3,912 matches
-
este inclus, prin ricoșeu, în clasa martirilor cinstiți de către Partid. O imagine tulburătoare, înfățișându-l pe "savantul Nicolae Iorga asasinat de legionari", cu fața brăzdată de șuvițe de sânge, stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de Istoria României din 1948, p. 264.) Până și Octavian Goga, reprezentativ pentru fanatismul său naționalistic declarat explicit, este inclus în canonul politico-cultural românesc pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și nu doar în regim de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit ca "dogma centrală" a memoriei oficiale trebuie relativizat, lărgit și îmbogățit prin includerea aspectelor mai puțin sumbre și sinistre ale aceluiași sistem social. Memorialistica detențională prezintă, neîndoielnic, ipostaza cea mai grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului trebuie să se deschidă înspre a include amintirile personale ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1965, trad. it. La logica dell'azione collettiva. I beni pubblici e la teoria dei gruppi, Milano, Feltrinelli, 1983. Parry, G. (ed.), Participation in Politics, Manchester, Manchester University Press, 1972. Pasquino, G., Un Problema della Sinistra: organizzazione e leadership nel Pds, în La nuova politica, Roma-Bari, Laterza, 1992, pp. 37-60. Pizzorno, A., Introduzione allo studio della partecipazione politica, în Quaderni di Sociologia, 15, 1996, pp. 235-287. Rokkan, S., Citizens, Elections, Parties, Oslo, Universitetsforlaget, 1970, trad. it
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cel puțin pe hârtie. Explicația: 49% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un conducător bun, 30% spun că a fost unul și bun și rău și doar 15% cred că fostul dictator a fost un conducător rău. Despre "sinistra lui soție", sintagmă stereotipă din perioada Revoluției, românii cred ceea ce credeau și atunci: 67% cred că a fost un conducător rău și doar 9% o apreciază pe soția dictatorului comunist, care a devenit al doilea om în stat în perioada
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a perioadei comuniste. În primul rând, există o memorie și o memorialistică a gulagului românesc, a crimelor și pușcăriilor comuniste. Memorialul de la Sighet este, în acest sens, cel mai bun exemplu de memorie instituționalizată. Un mesaj dur și un tablou sinistru sunt discursurile legitime ale victimelor comunismului, mai ales din perioada primelor două decenii ale construcției sociale și politice. Discursul este puternic ideologizat, a fost legat și de un anticomunism politic, antifesenist sau antinomenclaturist, și are uneori puseuri mai ales în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
impresionant, și am avut atunci tăria de a-l înfrunta în câteva ședințe ale biroului. Începea să urle, incoerent, se înroșea, jignea. Stăpânind arta delațiunii, a făcut declarații scrise și verbale la partid. Lumea îl știa ca pe un personaj sinistru al Centrului universitar, motiv pentru care îl îndepărtase, dar nu total. Emilian Bujor l-a reintrodus în joc, au devenit prieteni, se întâlneau și se fereau de Securitate. Bujor l-a relansat pe Niculae Niculescu, ajungând după ani și ani
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fereau de Securitate. Bujor l-a relansat pe Niculae Niculescu, ajungând după ani și ani mâna dreaptă, ca prodecan, a lui Niculescu la Facultatea de Economie de la Universitatea "Petre Andrei". Cam acesta este personajul. Dacă e să vorbim de personaje sinistre ale comunismului de la Iași, cred că acesta este exemplar. S. B.: Despre Pamfil Eugen, de la Facultatea de Construcții, ce ne puteți spune? D. T.: L-am cunoscut. Era popular, sociabil, un bun lider, de referință. S. B.: Despre Surdu Victor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gheorghe, viitorul parlamentar, era un tip de treabă. Zolyneak Maria, soția lui Corneliu Zolyneak, era o femeie respectabilă și respectată. Filip Gheorghe, fost primar al Iașului... ce să mai spun? S.B.: Un comunist sadea, chiar stalinist. Unul dintre cele mai sinistre personaje pe care le-am cunoscut. D.T.: Așa este. S.B.: La Matematică, după discuția despre evenimentele din 17 februarie 1987, au fost aleși următorii membri BOB: Macovei Elena (secretar), Tamaș Vasile (adj. profesional), Popa Eugen (adj. organizatoric), Cruceanu Vasile, Florescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
