3,006 matches
-
O a treia biserică, cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost ridicată la Mănăstirea Dălhăuți între anii 1840-1850 de către Smaranda Periețeanu și Constantin Angelescu, în timpul arhimandritului Venedict, stareț la Mănăstirea Poiana Mărului (județul Buzău), care răspundea și de Schitul Dălhăuți. Această biserică se află însă într-o stare de ruină - abandonată în perioada comunistă, lovită de cutremurul din 1977, biserica nu mai este funcțională. Unul dintre motivele pentru care Mănăstirea Dălhăuți era vestită în toată Țara Românească și chiar
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
din zona Munților Zarandului până în podgoria Aradului. Existența unui așezământ monahal la Feredeu este menționată pentru prima dată în urmă cu mai bine de 215 ani, când în imediata apropiere a locului unde a fost înălțata mănăstirea, se află un schit cu un paraclis lângă un izvor cu apă făcătoare de minuni. După unele informații care s-au transmis din generație în generație, rezultă, ca schitul a existat și în perioada anilor când o bună parte din teritoriile de pe Valea Mureșului
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
ani, când în imediata apropiere a locului unde a fost înălțata mănăstirea, se află un schit cu un paraclis lângă un izvor cu apă făcătoare de minuni. După unele informații care s-au transmis din generație în generație, rezultă, ca schitul a existat și în perioada anilor când o bună parte din teritoriile de pe Valea Mureșului Inferior, din Banat precum și din Țară celor trei Crișuri s-au aflat sub stăpânirea turcilor până în jurul anilor 1699 când a fost încheiată Pacea de la
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
când o bună parte din teritoriile de pe Valea Mureșului Inferior, din Banat precum și din Țară celor trei Crișuri s-au aflat sub stăpânirea turcilor până în jurul anilor 1699 când a fost încheiată Pacea de la Karlowitz. În perioada acelor ani, la schitul de la Feredeu a trait un călugăr pe numele Filimon, care a fost ucis de către turci înainte să părăsească această regiune, pentru faptul că de nenumărate ori a cerut cu crucea în mână ridicată de-asupra capului cotropitorilor păgâni să părăsească
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
cu crucea în mână ridicată de-asupra capului cotropitorilor păgâni să părăsească aceste meleaguri. În primii ani din secolul XX, la inițiativa profesorului Nicolae Baru, au fost demarate primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt hirotonit preot, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, au urcat la Schitul de la Feredeu și în cadrul unei ceremonii religioase au sfințit apă izvorului. În cursul anului
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
fost demarate primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt hirotonit preot, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, au urcat la Schitul de la Feredeu și în cadrul unei ceremonii religioase au sfințit apă izvorului. În cursul anului 1926, acelasi părinte Nicolae Baru, a înaintat o scrisoare Episcopului Aradului Grigore Gh. Comșa în legătură cu acest izvor. La rândul său, episcopul Grigore Gh. Comșa, a solicitat
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
acestor demersuri, protoiereul Mihail Lucuța de la Oficiul Protopopesc din Siria, a făcut cunoscut episcopului o serie de date și informații în legătură cu izvorul de la Feredeu propunând în același timp și începerea și derularea unor lucrări în vederea amenajării izvorului precum și construirea unui schit aici. Comitetul Urbarial din Siria a repartizat o parcela de teren în vederea construirii unei capele și o cantitate însemnată de material lemnos pentru construcție. La data de 11 aprilie 1931, un numar de aproape 500 de credincioși români, din satele
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
clădirii de locuit, care se compunea din trei camere și un coridor. Prima cameră din partea stângă a clădirii era destinată episcopului, iar celelalte două călugărilor. Dintr-un document din acei ani, rezultă că în ziua de 11 aprilie 1937, la schitul reînființat de la Feredeu a fost instalat primul stareț cu numele de Pahomie. Aceasta menționare, duce la concluzia că viața monahala a existat aici pe aceste meleaguri de la poalele Munților Zarand, inc[ de la începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
