3,422 matches
-
porcărie“. A pus manuscrisul într-un sertar și uitat a fost timp de trei ani. Apoi, la un Revelion, prietenii i-au cerut să citească ceva. A căutat prin casă și a dat peste unicul exemplar al povestirii, „împins de sertar, în spate, făcut armonică, arăta ca o hârtie igienică“. Zholdak și cărțile dragi Regizorul Andriy Zholdak despre întâlnirea cu cartea. Monta Hamlet la Harkov și ieșise să se plimbe, pe o stradă unde era un târg, iar cărțile se înșirau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
relativ numeroși și, cum povestește el, de „orientările cele mai diverse. Erau troțkiști, comuniști reformatori, socialiști de variate tendințe, partizani ai liberalismului, ai democrației creștine, ai conservatorismului, ba chiar și din cei care refuzau să se lase închiși în vreun sertar politic“. Cine își poate imagina în România „reuniuni și serate ale dizidenților“, altele decât puținele cu care se pot mândri o mână de scriitori și ziariști ce nu-și asumau pe față ideea de dizidență? Pentru Havel, „lucrul cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Anii ’20 și începutul anilor ’30 au fost foarte duri. Erau dificultăți economice și tata avea sub tejghea ceea ce el numea „Caietul”. Niciodată nu am avut o casă de marcat, din aceea la care apeși pe buton și se deschide sertarul. Întrucât era un cartier cu oameni care munceau din greu, știa că situația economică nu era prea bună. Îmi amintesc un incident, cred că era într-o luni, seara de pinade a tatălui meu, când juca cărți cu câțiva vecini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
o bucoavnă cu numele Ce povestesc prințesele licornii, toate aceste mărturii, dar ea nu mai e, astăzi, de găsit. S-o fi rătăcit pe undeva, prin vreun pod de casă bătrânească, prin vreun dulap vechi de stejar, prin vreun întunecos sertar. Scrieți-mi dacă o aveți“. P|IANJENUL MYGAL DE SENEGAL: „Utilizat de prințesele-africane, din negura vremurilor până azi, pentru citirea viitorului obscur. Picioarele i se înmoaie în cerneală, urmând să fie descifrate urmele lăsate de acesta pe o imensă foaie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
spunea că oamenii grași sunt buni. Florin e o excepție. Și îi place să fie așa. Și îi stă bine. Neîncadrat. Nu crede că rama e importantă, ci senzațiile-culori pe care le transmite. Nu-i place să stea închis în sertarul lui cu proiecte. Joacă zaruri și cărți. Pe o parte din ele le are așezate strategic în mânecă. De obicei așii. De la mansardă în sertar. Din sertar în mânecă. Din mânecă spre suflete. Face „clonc!“ din degete când te salută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
e importantă, ci senzațiile-culori pe care le transmite. Nu-i place să stea închis în sertarul lui cu proiecte. Joacă zaruri și cărți. Pe o parte din ele le are așezate strategic în mânecă. De obicei așii. De la mansardă în sertar. Din sertar în mânecă. Din mânecă spre suflete. Face „clonc!“ din degete când te salută, atent să nu elibereze aripile așilor decât la momentul potrivit. Mai potrivit, Florin e omul care știe să stârnească o flacără vie folosind chibrituri mici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ci senzațiile-culori pe care le transmite. Nu-i place să stea închis în sertarul lui cu proiecte. Joacă zaruri și cărți. Pe o parte din ele le are așezate strategic în mânecă. De obicei așii. De la mansardă în sertar. Din sertar în mânecă. Din mânecă spre suflete. Face „clonc!“ din degete când te salută, atent să nu elibereze aripile așilor decât la momentul potrivit. Mai potrivit, Florin e omul care știe să stârnească o flacără vie folosind chibrituri mici. Europa noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
a v-ați ascunselea ielesc, și scuipă flori și fluturi. Oamenii nu mai locuiesc în orașe, iar măștile de gaze sunt accesorii trendy într-o lume în care trăiește un singur dragon. Lumea lui Markku Metso a ieșit dintr-un sertar, a crescut mare cât să ajungă la tastatură și și-a făcut blog (http://drawerblog.blogspot.com/). Sau, în cuvintele lui, „într-o bună zi, sertarul de la biroul meu a recunoscut că este cel mai nepotrivit spațiu de depozitare. Tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
