3,287 matches
-
de efecte militare, în sfârșit Crucea Roșie. Acest defileu a fost un mare succes, atât pentru organizatorii serbării cât și pentru artiștii cari au desenat carele sau le-au realizat. Industria română a meritat, tot la fel, toate laudele. Această serbare a lăsat cele mai frumoase impresiuni, căci a fost, în adevăr, strălucită din toate punctele de vedere. în zilele noastre, mai ales din cauza scumpetei tutulor materialelor, o serbare ca aceea nu s-ar mai putea organiza. La 12 mai trebuia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au realizat. Industria română a meritat, tot la fel, toate laudele. Această serbare a lăsat cele mai frumoase impresiuni, căci a fost, în adevăr, strălucită din toate punctele de vedere. în zilele noastre, mai ales din cauza scumpetei tutulor materialelor, o serbare ca aceea nu s-ar mai putea organiza. La 12 mai trebuia să fie defilarea armatei, însă din cauza ploilor ce cădeau necontenit, a fost amânată pentru 13 mai. cestiunea dunării Serbările încoronării trecând, vine la ordinea zilei cestiunea arzătoare a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
zilele noastre, mai ales din cauza scumpetei tutulor materialelor, o serbare ca aceea nu s-ar mai putea organiza. La 12 mai trebuia să fie defilarea armatei, însă din cauza ploilor ce cădeau necontenit, a fost amânată pentru 13 mai. cestiunea dunării Serbările încoronării trecând, vine la ordinea zilei cestiunea arzătoare a Dunării. Acum începe să se lămurească pentru care motive s a retras Ion Brătianu de la guvern și de ce a plecat și Vasile Boerescu de la departamentul Externelor. Austria erea singura putere care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a treia masă. Nu voi da deznodământul acestui duel sui-generis, voi spune numai că, pe vremea aceea, oamenii aveau încă vreme să petreacă în felul acesta, iar la București se putea mânca foarte bine. anul 1882 [Un bal al presei. Serbările prințului George Bibescu. Cestiunea Barrère. Petreceri ale vechiului București. Incidentul Nicolae Blaremberg-George San Marin. Diverse.] un bal al presei La 4 ianuarie, un mare incendiu: circul Krembser, instalat pe Bulevardul Elisabeta, acolo unde sunt astăzi cinematografele Clasic și Vlaicu, ia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
alergat la fața locului. Însuși regele s-a dus a doua zi la locul dezastrului. Din tot materialul și din toți numeroșii cai atât de superbi ce avea nu i-au rămas nenorocitului director decât 26 cai. Subscripții și mari serbări au fost angajate imediat. La Teatrul Național, presa a dat, sub președinția prințului G. Bibescu, un bal extraordinar de frumos. Despre balul acesta vom spune câteva cuvinte. Dar în timpul acela ziarele publicau zilnic lungi liste de subscriere pentru românii căzuți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al Consiliului de miniștri sub domnia lui Cuza, fost președinte al Senatului, Bosianu erea o ilustrațiune a țării. Clubul regal, care a fost fondat în martie 1881, sărbătorește la 21 martie aniversarea de 1 an. Președintele erea atunci Constantin Schina. serbările prințului george bibescu în țară izbucnesc de câtăva vreme numeroase incendii, pagubele sunt mari, mii de oameni rămân pe drumuri. Atunci principele George Bibescu se pune iarăși în capul unui Comitet de caritate, care pune la cale o serie de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prințului george bibescu în țară izbucnesc de câtăva vreme numeroase incendii, pagubele sunt mari, mii de oameni rămân pe drumuri. Atunci principele George Bibescu se pune iarăși în capul unui Comitet de caritate, care pune la cale o serie de serbări, printre care faimoasele serbări din Cișmigiu, din ziua [a] 2-a și a 3-a de Paște, care au făcut epocă prin bogăția organizațiunii lor. Dar liberalii nu văd cu ochi buni aceste prea dese manifestațiuni, fie măcar filantropice, ale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
țară izbucnesc de câtăva vreme numeroase incendii, pagubele sunt mari, mii de oameni rămân pe drumuri. Atunci principele George Bibescu se pune iarăși în capul unui Comitet de caritate, care pune la cale o serie de serbări, printre care faimoasele serbări din Cișmigiu, din ziua [a] 2-a și a 3-a de Paște, care au făcut epocă prin bogăția organizațiunii lor. Dar liberalii nu văd cu ochi buni aceste prea dese manifestațiuni, fie măcar filantropice, ale prințului Bibescu, de aceea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
