5,506 matches
-
toți sculptorii nu-i mai este permis fanteziei să-i forjeze "de toutes pieces" un portret "ideal" poetului"262. Deja opera lui Filip Marin, care-l are ca subiect pe Mihai Eminescu, ilustrează clivajul fondator care va marca aria reprezentării. Sculptorul realizează mulajul după chipul poetului pentru masca mortuară, pe care Ion Frunzetti o găsește dezagreabilă, deoarece poartă amprenta nu a unei suferințe spiritualizate, masca "hiper-eonică" (Popescu-Gogan), ci al uneia care deformează grotesc trăsăturile poetului până la rictusul macabru. Dualismul reprezentării este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci al uneia care deformează grotesc trăsăturile poetului până la rictusul macabru. Dualismul reprezentării este recuprabil prin tensiunea între naturalism și simbolism, pe punctul de a fi angajate polemic. Proiectul unui triptic monumental avându-l ca subiect pe Eminescu, pentru care sculptorul strângea subvenții în 1913-1914, proiect care nu avea să se realizeze, apare în consemnările unor critici, consemnări uneori ironice în cazul lui Tudor Arghezi. "Sculptorul vrea să ridice un monument lui Eminescu, pe cont propriu ... și al publicului benevol (...)263
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi angajate polemic. Proiectul unui triptic monumental avându-l ca subiect pe Eminescu, pentru care sculptorul strângea subvenții în 1913-1914, proiect care nu avea să se realizeze, apare în consemnările unor critici, consemnări uneori ironice în cazul lui Tudor Arghezi. "Sculptorul vrea să ridice un monument lui Eminescu, pe cont propriu ... și al publicului benevol (...)263. Sculptorul urma să surprindă într-o simbolistă încercare de sinteză trei vârste emblematice: adolescența, maturitatea și agonia, unde masca mortuară urma să joace un rol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
strângea subvenții în 1913-1914, proiect care nu avea să se realizeze, apare în consemnările unor critici, consemnări uneori ironice în cazul lui Tudor Arghezi. "Sculptorul vrea să ridice un monument lui Eminescu, pe cont propriu ... și al publicului benevol (...)263. Sculptorul urma să surprindă într-o simbolistă încercare de sinteză trei vârste emblematice: adolescența, maturitatea și agonia, unde masca mortuară urma să joace un rol esențial. În tripticul nerealizat putem recupera cele trei ipostaze reprezentative care vor fi actualizate de diverșii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o simbolistă încercare de sinteză trei vârste emblematice: adolescența, maturitatea și agonia, unde masca mortuară urma să joace un rol esențial. În tripticul nerealizat putem recupera cele trei ipostaze reprezentative care vor fi actualizate de diverșii artiști. Sensibilitatea rodiniană a sculptorului îl orientează către reprezentarea unei figuri daimonice, precum în Luceafărul, unde figura poetului apare excizată la suprafața unui bloc compact, neregulat, de bronz, asemeni unei amprente fosile. În jurul chipului, mască fulminantă, se disting contururile delicate ale unor reverberații în masa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
către reprezentarea unei figuri daimonice, precum în Luceafărul, unde figura poetului apare excizată la suprafața unui bloc compact, neregulat, de bronz, asemeni unei amprente fosile. În jurul chipului, mască fulminantă, se disting contururile delicate ale unor reverberații în masa poliedrului, ca și cum sculptorul ar fi vrut să sugereze coagularea formală, ieșirea dificilă din indistinctul materiei, "din genuni", "din ale haosului văi", metamorfozele succesive ale Luceafărului în poemul omonim. Paciurea va viza cu Himerele sale același efort al ideii, al fanteziei, al imaginației, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tensiune internă și revoltă -, dispărute din bustul monumental al lui Han, ce face și el concesii tipologiei Leonard și ideii obișnuite a "imortalității și răcelii" geniului"265. O observație interesantă pentru elucidarea schimbării de registru, Petru Comarnescu subliniază faptul că sculptorul se inspiră din prima fotografie a artistului la tinerețe. Oscar Han plănuia un ansamblu alegoric, din care fac parte două Elegii din 1933 și 1934, care trebuiau să înconjoare soclul statuii. Un moment edificator pentru interpretarea în cheie simbolistă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plănuia un ansamblu alegoric, din care fac parte două Elegii din 1933 și 1934, care trebuiau să înconjoare soclul statuii. Un moment edificator pentru interpretarea în cheie simbolistă a figurii eminesciene îl constituie proiectul pentru un monument Eminescu realizat de sculptorul Dimitrie Paciurea. De-a lungul întregii cariere artistice a lui Dimitrie Paciurea există obsesia unui monument dedicat lui Eminescu, monument care nu s-a materializat. În 1909, Paciurea se prezintă pentru prima oară la un concurs pentru un monument public