în care trăiește un singur dragon. Lumea lui Markku Metso a ieșit dintr-un sertar, a crescut mare cât să ajungă la tastatură și și-a făcut blog (http://drawerblog.blogspot.com/). Sau, în cuvintele lui, „într-o bună zi, sertarul de la biroul meu a recunoscut că este cel mai nepotrivit spațiu de depozitare. Tot ce se afla acolo se sufoca încet și orbea pe zi ce trece, în lipsa luminii. De aceea există acest blog. Pentru ca lucrurile să vadă și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
în schițe pe care nu le mai termină niciodată și visează la o lume alb-negru în care să nu existe sisteme de operare instabile precum Windows. O dată la câteva zile, săptămâni sau luni, câte un desen mai iese timid din sertar, trece puțin prin Photoshop și se uită la noi cu ochi mari. Markku nu e mulțumit. „Acasă e într-un orășel imaginar numit Kouvostoliitto. De fapt, trăiesc în mintea mea și desenez lucruri care sunt și ele acolo, cu mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
un proiect. Să termine o ilustrație. Diminețile îl găsesc cu creionul în mână. Evident, nu-i place nimic și-l doare capul. Câte o coală e făcută cocoloș. Desenele norocoase vor fi colorate mai târziu, cele nefericite se întorc în sertar, rugându-se să nu se sufoce până când le va scoate din nou la lumină, animat de alte idei. „Uneori nu este nevoie să călătorești decât cu mintea pentru ca stelele să-și schimbe locul pe cer. Iar atunci se schimbă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
va scoate din nou la lumină, animat de alte idei. „Uneori nu este nevoie să călătorești decât cu mintea pentru ca stelele să-și schimbe locul pe cer. Iar atunci se schimbă și dorințele pe care li le șoptești... CV de sertar Nume complet: Markku Kalevi Metso Data nașterii: 6 martie 1980 Domiciliu: Kouvola, Finlanda Studii: licențiat în media și design la Kymenlaakso University of Applied Sciences (KyAMK) Experiență: A lucrat ca freelancer pentru Sakara Records, Tähtivaeltaja, Stam1na, Medialouhos, Eisis.org. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
de zece ori pe zi. Da, chiar așa. Probabil e un joc, doar ca să își satisfacă imensul orgoliu. Ei bine, eu nu mă joc, așa că o să-i arunc numărul la gunoi. De fapt n-o fac. Dar îl pun în sertarul biroului meu, unde nu pot să-l văd. Asta ca să nu existe nici o tentație. Mă hotărăsc apoi să-mi scot uniforma înainte să mă bag în pat. Poate nu vi se pare mare scofală, dar credeți-mă că după un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Cannes în 2003, filmul a rulat în deschiderea AniMOTION. Triplettes de Belleville (Franța, Belgia, Canada, Marea Britanie, 2003), regia Sylvain Chomet. Animatron Soba de făcut filme Un fel de sobă înnegrită de fum ascunde un computer. Se numește Animatron. Deschizi un sertar, scoți păpușile de plastilină. Le așezi pe „plită“, adică pe scena filmului tău. Începi să coci. Tragi primul cadru. Muți păpușile, alt cadru. Tot așa, până construiești povestea, apăsând doar trei butoane argintii, la lumina unui spot și a unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Voiculescu nu era deocamdată pedepsit decât cu scoaterea cărților sale din biblioteci și cu interzicerea de a mai publica. Cum scrisul îi mai rămăsese să-l practice, ce putea face ? A găsit inspirația și tăria să lucreze zilnic dar pentru sertar, adică să creeze dar să aștepte... Exilat în sine, privit din afară, omul Voiculescu trăia modest, chiar foarte modest, într-o singură odaie „înghesuit între cărți, multe și felurite, îndesate în rafturi pe câte două și trei rânduri, rânduite de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de îndoieli și dumneata știi bine că îndoiala duce silit la schimbare, căutarea de noi forme, necontenit alte forme”, scria el unui prieten fără să-i mai trimită scrisoarea (V. Voiculescu, Jurnal, în „Manuscriptum” nr. 1, 1978). Și scrie pentru sertar, ceea ce vor deveni Povestirile, Zahei orbul... Sunt parte din lucrările ce vor aparține așa- numitului „Rug Aprins”, urmare a frecventării întrunirilor spirituale, în reculegere, la mânăstirea „Antim” din București. Aici, la mănăstire, s-a întâlnit el cu frații săi întru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
semne, bețe de chibrit sau scobitori, înfipte între pagini, având doar spre mijloc un loc minuscul, unde abia dacă încăpea o coală de hârtie. El, la biroul lui, încadrat de rafturile metalice pentru cărți ce acopereau în paralel pereții, cu sertare în partea de jos, blestematele de sertare unde se aflau PLICURILE. Pitulată într-un fotoliu, sau pe canapea, cu picioarele sub ea, Nina, micuță, vioaie cu părul ondulat permanent, răvășit peste sprâncene și ochi, spionând, cu capul aplecat spre spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
