5,503 matches
-
în piatră pînă la a o sparge? Care este ciocanul care i se potrivește cel mai bine unei texturi sau alta? Fiecare trebuie să răspundă acestor întrebări, în felul său, cu sinceritate și exigență! Pentru moment, ne vom mulțumi să sintetizăm într-un tabel diversitatea modalităților de studiu al RS dintre care unele (semnalate cu *) vor fi detaliate ulterior. Diversele modalități de construcție a datelor despre RS Forme de comunicare utilizate Tipuri de instrumente Tehnici posibile LINGVISTICE Structurate Interviu structurat Chestionar
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de subiecți, în urma întrebării " Dacă vă spun "a mînca", care sînt primele cinci cuvinte care vă vin în minte?". Corpusul extras din dicționar cuprinde 544 de definiții asociate cu termenul "a mînca", corespunzînd unui text de 500 de pagini și sintetizînd esențialul cunoștințelor pe marginea actului alimentar, supus algoritmului de clasificare automată al programului Alceste. O fericită metaforă ne permite să înțelegem destul de ușor logica analizei aplicate pe aceste două tipuri de text. "Să presupunem că un etnograf de pe Marte care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
puternică proeminență (cognițiile cele mai frecvent alese, respinse sau citate). Analiza de similitudine (Degenne și Vergès, 1973; Flament, 1986) permite, printr-o procedură complementară, listarea esențialului din harta de idei care este o RS. În funcție de diverșii indici și matrițe, se sintetizează legăturile dintre "cogneme" care se potrivesc "cel mai mult unele cu altele", apoi acestea sînt transpuse grafic. Evaluarea acestor relații poate duce la rezultate de teste asociative, categorii de chestionare sau poate succeda analizei conținutului interviurilor. Se presupune că elementele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
această grilă de analiză, individul este un "cameleon": el adoptă succesiv diverse criterii comportamentale sexuate în funcție de evoluția contextelor. Posibilitatea unei astfel de conduite implică totuși permanența și, poate, accentuarea unei disocieri a polilor feminini sau masculini. Androginul ar reuni sau sintetiza "cel mai bun" dintre aceste două temperamente. Calitățile androginice sînt astfel mai des asociate cu conduitele masculine. Această distorsiune reduce valoarea și originalitatea acestei forme de comportament în detrimentul unui echilibru al polilor masculin și feminin. Femeile, mai sensibile la frontierele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
conotată în raportul ei cu sacrul, organizată în funcție de un cod sau de mituri, implicînd o reinvestire corporală și mentală a sensului prin comunități și indivizi, în secvențe temporale și spațiale particulare. Schemă: cogniție sau clasă de evenimente, obiecte sau acțiuni, sintetizînd, în linii mari, experiența unui subiect, permițînd primirea și interpretarea altor informații despre realitate și putînd fi tradusă prin prescripții, descrieri, scenarii și așteptări față de un obiect. Schemele cognitive de bază (Guimelli, Rateau, Rouquette) sînt una din sintezele posibile, în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
combina principalele teorii ale conflictului îi aparține lui Randall Collins (1974; 1993). Scopul lui Collins este să edifice științific o teorie prin ipoteze și propoziții formale. Dacă lucrarea din 1974 prezintă câteva sute de afirmații formale, în 1993 acestea sunt sintetizate în patru elemente principale ale sociologiei conflictului: 1. distribuția inegală a fiecăreia dintre resursele neîndestulătoare produce conflict potențial între cei care le controlează și cei care nu le controlează; 2. conflictele potențiale devin actuale în măsura în care grupurile opuse se mobilizează. Există
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ca întreg. Actualul contract izomodern tacit, implicit, prezintă unele valențe diferite de ceea ce a reprezentat contractul social inițial, așa cum era acesta imaginat de "marii clasici". Mai mult, actualul contract societal tinde să absoarbă conflictualități inerente epocilor modernă timpurie și postmodernă. Sintetizând teoriile expuse mai sus și problematica ridicată de acestea, se poate afirma fără putință de tăgadă că valorile tradiționale, clasice, care au fundamentat democrația modernă se exprimă în continuare, în lumea occidentală și/sau postindustrială, prin anumite drepturi și libertăți
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vom vedea că noile media nu apar spontan sau independent ele emerg gradual din metamorfoza mediilor vechi. Și că atunci când forme noi de comunicare apar, cele vechi nu mor, ci continuă să evolueze și să se adapteze." (id., p. 33). Sintetizând principiile fundamentale ale mediamorfozei, Fidler identifică următorul set conceptual și de analiză complexă: "1. Coevoluție și coexistență: Toate formele de comunicare coexistă și coevoluează în cadrul unui sistem complex adaptabil și în expansiune. Pe măsură ce fiecare formă nouă apare și se dezvoltă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