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este câștigat de Fr. Storck cu a abordare convențională a subiectului. Paciurea crease un "lut" de mari dimensiuni cu numele de Monumentul lui Eminescu (3500 x 2500 x 2000 cm) care nu va fi niciodată turnat, și pe care, dezamăgit, sculptorul îl distruge în 1913. Există însă mai multe variante ale acestui proiect, care relevă și procesul de elaborare. Una dintre ele se află la Muzeul Național de Artă (lut patinat, 0,580 x 0,20 x 0,21 cm) nedatat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1976 și reprodus în Minerva 266 din 20 mai 1910 și Adevărul 267 din 7 februarie 1910. În 1926268 se ivește din nou oportunitatea realizării unui monument dedicat poetului. Comitetul de pe lângă Ateneul Popular Păcurari din Iași invită o serie de sculptori, printre care și pe Paciurea, să realizeze o machetă a unei statui dedicate lui Eminescu. Regulamentul concursului era semnat chiar de Mihail Sadoveanu; și de această dată, Paciurea pierde concursul. Turnată în gips, opera este trimisă la bienala de la Veneția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de această dată, Paciurea pierde concursul. Turnată în gips, opera este trimisă la bienala de la Veneția 269, iar aceasta este distrusă pe parcursul transportului. Fotografia acestui monument a fost publicată și în volumul pe care i-l dedică Oscar Han sculptorului în 1935. Capul Poetului apare așezat pe o stâncă care-i servește de piedestal și care incorporează câteva trupuri contorsionate. Acest cap, departe de a fi senin-apolinic așa cum consideră Petre Popescu-Gogan, concentrează simbolic dramatismul creației, a emergenței propriei sale opere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Capul Poetului apare așezat pe o stâncă care-i servește de piedestal și care incorporează câteva trupuri contorsionate. Acest cap, departe de a fi senin-apolinic așa cum consideră Petre Popescu-Gogan, concentrează simbolic dramatismul creației, a emergenței propriei sale opere din neant. Sculptorul realizează o aparentă cezură între capul poetului, a cărui privire se proiectează vizionar în zare, și blocul de piatră, stânca pe care sunt înlănțuite prometeic trupurile, corpul propriei sale creații. Sculptorul reia mitul lui Prometeu -, vehiculat în literatura și iconologia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dramatismul creației, a emergenței propriei sale opere din neant. Sculptorul realizează o aparentă cezură între capul poetului, a cărui privire se proiectează vizionar în zare, și blocul de piatră, stânca pe care sunt înlănțuite prometeic trupurile, corpul propriei sale creații. Sculptorul reia mitul lui Prometeu -, vehiculat în literatura și iconologia romantică -, al geniului pedepsit pentru cutezanța sa, însă îl deturnează simbolist. Corpurile înlănțuite, cărora Mircea Deac le atribuie o funcție alegorică, stau sub semnul unui prizonierat dureros al materiei, sunt suferinde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vis"276. De asemenea, un bronz al lui Paciurea, intitulat " Masca geniului", relevă ponderea pe care o conferă sensibilitatea simbolistă abordării temei geniului. Fruntea acestuia apare deformată spre monstruos, exagerarea circumscrisă expresionist are în vedere reprezentarea capacității cognitiv-vizionare a geniului. Sculptorul alege să ilustreze printr-o licență anatomică faptul că gândirea poetului ca geniu iese din sfera performanțelor obișnuite. Părul ia aspectul flamboiant al romanticilor, așa cum se poate vedea în machetele pentru Monumentul Eminescu. În alt crochiu pentru un proiect de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
patronat de prezența aproape supranaturală a geniului. În aceste abordări simboliste ale geniului eminescian, istorismul, anecdoticul sunt puse între paranteze, gânditorul-poet devine expresia propriilor sale viziuni care-l asaltează. Într-un alt proiect de monument, aflat printre nenumăratele crochiuri ale sculptorului, bustul Satirului (Capul de satir) se află pe un soclu pe care apare probabil în basorelief una din himerele sale stilizate, stând pe o carte deschisă vertical, Marea carte a lumii, iar la bază, pe treptele monumentului, Capul filosofulului. Această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe filiera romantismului german. Oricum, desenele lui Salmen reprezintă o deschidere interpretativă operată din exterior în corpul liricii