între pagini, având doar spre mijloc un loc minuscul, unde abia dacă încăpea o coală de hârtie. El, la biroul lui, încadrat de rafturile metalice pentru cărți ce acopereau în paralel pereții, cu sertare în partea de jos, blestematele de sertare unde se aflau PLICURILE. Pitulată într-un fotoliu, sau pe canapea, cu picioarele sub ea, Nina, micuță, vioaie cu părul ondulat permanent, răvășit peste sprâncene și ochi, spionând, cu capul aplecat spre spate, ca să poată vedea, când pe Carmina, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la extremă, își spunea ea și o pornea sprijinindu-se de pereții holului către pat. Credea că este imbatabilă atunci când a reapărut în casa profesorilor Alexe. În tot cazul, citise în întregime toate cărțile creatorului total, în afara celor aflate în sertar, firește, sau a celor scrise pe furiș la vârsta școlară. Era la curent cu majoritatea comentariilor pe marginea scrierilor preferatului, se credea sigură, nu avea cum să greșească. Nik, ia uite cine a venit! exclamă extaziată Nina de cum o văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înțeleg, izbucni fata, și oricum nu vă cred, izbucni fata și nu-și mai putu reține lacrimile. Eu nu știu ce fel de oameni sunteți, le reproșă. Se amuzară amândoi copios de argumentele lichide, fierbinți ale Carminei. Alexe se îndreptă alene către sertarele lui blestemate, trase de mânerul metalic al unuia dintre ele, începu să trieze plicurile mari, pline cu însemne ciudate. Degetele lui maronii erau atât de agile încât nici nu le puteai urmări. Găsi destul de repede plicul căutat, îl desfăcu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
doua zi Carmina pluti. Simțea că toate organele îi funcționează cu potențial redus. Avea noroc că se afla la serviciu într-o perioadă mai relaxantă și putea devansa câteva zile lucrările. Avea posibilitatea să stea cu o carte ascunsă în sertar și să citească. Dar era prea tulburată, nehotărâtă, afectată. Ca să se încurajeze, urmărea o infinitate de posibilități dar nici una nu i se părea destul de captivantă, să se poată urni. Nu exista nici un stimul suficient de puternic care să-i faciliteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care o surprinsese Carmina. Un lucru foarte neplăcut dar absolut necesar din când în când, decretă ea. Observă ceva ieșit de sub învelitoarea de sac, înnădită cu ace, părea a fi un plic albastru, unul dintre plicurile lor, scos cine știe cum din sertare, poate chiar plicul pe care ea refuzase să-l citească, se aplecă apoi renunță să-și mai ducă gestul până la capăt și împinse plicul cu piciorul dedesubt. O igienizare periodică este mai mult decât sănătoasă, spuse. După ce scapi de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dezordonată de titluri și culori specifică unei biblioteci care se îmbogățește continuu, cărți care nu zac sub geamuri, ticluite, neatinse, ca în biblioteca Sidoniei, și-a regăsit vechiul loc la marginea canapelei, blana de urs așternută sub picioare, sau mânerele sertarelor aflate în partea de jos a bibliotecii, acele sertare burdușite cu plicuri, blestematele plicuri ale devălmășiei. Ar fi vrut să închidă ochii și să rămână așa, un timp, nu știa cât anume și în ea una câte una să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se îmbogățește continuu, cărți care nu zac sub geamuri, ticluite, neatinse, ca în biblioteca Sidoniei, și-a regăsit vechiul loc la marginea canapelei, blana de urs așternută sub picioare, sau mânerele sertarelor aflate în partea de jos a bibliotecii, acele sertare burdușite cu plicuri, blestematele plicuri ale devălmășiei. Ar fi vrut să închidă ochii și să rămână așa, un timp, nu știa cât anume și în ea una câte una să se reorganizeze celulele, să regăsească jocul uitat al ambiției, gustat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un semn de dispreț cu mâna. Mă, e prea mărunt ca să mai comporte discuții. Știa că n-o să ajungă la nici o înțelegere cu Alexe. Știa că după vorbele spuse n-o să mai poată să obțină de la el vreo explicație. Privi sertarele. Nu, Ovidiu nu avea ce căuta prin sertare, bine, o da, bine, că el nu zăcea acolo, îngălbenit în tipărituri, ucis fără drept de apel, ucis de el însuși, fără posibilitatea de a se reabilita, indiferent cât de scump și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]