măsuri de represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic slujbe religioase, de către o serie de preoți din așezările din împrejurime, mai ales de Ziua Crucii. Episcopul Aradului și Hunedoarei, Timotei Seviciu în anul 1986 a avut inițiativa reînființăarii Schitului de la Feredeu. În cursul aceluiași an, în ziua de 7 august, sub conducerea PC Ieromonahului Ilarion Tăuceanu, au demarat lucrările de reparație, renovare și refacere a bisericii și a paraclisului, care timp de aproape două decenii au fost distruse în
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost realizate de către renumitul meșter Vasile Gavriloaia din Humulești. Sfanțul Sinod al Biserici Ortodoxe Române, în ziua de 23 februarie 2000, a hotărât transformarea schitului de la Feredeu în mănăstire, stareț fiind părintele Ilarion Tăuceanu, cel care în urmă cu mai bine de 14 ani i s-a încredințat conducerea lucrărilor de construcții, prin grijă și priceperea căruia a fost reconstruit în totalitate complexul monahal de la
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
danie a lui Moise Ignat Beșliu de pe vremea episcopului Damaschin (cărturar și animator al Tiparniței Episcopiei Buzăului). Într-un inventar care datează însă din 1863, anul menționat al întemeierii este însă 1708. Mai târziu din cauza frecventelor stricăciuni provocate de ape, schitul - destinat călugărilor - a fost mutat într-o poiană situată mai jos (Poiana din Vale), într-un loc aflat la 150 m spre est față de actuala biserică. Nici în această nouă locație biserica - de formă dreptunghiulară a vechiului schit, nu a
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
de ape, schitul - destinat călugărilor - a fost mutat într-o poiană situată mai jos (Poiana din Vale), într-un loc aflat la 150 m spre est față de actuala biserică. Nici în această nouă locație biserica - de formă dreptunghiulară a vechiului schit, nu a avut parte de o soartă favorabilă, deoarece a fost profanată și arsă de către turci în anul 1821. În 1828 se ridică noua biserică din lemn - a treia, pictată de Nicolae Zograf și Ioan Andronicescu din Sibiciu. Între ctitori
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
Dălhăuți). Biserica este monument istoric, având codul (în erata din 2005). Datează din anul 1810 și adăpostește Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, una din cele mai venerate din țară. Lăcașul este folosit pentru slujbele de pe timpul verii. Istoricul schitului Dălhăuți, monument clasat cod LMI VN-II-a-B-20832 ține de legendă. Asezarea monahală a funcționat până în anul 1959, când a fost dezafectată și a fost reînființată în anul 1990 ca așezământ de maici. Legenda spune că pe la jumătatea secolului al XV-lea
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
pe țărm. A adus-o la Dălhăuți și ea este ocrotitoarea locului pe timp de secetă, vindecă bolile, și alungă necazurile... Schitul Dălhăuților e unic și prin cele trei biserici care se află în incinta lui. A doua biserică a Schitului Dălhăuți, din lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost ridicată la 1625, de Duca-Vodă dar a ars în la înc.sec.XIX și a fost refăcută din temelii. E valoroasă prin iconostas, prin stranele și catapeteasma lucrate
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
orașul Târgul Neamț și la 23 km nord de municipiul Piatra Neamț. Vezi harta Vechimea acestui lăcaș de cult datează din anul 1721, când, pe o colină din dumbrava de stejari ce străjuia atunci aceste locuri, câțiva călugări au construit un schit cu o biserică din lemn. Numele micii localități actuale Dumbrăvele a fost preluat așadar de la fosta dumbravă de stejari care din păcate nu s-a mai păstrat. În anul 1900 au fost înnoite micile construcții și a fost ridicat un
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
a fost preluat așadar de la fosta dumbravă de stejari care din păcate nu s-a mai păstrat. În anul 1900 au fost înnoite micile construcții și a fost ridicat un nou corp de chilii cu o clopotniță. În perioada comunistă schitul a fost transformat în biserică de mir, în urma expulzării călugărilor, conform Decretului comunist abuziv nr. 410 din anul 1959. După căderea regimului comunist totalitar, Schitul Dumbrăvele a fost reînființat la inițiativa Arhimandritului Ciprian Zaharia, exarhul mănăstirilor din zona Neamț, în
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
