3,661 matches
-
astfel și cripta martirică de la Niculițel sau cea de la Halmyris, care au adăpostit peste un mileniu și jumătate sfinte moaște, pentru ca, la momentul în care Dumnezeu a dorit, ele să iasă la iveală și să resacralizeze spațiul. Deci, în timp, sfințenia nu a fost nicio clipă distrusă, dar a fost desacralizată. Ca factor desacralizant, omul este chemat și el, la un timp pe care Dumnezeu îl îngăduie, să refacă, fie în el, fie în spațiul acordat lui, spațiul sacru. Astfel și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
slujbe speciale menite să aducă în viața noastră schimbare și înnoire spirituală. Pentru a trezi în noi energiile nebănuite ale spiritului, ni se pun în față exemple de adevărată pocăință, bine știind că idealul moral al omului trebuie să fie sfințenia"148. Deseori Preafericitul Teoctist, cu diverse ocazii, strecura în imaginarul colectiv latura mistică a vieții sale și o făcea cu atâta naturalețe încât istoria îl va consemna și ca un veritabil trăitor, mărturisitor și diplomat. "Mânuia" bine cuvintele, știa că
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
agresor care își ademenea victimele cu o Biblie. Acest amănunt duce la formularea din titlu. Nimic rău pentru discursul său jurnalistic, pe care nici nu îl comentez, însă este de remarcat faptul că aspectul ce duce la ideea sacrului, a sfințeniei cuplează imaginarul la o sferă superioară în care materialitatea, mai ales materialitatea decăzută, nu mai are loc și omul nici nu mai poate gândi că se poate petrece ceva rău. De altfel, astfel de cazuri, de falși preoți, false călugărițe
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
un film religios. "Multe din icoanele Domnului Hristos trimit la chipul vreunuia dintre cei ce ar fi putut să-l inspire pe iconar într-o vreme sau alta. Distanța fundamentală dintre filmul religios și icoană este tocmai această calitate a sfințeniei numai ea detașează icoana de film. Totuși, mesajul filmului religios rămâne un mesaj viu, dinamic, eficient și nu în afară, ci înlăuntrul lucrării mântuitoare"31. Astfel, filmul religios a intrat în istoria comunicării prin imagine încă din "antichitatea" cinematografiei, marcând
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de criză, în care conflictul acut este pe cale să izbucnească, în care lumea este polarizată mai mult decât oricând între bine și rău" (1994, p. 387) și "o victorie fără precedent asupra râului și de aici o nouă epoca de sfințenie și de fericire, fără egal în istorie" (1994, p. 387). Aproape că devine de prisos să adaug, desigur, ca, în interiorul acestui model chiliast, scenariul eshatologic emerge că o prelungire spiritualista a tendinței biblice (mai precis, neotestamentare) de a descrie realitatea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
copiii lor creștini mureau martiri, pe atât de mare era dorința și bucuria celor creștini, ca fiii lor să aibă parte de coroana de martiri cu care intrau în rândul sfinților. Calendarul nostru creștin este împodobit cu sfinți și sfinte. Sfințenia și mucenicia au fost și au rămas până la sfârșitul veacurilor cel mai înalt ideal al omului. Frumusețea și dinamismul acestui ideal, care cheamă omul să-și depășească puterile, explică eroismul femeilor de totdeauna. Femeia în Vechiul și Noul Testament Femeia a
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de mare era durerea și rușinea părinților păgâni, când copiii lor creștini mureau martiri, pe atât de mare era dorința și bucuria celor creștini, ca fiii lor să aibă parte de coroana de martiri, cu care intrau în rândul sfinților. Sfințenia a fost cel mai înalt ideal pedagogic. Frumusețea și dinamismul acestui ideal, care face pe om să-și depășească puterile, explică eroismul fără seamăn al femeilor creștine. Pe vremea Mântuitorului, spre deosebire de apostoli, femeile (mironosițe) nu au fost chemate și nici
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
maternitatea este ultimul cuvânt al femeii, plinirea și desăvârșirea ei. Nașterea este o faptă sacră și prin ea femeia se mântuiește: „ea se va mântui prin naștere de fii, dacă va stărui cu înțelepciune în credință, în iubire și în sfințenie” (I Timotei 2, 15). Mama își continuă apoi misiunea sfântă crescându-i pe copii în frică de Dumnezeu, în educație. Valorile cultivate de ea sunt legate de suflet, de spiritualitate. în familie, femeia are de îndeplinit o misiune cu implicații
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
datoria să fie izvor de viață, să formeze omul ca adevărat model pentru Biserică și societate. Cu fiecare copil ce se naște, lumea se înnoiește. Se spune că limba omenească este prea săracă în cuvinte să poată exprima toată măreția, sfințenia și frumusețea unui copil, mai ales după ce a primit Sfântul Botez. Copilul este templul lui Dumnezeu în care Dumnezeu S a coborât ca o picătură de rouă în potirul unei flori, în care Mântuitorul ceresc locuiește cu toate darurile Lui
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
numai dintr-un dictat oficial, ci mai mult dintr-o chemare tainică a conștiinței noastre, care ne încredințează că orice faptă a vieții noastre are un ecou în veșnicie. Cu alte cuvinte, mântuirea trebuie să înceapă în timpul vieții pământești cu sfințenia fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul. Și acest tainic început de sfințenie se poate face de orice mamă adevărată prin înțelepciune, iubire, devotament și chiar jertfă. O mamă, prin nașterea, creșterea și educația aleasă ce o dă copiilor