liberalii nu văd cu ochi buni aceste prea dese manifestațiuni, fie măcar filantropice, ale prințului Bibescu, de aceea un al doilea comitet, tot de caritate, este constituit. Acesta este Comitetul presei și e pus sub președinția lui C.A. Rosetti. Serbările de sub președinția prințului Bibescu s au dat în Cișmigiu în zilele de 29 și 30 martie - 1-a și a 2-a zi de Paște - apoi prelungite și dumineca următoare. în cele dintâi 2 zile, intrarea generală în Cișmigiu a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-a și a 2-a zi de Paște - apoi prelungite și dumineca următoare. în cele dintâi 2 zile, intrarea generală în Cișmigiu a fost 1 leu de persoană, iar a doua duminecă, la 6 aprilie, numai de 50 de bani. Serbările au produs suma netă de peste 102 000 lei, ceea ce pentru epoca aceea era o sumă foarte mare. Activitatea prințului Bibescu nu plăcea însă nici cercurilor guverna mentale, nici chiar Palatului. Prințul Bibescu avea reputația unui franco rusofil, toate silințele lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
iar acțiunea lor se întindea în toată Peninsula Balcanică. Hitrovo se afla în strânse legături cu prințul Bibescu, iar membrii aristocrației române ereau toți rusofili declarați. De aci ruptura din partidul conservator; bătrânii pentru politica rusofilă, junimiștii pentru politica germanofilă. Serbările din Cișmigiu și marele lor succes, precum și alte serbări proiectate de Comitetul de caritate pus sub președinția prințului, erau privite cu neîncredere și cu invidie chiar. Căci din banii adunați, atât de la Cișmigiu cât și din alte subscripții, baluri etc.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Hitrovo se afla în strânse legături cu prințul Bibescu, iar membrii aristocrației române ereau toți rusofili declarați. De aci ruptura din partidul conservator; bătrânii pentru politica rusofilă, junimiștii pentru politica germanofilă. Serbările din Cișmigiu și marele lor succes, precum și alte serbări proiectate de Comitetul de caritate pus sub președinția prințului, erau privite cu neîncredere și cu invidie chiar. Căci din banii adunați, atât de la Cișmigiu cât și din alte subscripții, baluri etc., s-au trimis în toate unghiurile țării și prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe numele prințului Bibescu. Prințul își făcea astfel, pe nesimțite, o popularitate care dedea de bănuit. Acesta a fost unul din motivele care a îndemnat pe liberali să constituie comitetul numit Comitetul presei, care a organizat peste câteva zile alte serbări populare în Cișmigiu. Comitetul presei, de sub președinția doamnei Maria C.A. Rosetti, dă la rândul său mari serbări populare în Cișmigiu, tot în beneficiul incendiaților. Aceste serbări n-au strălucirea celor ale prințului Bibescu, fiindcă de astă dată aristocrația română
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost unul din motivele care a îndemnat pe liberali să constituie comitetul numit Comitetul presei, care a organizat peste câteva zile alte serbări populare în Cișmigiu. Comitetul presei, de sub președinția doamnei Maria C.A. Rosetti, dă la rândul său mari serbări populare în Cișmigiu, tot în beneficiul incendiaților. Aceste serbări n-au strălucirea celor ale prințului Bibescu, fiindcă de astă dată aristocrația română nu a participat, totuși, venitul acestor serbări pur populare a fost de 30 000 lei. Partidul conservator a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să constituie comitetul numit Comitetul presei, care a organizat peste câteva zile alte serbări populare în Cișmigiu. Comitetul presei, de sub președinția doamnei Maria C.A. Rosetti, dă la rândul său mari serbări populare în Cișmigiu, tot în beneficiul incendiaților. Aceste serbări n-au strălucirea celor ale prințului Bibescu, fiindcă de astă dată aristocrația română nu a participat, totuși, venitul acestor serbări pur populare a fost de 30 000 lei. Partidul conservator a avut, cu acest prilej, victoria lui. cestiunea barrère Cestiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
președinția doamnei Maria C.A. Rosetti, dă la rândul său mari serbări populare în Cișmigiu, tot în beneficiul incendiaților. Aceste serbări n-au strălucirea celor ale prințului Bibescu, fiindcă de astă dată aristocrația română nu a participat, totuși, venitul acestor serbări pur populare a fost de 30 000 lei. Partidul conservator a avut, cu acest prilej, victoria lui. cestiunea barrère Cestiunea Dunării revine la ordinea zilei, de astă dată purtând numele de „propunerea Barrère“. De Barrère, delegatul Franței, a reluat propunerea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era și epoca marilor baluri în casele particulare ale boierilor noștri. Fiindcă au dispărut boierii, au dispărut și balurile. Astăzi toată lumea petrece prin sălile otelurilor și restaurantelor, organizând ceaiuri dansante și alte chermeze cu scop de binefacere. Iată programul acestor serbări pentru luna februarie 1883, după Claymoor: Joi 3 februarie, mare serată la otelul prințului Bibescu. Sâmbătă 5 februarie, mare bal mascat la Operă (adică Teatrul Național). Toate benoarele au fost reținute. Se vorbește de o mare bandă de „bebei“ și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
