer stupid, dispăru după câteva minute pretextând probleme cu mașina. O stinghereală tot mai perceptibilă se răspândi printre convivi; se apropia concediul. Unii plecau la o casă de vacanță, alții practicau turismul ecologic. Cuvintele schimbate pluteau cu Încetineală prin aer. S-au despărțit rapid. La ora nouăsprezece și jumătate, totul era terminat. Djerzinski traversă parcarea Însoțit de o colegă cu părul lung și negru, cu pielea foarte albă, cu sâni voluminoși. Era puțin mai În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]