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
noastre, care ne încredințează că orice faptă a vieții noastre are un ecou în veșnicie. Cu alte cuvinte, mântuirea trebuie să înceapă în timpul vieții pământești cu sfințenia fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul. Și acest tainic început de sfințenie se poate face de orice mamă adevărată prin înțelepciune, iubire, devotament și chiar jertfă. O mamă, prin nașterea, creșterea și educația aleasă ce o dă copiilor săi, trebuie să aprindă în inimile lor focul idealului pentru scopuri nobile în viață
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
aspră, dorește să o educe în spiritul tradiției strămoșești, este reticentă la toate inovațiile contemporane (dansul, corespondența tinerilor) pe care le percepe ca pervertind sufletul și îndepărtându-l de menirea lui, aceea de a continua tot ceea ce fusese păstrat cu sfințenie din moși strămoși. Vitoria Lipan rămâne imaginea unuia din cele mai puternice personaje feminine din literatura română. într-o însemnare autobiografică, poetul Cincinat Pavelescu scria aceste rânduri: „Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
schimb, tradiția romantică se dovedește o mare adeptă a lui, o exagerare pe care o egalează doar anii '60 și '70, sub imboldul unei consacrări prestigioase. Așteptînd ipoteticele rezumate din gazete, premiile literare și alte consacrări oficiale, [epigraful] este, oarecum, sfințenia scriitorului, prin care își alege semenii și, implicit, locul în Pantheon", scrie tot G. Genette (1987, p. 149). Epigrafele lui Philippe Djian În continuare, vom aplica unele dintre remarcile anterioare în epigrafele lui P. Djian. Ne interesează șapte opere, cinci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Anticristul, Franța și Anti-Franța, Libertatea și Despotismul, o veșnică luptă, a cărei miză e întreaga lume, se desfășoară în jurul nostru. Proiecție, încarnare a tuturor forțelor malefice dezlănțuite împotriva a ceea ce este acceptat și trăit ca adevăr, ca dreptate sau ca sfințenie, imaginea mereu renăscută a Complotului nu poate fi înțeleasă decît ca o ilustrare, poate cea mai convingătoare, dar nu singura, a acelei concepții antitetice despre ordinea universală. "Evreul apare în istoria noastră ca adversarul nostru metafizic", va spune mai tîrziu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sale. Legitimitatea "tradițională", pentru a prelua termenii, deveniți clasici, din vocabularul weberian, aceea pe care se sprijinea monarhia antică capețiană și care a consacrat dublul principiu al dreptului divin și al dreptului istoric (Benjamin Constant însuși evocă în acest sens "sfințenia generațiilor trecute"), nu a putut pînă la urmă să reziste teribilei zguduiri a epocii revoluționare; ea s-a dezagregat progresiv. Aceasta s-a întîmplat fără ca în mod real și valabil să i se fi substituit, sub forma unor instituții stabile
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
atins prin instituirea unei profesiuni de credință "pur civile", ale cărei principii vor fi stabilite de suveran. Acestea vor fi "simple, puține la număr, enunțate cu precizie"; recunoașterea unei "Divinități atotputernice, inteligente, binefăcătoare, prevăzătoare, recunoaștere strîns legată de aceea a sfințeniei Legilor" constituie elementul esențial al enunțului lor dogmatic. Prin stricta rigoare ce o definește, religia civilă cel puțin așa cum este ea evocată în Contractul social nu este deloc exclusivist-totalitară. Deși se adaugă altor culte, ea nu pretinde însă să le
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vorbit mai înainte despre ceea ce este mai mare și mai sfint pe lume, despre Patrie." În mod firesc, la toate nivelurile de învățămînt, pedagogia patriotică a Franței republicane utilizează cuvinte din vechiul vocabular creștin, simbolurile vechii liturghii, termenii de dogmă, sfințenie, mîntuire, moștenire, jertfă. În patria ce trăiește, în istoria ei eroică, în sentimentul Franței, mai spune Michelet, deslușim însuși chipul Domnului". Pornind de la aceste afirmații, e greu, într-adevăr, să te îndoiești de faptul că, în ceea ce privește sacrul, cu unele din
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
le e perfect indiferent fericirea. Astfel, orice nzuinț susținut e de obicei semnul unei lacune. Iar, în consecinț, un om cruia nu-i lipsește nimic, acela nu va mai fi creator de sisteme morale. Trecând peste morala de buntate și sfințenie, care a ieșit din suferinț, (de la Hristos la Sfântul Francisc sfințenia fiind o beatitudine fericit a oamenilor care sufr, Ralea observ c La unele suflete vulgare durerea poate produce dor de rzbunare, invidie ori acreal, în vreme ce la altele senintate, blândețe
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
obicei semnul unei lacune. Iar, în consecinț, un om cruia nu-i lipsește nimic, acela nu va mai fi creator de sisteme morale. Trecând peste morala de buntate și sfințenie, care a ieșit din suferinț, (de la Hristos la Sfântul Francisc sfințenia fiind o beatitudine fericit a oamenilor care sufr, Ralea observ c La unele suflete vulgare durerea poate produce dor de rzbunare, invidie ori acreal, în vreme ce la altele senintate, blândețe crescut și tendinț infinit ctre buntate. Morala vitalist a lui J.M.