interesul modernității inițiatoare pentru diseminarea fractală a informației (mai ales sub aspectul "procesului cooperant Gutenberg") este în epoca actuală recuperat, mai ales prin fenomenele internet. Toate acestea conduc la sublimarea postmodernității dar, mai ales, a modernității timpurii, în izomodernitate, care sintetizează redempțiunea modernității în izomodernitate, ambele epoci prin contrast formal cu postmodernitatea relativizantă. Noua paradigmă a modernismului, potrivit grilei metodologice a complexității, este reliefată în tabelul următor: Modernitate inițiatoare versus izomodernitate redempțională Periodizarea modernității Caracte ristici ale etapelor epocii moderne; restructurări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un element ce cunoaște în realitate o multitudine de forme de interpretare, oferind teologilor și specialiștilor istoriei religiilor o sursă constantă de studiu și analiză. Concluzionând asupra definițiilor prezentate, desprindem ideea că diferitele forme de reprezentare a sacrului pot fi sintetizate în două categorii esențiale. În prima dintre situații, constatăm imaginea metafizică, percepută din perspectivă filosofică, a Transcendenței divine sau a Absolutului, ce reprezintă prin intermediul revelației, credinței și rațiunii expresiile esențializate ale sacrului, revelând diferitele ipostaze ale înțelegerii și trăirii sentimentului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de morfologia și funcția miturilor 98, Eliade conturează în repetate rânduri caracterul exemplar al cosmogoniei, pe care o prezintă ca pe un "model arhetipal pentru toate creațiile, pe orice plan s-ar desfășura ele: biologic, psihologic, spiritual"99. La fel, sintetizând schema tipologică a miturilor cosmogonice, Kernbach identifică două clase 100 majore ale acestora, pe care le împarte în funcție de credințele relaționate la modul în care a fost creată lumea. Astfel, el face referire la "facerea lumii dintru început, ex nihilo"101
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
imaginația ar putea fi înțeleasă ca o condiție fundamentală a proceselor de creație, prin care pot fi aduse în planul realității chiar și imaginile unei lumi "ireale". "A reprezenta înseamnă a face absentul prezent"259, susținea filosoful francez Régis Debray, sintetizând în manieră personală întreaga istorie a artei. La rândul său, istoricul de artă Daniel A. Siedell observa că arta vizuală constă în mai mult decât simpla reprezentare a formelor exterioare, impunând și un anumit substrat imaginativ, caracteristic întregii dialectici dintre
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de vedere decât iudaismul și islamismul. Deși, la început, a manifestat la rândul său o atitudine destul de ignorantă față de imaginea aniconică, situația reprezentărilor vizuale ale sacrului s-a schimbat radical, evoluând spre o înflorire a limbajului artistic consacrat acestui domeniu. Sintetizând lungul șir de reprezentări vizuale, Bœspflug identifică trei282 modalități specifice de figurare a lui Dumnezeu în arta creștină. Prima dintre acestea este cea prin simboluri indirecte, preluând modelul iudaic, a doua evidențiind figura unui Dumnezeu bătrân și omnipotent, în timp ce a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
caracter profetic, Misterul ia imaginea unui Dumnezeu personalizat 295, ale cărui atribute divine se deosebesc în totalitate de starea de existență a oamenilor. În ansamblu, din perspectiva diferitelor viziuni filosofico-religioase referitoare la formele de reprezentare a sacrului, au putut fi sintetizate unele forme generale, care înglobează majoritatea concepțiilor și manifestărilor religioase ale omenirii. O asemenea sinteză 296 cuprinde viziunile Misterului transcendental, ale monoteismului "primitiv", ale politeismului marilor culturi, ale dualismului 297 și monismului religios, ale reprezentărilor prin simboluri, și nu în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
frumusețea organică a formelor fizice, arta greco-romană înfățișează sacrul într-o deplină conformitate cu canoanele și proporțiile armonice ale trupului omenesc, ajungându-se la o asemănare formală între imaginile oamenilor de rând și cele ale zeilor în care aceștia credeau. Sintetizând principalele trăsături artistice ale acestor civilizații, putem deosebi o serie de relații de reciprocitate și continuitate, definitorii pentru modalitățile de reprezentare vizuală a sacrului în perioada antică. Analiza acestor expresii vizuale accentuează specificitatea viziunilor artistice, reliefând trăirea profund spirituală a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
începuturile acesteia și până în prezent. Permanentele dispute între tradiționalism și modernism, între conservatorism și reformă sunt încă evidente și astăzi. După două milenii de artă creștină, suntem practic puși în fața unei situații încă insuficient clarificate cu privire la evoluția viitoare a acesteia. Sintetizând parcursul istoric al artei creștine, devine clar faptul că aceasta se caracterizează printr-o oarecare stare de îndoială față de capacitățile sale persuasive 460 tendință accentuată în mod deosebit odată cu sfârșitul secolului al XVIII-lea. Drept urmare, căutând formulele specifice de a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
noțiunea de artă sacră comportând, la rândul său, o serie de definiții, unele cu sensuri mai largi, altele cu sensuri mai restrânse. În cele ce urmează vom prezenta, în mod sumar, unele dintre accepțiunile contemporane ale expresiei de artă sacră, sintetizând principalele tendințe și orientări ale interpretării sale. În cadrul unui simpozion internațional desfășurat în luna octombrie a anului 2011, în Italia, la Florența, având ca tematică unele aspecte ale artei sacre actuale, la care au luat parte o serie de personalități