eminesciene, ilustrând o virtualitate. V.3. (Auto)Portretul artistului de la romantism la simbolism și decadentism Tema geniului ca artist (scriitor, muzician, pictor, sculptor, actor, dramaturg etc.) ajunge în posesia simboliștilor și decadenților însoțită și de o concepție tragică asupra existenței, modelată de filozofia schopenhaueriană, preludiu al unei estetici a dezolării care caracterizează întreaga sensibilitate simbolist-decadentă căreia i se va ralia histrionic și Alexandru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care creatorul reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret al pictorului Alexandru Romano (1887-1916) mort prematur la vârsta de 29 de ani, portret expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914. Trăsăturile artistului sunt puternic reliefate, fruntea surplombează o privire scrutătoare, un titanism al compoziției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
concesie și atunci se izolează în turnul său de fildeș cu prețul unui efort considerabil, descoperind acolo dezavantajele unei astfel de decizii. Capitolul VI VI.1. Sculptura simbolistă între secesionism și arta lui Rodin Dacă urmărim cu atenție datarea lucrărilor sculptorilor de sensibilitate simbolistă, constatăm cuprinderea lor într-un interval foarte strâns (1910-1915), ce marchează, în literatură, un al doilea val simbolist, apărut după desantul macedonskian al poeților grupați în jurul Literatorului și care își consumă energiile în proximitatea apariției curentelor de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capăt mișcării). Chiar dacă nu putem vorbi de o mișcare propriu-zis simbolistă în sculptură, există date ce confirmă existența unei generații care își asumă această sensibilitate artistică. Un element definitoriu prin care această generație se recomandă îl constituie afinitatea pe care sculptorii ei reprezentativi o au cu sculptura lui Rodin, indiferent dacă au avut sau nu tangență cu ea. Marea expoziție personală Rodin de la Paris din 1900 din Place de l'Alma marca recunoașterea unanimă a contribuției sculptorului la arta modernă, transformându
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituie afinitatea pe care sculptorii ei reprezentativi o au cu sculptura lui Rodin, indiferent dacă au avut sau nu tangență cu ea. Marea expoziție personală Rodin de la Paris din 1900 din Place de l'Alma marca recunoașterea unanimă a contribuției sculptorului la arta modernă, transformându-l într-un model exemplar (nu numai pentru sculptorii români). Atras de arta rodiniană, Brâncuși a știut să se disocieze la timp pentru a-și configura pe o altă treaptă estetică vocația modernității în sculptură, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indiferent dacă au avut sau nu tangență cu ea. Marea expoziție personală Rodin de la Paris din 1900 din Place de l'Alma marca recunoașterea unanimă a contribuției sculptorului la arta modernă, transformându-l într-un model exemplar (nu numai pentru sculptorii români). Atras de arta rodiniană, Brâncuși a știut să se disocieze la timp pentru a-și configura pe o altă treaptă estetică vocația modernității în sculptură, iar Paciurea a depășit-o, la rândul său, în direcția incomparabilelor Himere. Pe de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și imprimând sculpturii importanța temei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între arte și imprimând sculpturii importanța temei simbolisto-romantice a geniului. În sfârșit, Ioana Beldiman mai pomenește de existența unei statuete simboliste prin sugestia pe care o conferă titlul, Ora unu noaptea, a lui Joseph-Michel-Ange Pollet. Generația simbolistă îi cuprinde pe sculptorii Alexandru Severin, Horia Boambă, Filip Marin, Anghel Chiciu, Teodor Burcă. Un al doilea cerc i-ar include pe Frederich Storck și Oscar Spaethe, sculptori de formație germană -, aflați, nu întâmplător, sub protecția casei regale -, unde mai pronunțată este influența secession
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o conferă titlul, Ora unu noaptea, a lui Joseph-Michel-Ange Pollet. Generația simbolistă îi cuprinde pe sculptorii Alexandru Severin, Horia Boambă, Filip Marin, Anghel Chiciu, Teodor Burcă. Un al doilea cerc i-ar include pe Frederich Storck și Oscar Spaethe, sculptori de formație germană -, aflați, nu întâmplător, sub protecția casei regale -, unde mai pronunțată este influența secession-ului și cealaltă pereche reprezentativă pentru care simbolismul este metabolizat în cadrul modernității, Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea, ambii traversând o etapă simbolistă sub influența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]