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
pe Părăul Gălăuțașului, prin Preluca și prin Zăpode pe drumul spre biserică. Crăciunul era o Sărbătoare a bucuriei. Paștele venea ca Întotdeauna primăvara când muncile câmpului erau deja Începute. După un post de șapte săptămâni, care atunci se ținea cu sfințenie, pe mesele gospodarilor se revărsa acum cornul abundenței. Ca și de Crăciun, În cuptoarele din ogrăzile gospodarilor În ziua de Ajun ardea focul În tot satul. Sacrificiul mielului de Paști și ouăle roșii adăugau acel plus imaginației gospodinelor. Până după
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu coșul plin cu bucate sfințite, nimeni nu avea voie să se atingă de mâncare. Acum, spre apropierea zorilor, când se Întorcea lumea de la biserica din Toplița, se așezau cu toții la masa de Paști, după un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl puneau În trăistuță și mergeau mai departe. După amiază distracția lor era la scrânciob
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
alegere a părinților sunt puternic predicate de guvernul englez, în perspectiva valorii intrinseci a libertății individuale. În teoriile neoclasice, unde superioritatea pieței este văzută ca mecanism de schimbare socială și suveranitatea actorilor sociali în interiorul unor asemenea activități sunt păstrate cu sfințenie, libertatea este considerată ca o condiție morală și tehnică, necesară pentru formarea și funcționarea efectivă a pieței. Prin aceasta "libertatea este precondiția angajării cunoașterii și imaginației prin exercițiul alegerii și subsecvent al realizării aspirațiilor umane" (Strain, M., 199520). De
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Deci cu toti,mari si mici, Vă grăbiți de vă suiți ! 2. Băgați bine de seamă,să nu vă rătăciți, În gară-s multe trenuri,în cel bun vă suiți! Stațiunile pe hartă,de cauți,tu le găsești Căința și Sfințenia,apoi în Cer sosești. 3. O poartă foarte-ngustă,întâi tu ai să treci, Să-ți cumperi și biletul căci altfel n-ai să pleci Moneda e Credința,cu care poți plăti, Căci numai,doar cu dânsa tu poți călători
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
și Pr. G. Nițu, în Scrierile Părinților Apostolici, vol. II, 1928, p. 162. footnote>. Așa cum amintea și pelagianul Iulian din Eclanum, Sfântul Ioan Hrisostom predica: ,,De aceea Și botezăm copiii, deși nu au păcate (personale - n. n.): ca să li se adauge sfințenia, dreptatea, înfierea, moștenirea, înfrățirea, să fie mădulare ale lui Hristos, să devină sălaș al Duhului”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a III-a a aceluiași rostită către neofiți, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, în
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
după deosebirea neamului, prin sângele lui Hristos se dezbracă de omul cel vechi, împreună cu toate faptele lui, iar prin învățătura cea dumnezeiască se îmbracă în Sfântul Duh, în omul cel nou, zidit după chipul lui Dumnezeu, în dreptate Și în sfințenia adevărului (cf. Ef., 4, 22-24)”<footnote Idem, Despre Botez, cartea I, cuvântarea a II-a, 23, traducere Și studiu introductiv de Pr. Dumitru V. Georgescu, în col. Comorile pustiei, vol. 32, Editura Anastasia, București, 1999, p. 89-90. footnote>. Într-o
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]