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
teoria dezvoltată pe marginea acestui subiect a cunoscut una dintre cele mai semnificative definiții ale sacrului: mysterium tremendum. Rezumând în aceste câteva rânduri încercările de definire a sacrului, am constatat că diferitele forme de reprezentare a Realității absolute pot fi sintetizate în două categorii esențiale, care fac referire fie la o imagine metafizică a sacrului, specifică unei viziuni filosofice, fie la una personificată, proprie unei viziuni religioase. În cercetarea modalităților de reprezentare a sacrului în arta vizuală, credem că reiterarea unor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
relațiilor dintre creație și sacralitate, dintre artă și spiritualitate. În finalul acestei părți, prin schema grafică pe care am elaborat-o, am încercat să creionăm o posibilă topografie a spațiului de "întâlnire" dintre sacru și profan, dintre divinitate și om, sintetizând teoretic și vizual atât principalele teorii privitoare la sacru și fenomenul religios, cât și anumite convingeri personale referitoare la aceste concepte. Capitolul al doilea a pus accent pe teoretizarea și exemplificarea practică a redării vizuale a sacrului în istoria artei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Bobeică “Estimating The Cyclically Adjusted Budget Balance For The Romanian Economy”, Romanian Journal of Economic Forecasting , no. 2/2010, p. 79 sqq. ), componenta ciclică a veniturilor bugetare obținute pe aceste baze nu este mai mare de 5-6%. Acum, pentru a sintetiza toate acestea, o clarificare de termeni este indispensabilă: cel puțin criza economică și financiară a României a demonstrat că la antipodul termenului „criză” nu poate sta, pur și simplu, termenul „creștere (economică)”, ci termenul „creștere economică sănătoasă”. Expresia poate părea
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
preconizat. Modelul de joc din jocurile oficiale se compară cu modelul de joc stabilit. Concluziile rezultate se concretizează prin modificări cantitativ - calitative aduse modelului de pregătire. Ca parametru orientativ al modelului de joc, numărul de goluri marcate de echipa proprie sintetizează corelarea nivelului de manifestare a capacității de adaptare la efort, a nivelului aptitudinilor psiho-motrice ale jucătorilor din echipă și tehnica, plus eficiența individuală în execuția componentelor tehnice Handbal III 57 individuale, a structurilor jocului, a combinațiilor tactice și sistemelor de
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
academice nu împărtășesc opinia lui Kohler et al. În speță, Bartolini consideră că partidele naționale și instituțiile europene controlează dezvoltarea europartidelor astfel încît acestea să constituie instituții care legitimează construcția europeană 174. 2.4. Variabilele europene ale schimbării Începusem să sintetizăm și să prezentăm importanța a două ansambluri de factori: procesul de integrare europeană și factorii naționali, în special partidele membre 175. În practică, aceste variabile independente europene și naționale se combină pentru a avea un efect particular asupra fiecărei dimensiuni-cheie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
perioadă, se observă intrarea europesimiștilor în 1973 (Labour Party, SD-D) și 1981 (PASOK). Reapar diviziunile între susținătorii și opozanții integrării europene. Aceste valuri succesive de lărgire a UPSCE ridică problema unității ideologice a federației 418. În această privință, Gerassimos Moschonas sintetizează trăsăturile semnificative: "confruntați cu sosirea noilor membri, mai mult eurosceptici (britanici, danezi, irlandezi), devierea spre stînga a altora (francezii) și replierea națională aproape a tuturor (provocată de criza economică și de "instinctul teritorial" rezultat din aceasta), socialiștii nu doar că
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
pentru că ne dezvăluie, în mare parte, resorturile interne ale politicilor partidelor europene. În consecință, vom încerca nu doar să integrăm abordările existente asupra europartidelor și integrării europene, ci și să le dezvoltăm. Vom propune testarea unui cadru conceptual care să sintetizeze și să prelungească acquis-ul comunitar. Vom începe această analiză referindu-ne la Simon Hix și Cristopher Lord, care au definit, într-o manieră generală, conceptul de policy making pentru partidele naționale, grupurile politice din Parlamentul European și FEP. Ei subliniază
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
faza de cooperare, actorii politici recurg, în principal, la metoda descentralizată (la nivelul liderilor și miniștrilor), dar și la o metodă complementară și centralizată (în grupurile de lucru). Cu alte cuvinte, există cel puțin două tipuri de mecanisme orizontale. Vom sintetiza acum cele două mecanisme, exprimîndu-ne explicit ipotezele descriptive și explicative în jurul fazelor succesive ale cooperării partinice. 7.4.1. Mecanismul partinic centralizat Președintele grupului de lucru și reprezentanții liderilor/miniștrilor, precum și reprezentanții deputaților europeni și ai comisarilor europeni constituie principalii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]