rachiu cînd vreau, nu mă tem. Cinu' Costică o să-mi scoată și cazanul. Mare om cinu' Costică, ăsta! Satisfacție Blocuri cubice, paralelipipedice, mai înalte sau mai joase, au crescut ca ciupercile după ploaie în cartierul Iașului cu nume de rezonanță sinistră, Tătărași. Se spune că pe aici năvăleau tătarii, de tristă amintire, în dulcele tîrg moldovean. Din vechiul cartier, constituit odinioară din case mici, insalubre, colcăind de șobolani, nu a mai rămas decît pe ici, pe colo cîte una, parcă ascunzîndu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Lumea este revoltată. Eu fierb și am tentația să-l strîng de gît pe fiul demnitarului cel bogat. Acesta vorbește la telefon și se plimbă nervos. Nu se uită pe unde calcă și sîngele de pe tălpile pantofilor săi marchează amprente sinistre. Între timp, tînărul învățător părăsește lumea aceasta nenorocită. Ultimele sale imagini cuprindeau turnurile Mitropoliei. Sorin este și el amărît. Mîine trebuie să plece cu prietena la mare și BMW-ul lui era cu parbrizul spart și puțin șifonat. Surprind puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
retrage prin peșteri, prin grote, prin păduri, prin Sahara și acolo se vor pocăi... Hai să plecăm! Se cîntă muzică cultă de cîțiva tineri care au aspectul real de ceva imaculat. Am același sentiment ca și cum mi-ar cînta prohodul, glumește sinistru Giurăscu. Nu mai vorbi prostii! țip la el. Hai să mergem la o bere! Chiar! Hai! La un pahar După un an de absență, mă văd din nou printre ai mei, ai noștri dacă vreți. Adică printre frații noștri, români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și nu mai știi precis ce-ai pus în sicriu. Mă scutur ca să mă trezesc și ochii se lipesc pe un zid pe care s-a scris mare: Bombe inteligente, ucid inocenți. Asta în traducere, pentru că în limba lor rimează. Sinistru adevăr. Dezvelim placa de la intrarea comunei. Steagul României înfrățit cu steagul Italiei și anunțul "Nazzano, gemellati con la cita de Iași". La fel sînt și plăcuțele de la intrarea în comunele Forano, S. Oreste, Filacciano și Morlupo. Tibrul este înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se urca inutil la ceruri? Această poartă este numită "poarta fără întoarcere". Pe aici erau scoși și îmbarcați pentru Brazilia, America și chiar Europa. Un drum cu un singur sens și la capătul căruia era moartea. Privesc oceanul din această sinistră ușă. Primarul mă invită să ne fotografiem. Îmi strînge mîna. Istoria ne revoltă, dar viața merge înainte. Știi, primarule, că și poporul meu a suferit la fel? Și la noi hoardele tătărăști, turcești și chiar creștine ne luau fetele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ocupantul german și cel, să zicem, sovietic a fost net percepută de cei ocupați, mai ales pe linia politețiiă Monstruozitatea mașinii de război naziste rezulta, adesea, tocmai din afectarea „civilizată“ a procedurilor ei. Crima comisă „cu distincție“ e mult mai sinistră decât asasinatul brutal. Adusă în acest punct, chestiunea politeții devine însă abisală. Bernhard Bueb are dreptate să revină la un nivel mai terestru. Politețea e să spui „te rog“ și „mulțumesc“, să te ridici când intră în încăpere o doamnă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
propriu la figurat niște credințe sau practici care ne surprind ori ne șochează ca să le recunoaștem un aer de familiaritate cu ale noastre. Se întîmplă de altfel că aceeași regiune a Americii unde condiția artistului apare într-o lumină destul de sinistră - plasat sus pe scara socială, cu siguranță, dar hărăzit să înșele și silit să se sinucidă sau omorît dacă dă greș - ne-a oferit un portret poetic și plin de farmec al artistului. Direct învecinați cu indienii tsimshian, indienii tlingit
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
am În vedere faptul că la oricare „sabie cu două tăișuri“ care este descoperirea căutați Întâi sensul distructiv, mă tem - pentru voi desigur - că iar vă jucați cu focul. Chiar dacă de astă dată nu vă gândiți la „Învierea“ cutărui personaj sinistru al istoriei, ci doar la calea rezolvării multor probleme de sănătate. Pariez pe un șoarece că de fapt n’aveți curajul de a vă recunoaște un păcat, nu atâta originar - c’asta-i treaba Bibliei, deci a mitului - dar definitoriu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Însă de ce trebuie să certificați și chiar să consolidați acest pseudo mit, chiar dacă asta ar fi o chestie de „gând la gând cu bucurie“, adică aducătoare de bani. Căci banii cu pricina sunt prețul terfelirii istoriei, asociind acelui - doar - personaj sinistru un erou național. Doar pentru că, În acord cu spiritul vremii lui, nu s’a dat În lături de la vestita țeapă, Însă „administrată“ deopotrivă răilor din afară și celor de dinăuntru? Dar țeapa e menționată Încă de Biblie, iar romanii din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în cuvinte și nici nu doresc s-o fac, ceea ce-am simțit atunci. Ceva a fost, poate o pasăre de noapte și bocetul acesteia; un lucru este însă cert, când mama s-a sculat, apoi și tata, „vuietul acela sinistru” s-a oprit brusc. Mă închin și-o spun acum ca și atunci, așa cum am fost educată, conform perceptelor noastre creștine, „ducă-se cu noaptea, nimic nu știm, nimic să fie! Bunul Dumnezeu să ne apere și să ne călăuzească
