3,463 matches
-
stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în capete, să scuipe în sus, că altfel nu mai cresc. Se crede că dacă a căzut cineva jos și stupește pe locul unde căzuse, pe acel loc nu va mai că dea mai mult. Cînd te stupi din greșeală e a bine. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că altfel nu mai cresc. Se crede că dacă a căzut cineva jos și stupește pe locul unde căzuse, pe acel loc nu va mai că dea mai mult. Cînd te stupi din greșeală e a bine. Să nu se scuipe om pe om, căci pe lumea cealaltă se ling unul pe altul. Se crede că este bine înainte de a se apuca de un lucru greu a stupi în palme. Să nu scuipe cineva un cîne, căci pe lumea cealaltă îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din greșeală e a bine. Să nu se scuipe om pe om, căci pe lumea cealaltă se ling unul pe altul. Se crede că este bine înainte de a se apuca de un lucru greu a stupi în palme. Să nu scuipe cineva un cîne, căci pe lumea cealaltă îl linge. Pierzînd cineva vreun lucru și voind a ști în care parte de loc se află el, se stupește în palma stîngă, iar cu muchia mînii drepte se trîntește în stupit, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înnoadă fiarele după coș, că nu ți le mănîncă fiarele sălbatece. Cînd pierzi din bătătură vreo vită, strig-o sara pe coșul casei, că va veni. Dacă fiind pe cîmp cu vitele și din neglijență le vei pierde, atunci pune scuipat pe unghia degetului celui mare. Pe acest scuipat, în mijloc, așază un pai mic; încotro se va suci paiul cu un cap, într-acolo vor fi vitele - și mergînd le vei afla. De Sf. Gheorghe, oameni în pielea goală, mînînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi trebuie să-l calicească. Pe cine l-a apucat vîrtejul, pînă la anul moare. Peste cine va trece vîrtej, îl pocește. Cînd vezi vîrtej, să fugi de el, că de dă peste tine nebunești. Cînd vezi vîrtej, să nu scuipi, că Maica Domnului s-a pus în rămă șag cu dracul că n-are să gă sească apă, și dacă scuipi vei fi dăruit dracului. Cînd vezi un vîrtej, dă-i cu „Ho!“ și se va risipi. Cînd vezi un vîrtej
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl pocește. Cînd vezi vîrtej, să fugi de el, că de dă peste tine nebunești. Cînd vezi vîrtej, să nu scuipi, că Maica Domnului s-a pus în rămă șag cu dracul că n-are să gă sească apă, și dacă scuipi vei fi dăruit dracului. Cînd vezi un vîrtej, dă-i cu „Ho!“ și se va risipi. Cînd vezi un vîrtej, închide ochii și zi: „Pît, pît, bolbora!“ de două ori - și se va risipi. Volvoră Dacă iasă mai multă volvoră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua celei de-a patra reprezentații a Bolnavului închipuit, se simte foarte rău; cu toate acestea, urcă pe scenă. În timpul spectacolului, are un spasm cumplit; termină reprezentația cu greu și, acasă, cere o bucățică de parmezan; abia gustă, tușește, scuipă sînge, vrea să se facă lumină și moare, într-o baltă de sînge. I se refuză slujba de înmormîntare; după intervenția tardivă a regelui, arhiepiscopul aprobă înhumarea. Dar cu condiția să se facă noaptea, fără popă, fără zarvă, fără martori
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
saloanelor și purtau zvonuri tîrșindu-și tîrlicii somnoroși pe mozaicul obosit dintre paturi. Bolnavii înfofoliți în pături se întorceau pe o rînă unul spre altul: dacă e așa la ce să mai trăiești? Cîrciumarii te otrăvesc pe banii tăi buni. Și scuipînd cu ciudă așteptau toți amănunte." O lume în părăsire găsește cu orice prilej justificare scepticismului vital de care este pătrunsă. Ritmul unei mari secvențe vizuale desfășurate cinematic, prin travelling, pare să se anunțe aici ca un procedeu subtil, de regizor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mai întîi, tipologia personajelor. Iată. "Alin" e prins definitiv în jocurile video de pe consola care transfigurează realul, îl introduce pe copil în dinamica lor periculoasă, pulverizîndu-i ființa interioară; totul în jur e deformat, mama e "dragonița cu solzi roșii" care "scuipă flăcări", tatăl e ciclopul, iar prietenul acestuia, reptilianul, sora e sirena, iar polițaiul, în fața căruia ajunge inevitabil e căpcăunul, într-o lume care pare "mai reală decît realitatea": consola video, căreia îi lipsește tasta de pe "telecomanda realității" e universul familiar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
din comoditate, că-i lene să iasă din casă. Complet neadevărat. Hai cu noi, lasă mofturile, i-a spus mama. Ce să faci acasă, să joci jocuri pe calculator ca să-ți strici ochii? Asta era dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări și uneori îi punea probleme serioase. Era dificil să treacă de ea. Nu era una din creaturile alea pe care să le învingă pentru a trece la nivelul următor și să nu mai aibă treabă cu ea. Bara roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ea. Bara roșie a vieții niciodată nu cobora la nivelul zero și, dacă o făcea, cobora doar pentru a o lua de la capăt sau bea o poțiune care o regenera imediat. Alin nu știa cu ce se ocupă dragonița care scuipă flăcări. Cînd fusese întrebat la școală, s-a mulțumit să dea din umeri nedumerit. De fapt îi spusese, încă de mai multe ori, dar erau detalii prea puțin importante ca să-și bată capul cu ele și să le rețină. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