Actuala Mănăstire Dumbrăvele a fost construită între anii 1994-1998, în vremea arhipăstoririi Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Daniel, prin osârdia Arhimandritului Pavel Toderiță, care, în data de 6 decembrie 1993 a fost numit egumen la Schitul Dumbrăvele, având ca sarcină reconstruirea schitului; La data de 1 noiembrie 1998 - după finalizarea lucrărilor de construcție a bisericii Schitului Dumbrăvele, Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba de sfințire a noii biserici adăugând hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel pe lângă hramul istoric
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
și mobilierul bisericesc au fost executate de sculptori bisericești din Târgul Neamț. La 15 septembrie 2002 - când s-au finalizat lucrările de pictură a bisericii, a fost sfințită pictura acesteia de către Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Tot atunci schitul Sf. Apostoli Petru și Pavel - Dumbrăvele a fost ridicat la rangul de mănăstire; FORTEAZACUPRINS
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
clasificare NT-II-a-B-10607 și fiind alcătuită din următoarele 6 obiective: Cu sute de ani în urmă, credincioși cucernici s-au așezat în jurul muntelui Ceahlău. Pustnicii au trăit în grote, nevoindu-se în aceste locuri vitrege. În anumite perioade călugării au înființat schituri care au ars sau au fost acoperite de avalanșe. Mănăstirea Durău este situată la o distanță de 5 km de Cascada Duruitoarea, de la care și-a luat numele. Existența unui schit de maici la poalele Ceahlăului datează încă de la anul
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
aceste locuri vitrege. În anumite perioade călugării au înființat schituri care au ars sau au fost acoperite de avalanșe. Mănăstirea Durău este situată la o distanță de 5 km de Cascada Duruitoarea, de la care și-a luat numele. Existența unui schit de maici la poalele Ceahlăului datează încă de la anul 1600, el fiind condus într-o vreme de maica Mariana, fiică de voievod moldovean și nepoata domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară a Mănăstirii Durău are loc într-un act din
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
de voievod moldovean și nepoata domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară a Mănăstirii Durău are loc într-un act din anul 1779, stareță fiind la acea vreme schimonahia Nazaria. În anul 1787, schimonahia Nazaria a fost numită ca stareță a Schitului Văratec, ea fiind urmată acolo de toate maicile de la Schitul Durău. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin Costachi l-
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
documentară a Mănăstirii Durău are loc într-un act din anul 1779, stareță fiind la acea vreme schimonahia Nazaria. În anul 1787, schimonahia Nazaria a fost numită ca stareță a Schitului Văratec, ea fiind urmată acolo de toate maicile de la Schitul Durău. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin Costachi l-a transformat în 1802 în schit de călugări. Ieroschimonahul Petru
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
de toate maicile de la Schitul Durău. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin Costachi l-a transformat în 1802 în schit de călugări. Ieroschimonahul Petru a adus la Durău călugări de la schiturile din apropiere. Pe la 1830, schitul Durău se afla sub ascultarea Schitului Hangu. Biserica de lemn a schitului s-a deteriorat odată cu trecerea anilor astfel că pe locul unde se
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin Costachi l-a transformat în 1802 în schit de călugări. Ieroschimonahul Petru a adus la Durău călugări de la schiturile din apropiere. Pe la 1830, schitul Durău se afla sub ascultarea Schitului Hangu. Biserica de lemn a schitului s-a deteriorat odată cu trecerea anilor astfel că pe locul unde se afla ea a fost construită în perioada 1832-1835 o biserică de
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin Costachi l-a transformat în 1802 în schit de călugări. Ieroschimonahul Petru a adus la Durău călugări de la schiturile din apropiere. Pe la 1830, schitul Durău se afla sub ascultarea Schitului Hangu. Biserica de lemn a schitului s-a deteriorat odată cu trecerea anilor astfel că pe locul unde se afla ea a fost construită în perioada 1832-1835 o biserică de zid, mai trainică. Ridicarea noii
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]