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a fi pregătit și dezlănțuit catastrofa. Ei ar spori-o. Trebuie schimbați imediat și sistemul și oamenii. Dacă Majestatea Ta nu va apleca nici în acest ceas suprem urechile la durerile neamului, prăbușirea totală, prăbușirea iremediabilă cu tot cortegiul ei sinistru de crime și distrugeri, va urma. Am prevenit de ani de zile, în scris și verbal, și guvernele și pe șefii militari răspunzători și pe Majestatea Ta că va veni catastrofa de azi: metodele întrebuințate la selecționare și conducere trebuiau
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
dar cu această ocazie nu a fost descoperit, decât trupul lui Remus Sofonea, pe care l-au scos de acolo și l-au îngropat undeva în marginea cimitirului din Viștea de Jos. Dar noi să revenim la acele personagii ale sinistrei piese, care provin din păcate, fie că au suferit, fie că au provocat suferință altora, din Cârțișoara noastră. După cum s-a văzut nici un om deal satului n-a luptat împotriva securității cu mâna armată, dar oameni care au ținut legătura
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că alunecând cu autocarul spre Bârlad, priveliștea s-a schimbat pe neașteptate datorită apei băltite pe suprafețe întregi și chiar pe șoseaua pe care mergeam, ceea ce ne amintea de inundațiile care dăduseră de furcă oamenilor de pe aici. În acest tablou sinistru, stolurile de ciori foarte numeroase erau nelipsite. Iarăși tăceam. Mai spune ceva, mamă, încerca să se arate voioasă Janeta. Ce să spun? Am nimerit un timp foarte urât.. Lasă timpul, că se schimbă. Să vezi ce frumos va fi în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
altele, prăfuite de vreme și ele, erau mărturia unui trecut îndepărtat al vieții ascete a atâtor călugări. De ce sunt păstrate oare? Nu știu. Ar fi trebuit să întrebăm ghidul de la mănăstire, dar nu mai este cu noi. După această priveliște sinistră, dar foarte înduioșătoare, am aruncat o ultimă privire spre interior și am ieșit în mica grădină a mănăstirii. Ne-am așezat pe o bancă din puținele care se aflau ca să ne bucurăm în liniște de vraja acelui loc monahal. Și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
de buruieni ce cresc în liniște și se usucă; coșerul de păpușoi din spatele casei parcă-ar fi un semn de întrebare pentru nepăsarea stăpânului, în vreme ce din fosta livadă a familiei Eminovici mai supraviețuiesc doar câțiva copaci scorburoși ce-și întind sinistru crengile uscate către bolta albastră 33. Casa are tencuiala jupuită de vreme și este izbitoare deosebirea față de celelalte case din sat, care, curate și împrejmuite bine, arată vrednicia 34. Învățătorul din Ipoteștii acelei perioade, Petru Silveanu mărturisea la rându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
apoi nu mai știu cu ce până la (se pare) Anvers. Acolo, s-a îmbarcat pe un vas "mixt" (cu pânze și aburi) și a traversat oceanul în aproape trei săptămâni, sub punte, într-un spațiu fără hublouri ce amintea de sinistrele traversări ale corăbiilor cu sclavi africani. Din momentul acostării la țărmul american, informațiile lipsesc. Am putea reconstitui oarecum adevărata epopee a emigrației cercetând folclorul românesc izvodit în celălalt capăt de lume. Prin 1973, am primit, la Editura "Junimea", vizita unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
s-a putut nutri din caratele operei, fiindcă ar fi pretins o abordare de avizată consistență și profunzime, deloc la îndemâna unui astfel de Gheorghe. Și atunci s-a mizat pe spectaculosul de tip Hèrcule Poirot: o societate criminală ucide cu sinistră premeditare un mare român incomod, iar televiziunea, în sfârșit, demască salutar complotul. Nici interpretările cele mai violent proletcultiste, interesate în "demascarea monstruoasei coaliții" n-au cutezat să propună o astfel de ipoteză, pentru confirmarea căreia nu dispunem decât de firave
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]