prea puține în comun cu cea a dragonilor. Trebuia să ia în considerare totuși faptul că vrăjitorii își pot schimba forma și acasă pot apărea ca niște dragoni. Ciclopul deasupra căruia scria tata și care acum stătea în spatele dragoniței care scuipa flăcări, susținîndu-i săgețile de foc cu ajutorul unor priviri ce nu îngăduiau replică, afla destul de repede orice se petrecea la școală, note, pozne și chestii din astea. Sigur era în legătură cu profii, dacă nu chiar unul din ei. Amîndoi probabil. Altfel cum
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
forțele mîncînd înaintea orelor de masă regulate, să-l verifice la lecțiile pe a doua zi și la teme și alte flăcări de genul ăsta. Dar, lăsînd astea la o parte, ăsta era un atac. Cum să numească dragonița ce scuipă flăcări jocurile pe consolă jocuri pe calculator?! Există o diferență uriașă între ele. Alin le explicase de mii de ori diferența. Mai ales mergînd pe faptul că lumea pe consolă ți se pare mai reală decît realitatea, pentru că te poți
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
alege cu un alt joc. Care i-a fost promis pe dată și dat după cîteva zile. Acum nu primise nimic. Poate n-a fost destul de elocventă privirea lui? Dar de unde știi? Ai văzut-o tu? a continuat dragonița care scuipa flăcări, fără să bage de seamă că-și prelungea situația defensivă, creîndu-i astfel un avantaj lui Alin, care nu mai era silit să facă față unui alt atac. Știu eu. Nu e frumos să acuzi fără dovezi. Dacă ți-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
n-ar fi descoperit niciunde vreo dîră de bucurie la gîndul că s-ar duce cu ai lui la o înmormîntare. Noroc că nu se aflau astfel de creaturi prin preajmă. Fără să ia în evidență aspectele astea, dragonița ce scuipa flăcări nu s-a lăsat impresionată atît de ușor. Care prieteni? Nu te-am văzut să umbli cu nimeni. Cînd vin prietenii noștri cu copii în vizită, tu preferi să stai în cameră să te joci. Sau îți încui camera
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cu convingere. Am niște prieteni buni. Și i-am invitat la mine ca să nu fim pe-afară, unde cine știe ce s-ar putea întîmpla. Îmi place cum gîndești, fiule. Și nu poți să amîni? a mai încercat un atac dragonița ce scuipa flăcări, căreia poate ceva i se părea în neregulă. E mai importantă întîlnirea cu prietenii decît... Lasă-l pe băiat dacă așa vrea el. E bine să-și respecte promisiunile și să-și facă prieteni, să nu mai fie singur
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
din panou, care arunca constatări brutale fetelor ce li se vînturau prin față și alte chestii din astea. Nu trebuia să se îngrijoreze de ăsta, cîtă vreme era și șeful prin preajmă. Doar latră. Și din cînd în cînd mai scuipă coaje de semințe. Nu-i asta. Vreau să stau cu voi. Îmi place de voi. De-abia după ce-a spus-o și-a dat seama cît de nașpa sună și s-a înroșit, ceea ce-a agravat lucrurile. Uite
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
într-o aură de putere. Doar încruntînd din sprîncene, ei încremeneau. După ce-a ascultat istorisirile eroice ale lui Radu, șeful și-a învîrtit printre degete lanțul de la gît, a cărui culoare galbenă începuse să fugă încotro sufla vîntul, a scuipat printre lipsurile din gură coajele de semințe ronțăite și l-a bătut pe spate, spunînd: Nossim mai essi, frase. Și atît. O coajă neagră s-a lipit de bordură, desfăcîndu-și aripioarele ca un fluture. Radu a rîs la rîndul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Mai vedem noi. Și-au adus aproape paharele de suc și prăjiturelele, așe-zîndu-se turcește pe dușumea. Alin și-a desfăcut o acadea, din care a început să sugă cu duioșie. Radu mai avea niște semințe prin buzunarul de la pantaloni și scuipa corjile mai mult pe covor, chiar dacă Alin îi adusese o farfurioară. Spunea c-o să curețe după aia, dar nimeni nu l-a crezut. Cornel se străduia din răsputeri să nu arate că-l doare să se așeze așa, cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
la învățătură. Ăsta era un cap cam vorbăreț care, indiferent dacă-i prindea privirile sau își pleca capul, tot îi arunca cîte un bolovan, care i se spărgea în noduri la stomac, mai ceva decît dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări. Asta mereu cînd îl prindea în cercurile magice: la masă, la intrarea în casă, chiar seara înainte de culcare și altele. Cu toate că Alin și-a astupat urechile, iar unii dintre bolovani treceau de ureche și se pierdeau dincolo se ferea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Morții, Galere, Serenadă), de revoltă, indignare, uimire, ironie. În alte poeme, satira se îmbină cu intenția ludică (Hore, Inscripții, Copilărești, Fabule). Dumnezeu se joacă de-a facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni și lumină/ Din puțin scuipat cu tină/ Și dintr-un aluat mai lung/ Scoate luna ca din strung" (Abece). Atras de o estetică a negării violente, a proferării înjurăturii și ocării, Arghezi scrie pamflete "un gen literar jumătate actual și jumătate etern", tablete în care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]