3 februarie, mare serată la otelul prințului Bibescu. Sâmbătă 5 februarie, mare bal mascat la Operă (adică Teatrul Național). Toate benoarele au fost reținute. Se vorbește de o mare bandă de „bebei“ și de „bone“ care vor asista la această serbare. Marți 6 februarie, mare reprezentație de gală dată de prințesa Elena Bibescu la Teatrul Național, cu grațiosul concurs al mai multor persoane din societate. Miercuri 9 februarie, mare bal țărănesc al Societății Furnica. Joi 10 februarie, bal la otelul Suțu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
București. Regele Carol și regina Elisabeta au așteptat pe oaspeți la Comana. De la gara Filaret la Palatul Regal, regina și arhiducesa au mers în trăsură închisă, regele și arhiducele în trăsură deschisă, amândouă înhămate à la Daumont. Au fost prânzuri, serbări și un mare bal la Teatrul Național. Revista militară hotărâtă la Băneasa nu s-a putut face din cauza ploaiei. După încetarea ploaiei, defilarea s-a făcut prin fața Palatului Regal, regele și arhiducele luând poziție în fața corpului de gardă. Au defilat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Veniamin Hernia, Iancu Brătescu etc. etc. Către sfârșitul campaniei de răsturnare se alătură lui Dumitru Brătianu și Nicolae Fleva. (Id. ibid., foiletonul XXXIV, AD., nr. 11 799, 10 septembrie 1922, p. 2.) Pagina 160 * Acestea au fost cele dintâi mari serbări populare în aer liber la București. Ajutate de o vreme minunată aceste serbări au durat 3 zile și au produs aproape sau peste 300 000 lei. Ele au fost date în grădina Cișmegiului. Marele parc bucureștean era feeric transformat. Pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lui Dumitru Brătianu și Nicolae Fleva. (Id. ibid., foiletonul XXXIV, AD., nr. 11 799, 10 septembrie 1922, p. 2.) Pagina 160 * Acestea au fost cele dintâi mari serbări populare în aer liber la București. Ajutate de o vreme minunată aceste serbări au durat 3 zile și au produs aproape sau peste 300 000 lei. Ele au fost date în grădina Cișmegiului. Marele parc bucureștean era feeric transformat. Pe aleea principală - astăzi dispărută sub brazdele verzi - erau instalate nenumărate chioșcuri, unul mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cu marea lui barbă în vânt și cu glas de stentor strigă că să fie auzit de cei cari se vor întoarce cu luntrile: — Domnilor, ariveaua este aici! Pentru acest arivea i-am făcut o zeflemea în Telegraful. În sfârșit, serbările s-au terminat cu bine și cu mare succes bahic. (Id. ibid.. pp. 1-2.) Pagina 161 * Prințul George Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei apare în București, unde se instalează. Mare senzație în societatea înaltă bucureșteană și în cercurile politice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lui C.A. Rosetti ca liberal disident. (Id., ibid., foiletonul XXXIX, AD., nr. 11 834. 15 octombrie 1922, p. 1.) Pagina 219 * în ziua de 3 mai 1884 s-a dat la Cluj de către Societatea Iulia a studenților români o serbare în amintirea lui 3/15 mai 1848. Ungurii au pătruns în sala Societății, au bătut pe români, iar presa ungară a cerut să se ia măsuri împotriva profesorului Silași care preda la Universitatea din acel oraș limba și literatura română
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
81/2 drapelele armatei, însoțite de toate muzicile militare, au fost aduse la Palat unde a urmat retragerea cu facle. MM.LL. Regele și Regina și A.S. principele hereditar de Hohenzollern cu fiii săi au privit de pe balcon la această serbare militară. D. ministru de Rezbel, împreună cu toți d-nii ofițări generali și superiori erau invitați la Palat unde se afla asemenea prezinte și Excelența-Sa d. locotenent feldmareșal Bauer, trimis extraordinar al M.S. Împăratului Austro-Ungariei împreună cu ofițării imperiali cari compuneau suita
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Trăiască Regele și Regina ei! Trăiască Dinastia! D. președinte al Senatului, înaintând în fața Tronului a depus coroana în mânele Regelui și d. președinte al Camerei a prezentat pe aceea a Reginei. Majestatea-Sa Regele, luând Coroana, a rostit următoarele cuvinte: Serbarea de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]