2,635 matches
-
În când da. Animalele despre care vorbea bătrânul nu mai trăiau demult În această pădure de câmpie. Dacă bătrânul avusese cândva ocazia să le vâneze, era greu de crezut că și Culiță o va avea vreodată. El ascultă Însă cu smerenie și se transpunea În poveste cu totul. Cura lui săptămânală de utopie se satisfăcea În cele două-trei ore cât stătea acolo În bucătărie ascultând-l pe bătrân și privind-o pe Ana. O singură dată avusese curajul să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sunt decelabile în întregul volum, unde e remarcabil, în manieră postmodernă, aportul discret al intertextualității, mai ales că, spre deosebire de cei mai mulți care apelează la ele, pentru sine sursa principală sunt textele sacre, iar raportarea la acestea e un sfâșietor amestec de smerenie și revoltă: „saule, saule, de ce mă prigonești?” / sunt eu Ștefan Doru Dăncuș Doamne / pentru ce îmi iei inima și iubirea / eu de-acum am să urăsc / cât de drag îți pot fi / dacă mi-ai dat copii / avuții avocați pușcării
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fiorul sacru este latură aproape inalienabilă, manifestată explicit sau nu, dovadă fiind atât termenii care desemnează acest câmp semantic, larg răspândiți, cât și imaginile artistice care sugerează complicitatea transcendentului în armonizarea zvâcnirilor vieții în toate formele ei. În această privință, Smerenie și mântuire, Umbra paradisului, Rugă albă, Marea noapte a Fecioarei sunt doar câteva titluri elocvente, dar, în conținuturi, conexiunile cu sacrul sunt mai numeroase, tămâia, smirna, mirtul, clopotnița, prohodul, litaniile, clopotul, paradisul, ruga, ceara etc. constituind o secvență a lexicului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cu perversiunea, nici tonul patristic nu-mi plac. Slavă! Și ce sintagmă! "Exerciții de slavă!" S-o fi aruncat întru propășirea planetei mele, din leat în leat. Te pomenești că-ți îndumnezeiesc dumbrava din Dorobanț. Asta ca să rimeze cu slava. Smerenia și dragostea nu-s monopolul creștinității, taie Rusalin aerul cu palmele, scurt. Ca să nu mai vorbesc de arta ta de-a mă îndepărta. De ce deschizi cu cruzime rana? De ce rîcîi cu unghiile o rană stelară? I-am simțit privirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Nu știți ce face noaptea, când cutreieră străzile... — Ce v-am zis eu ? spuse Filip. Cu tot aerul lui triumfător, n-o nimerise. — Caută prin gunoaie, îi lămuri Cosmina. — Oribil, se strâmbă Papi. — El zice că e un gest de smerenie. Cum a fost umilința lui Iisus, care a spălat, înainte de Cina cea de Taină, picioarele ucenicilor. — Ce are scormonitul prin gunoaie cu Iisus ? ridică din sprâncene Papi, frământându-și între degete o șuviță din părul verde. Omul tău e nebun
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cineva răscolea în tomberonul din fața casei voastre. Suntem însă diferiți... Cosmina găsi, în sfârșit, cheia și împinse poarta. Nu-l întrebă cum ajunsese la concluzia asta. Răspunsul lui veni totuși : — Cel care căuta în tomberonul vostru nu părea mânat de smerenie. Purta, ca să zic așa, un soi de mănuși... Era o poartă nefăcută de mâna omului. Avea forma unei ogive de catedrală, numai că stâlpii erau vii, iar arcadele erau formate din coroanele copacilor care se uneau. Deși nu se simțea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
racla cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou. Ar fi putut veni în altă zi, atunci când Mitropolia era aproape pustie, dar se spune că moaștele sunt mai puternice în zi de sărbătoare. Și e bine să aștepți la rând, semn de smerenie. Nimic nu se obține de-a gata. Ceea ce ne mântuie e al nostru, ceea ce mă bântuie e numai al meu. — Pe mine nu mă bântuie decât frica, cugetă Ologu. Mi-e frică de polițiști, că mă pun să spăl pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de o revelație, la auzul acestei discuții pe deplin lămuritoare, Isaia se desprinse din brațele Marchizei, neuitând să-și înșface butelca pe care o ridică deasupra capului, ca pe o făclie. — Să bem ! strigă, cu un glas lipsit de orice smerenie. Îi privi triumfător, apoi, amintindu-și, pentru o clipă, de bețivul cel trist, trăsăturile îi căzură, melancolice : Să bem ! repetă, deși era limpede, câtă vreme strângea gâtul sticlei doar pentru el, îndemnul către ceilalți era zadarnic. Să bem în amintirea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și țuguie buzele în semn de tăcere. Dar Bunelu, care își luase în serios rolul de țârcovnic, se simți dator cu o explicație. Se aplecă la urechea Marchizei : — Nu trebuie să te împărtășești... Noi, în mare, știm. Poate, doar, puțină smerenie... — Să cer mai puțin ? făcu Marchiza din buze, privind cu teamă la Isaia. Dar, prinși asupra faptului, amuțiră, lăsând neelucidată dimensiunea smereniei. În schimb, Isaia, după o adâncă reculegere, porni. În mormânt ai fost pus, Iisuse, psalmodie, privind cu evlavie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
explicație. Se aplecă la urechea Marchizei : — Nu trebuie să te împărtășești... Noi, în mare, știm. Poate, doar, puțină smerenie... — Să cer mai puțin ? făcu Marchiza din buze, privind cu teamă la Isaia. Dar, prinși asupra faptului, amuțiră, lăsând neelucidată dimensiunea smereniei. În schimb, Isaia, după o adâncă reculegere, porni. În mormânt ai fost pus, Iisuse, psalmodie, privind cu evlavie la ceasornicul cu pendul, pe care Calu își rezemase cotul stâng. Și adăugă : De ce vii din iad, Hristoase ? Cu îngroparea ta ai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gol de pe catapeteasmă și oftă iarăși : — Unii da, alții nu... Dacă ar fi fost primii, cine i-ar mai fi martirizat ? Imperiul Roman, de pildă, a fost o adevărată fabrică de făcut sfinți, Doamne, iartă-mă... Pentru a-și sublinia smerenia, trase o cruce largă. Și poate că lucrurile s-ar fi oprit aici, dacă în aceeași mână dreaptă n-ar fi avut paharul cu vin, pe care uitase să-l lase pe masă. Paharul era plin și fruntea i se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aeroportul Bombay cu paturi în sălile de așteptare, printre vile și hoteluri supraetajate alături de cocioabe din cartoane și pungi de plastic refolosite, de la cluburi sportive elegante la bordeie de pescari, autoarea se împărtășește de tainele ei cu respect, compasiune și smerenie. Ea și soțul ei au vizitat, timp de zece zile undeva, la 3000 m altitudine, într-o izolare totală, și o Școala de Tehnologie și Informatică unde, într-un pustiu verde și inconfortabil, sunt instruiți cei ce vor cuceri lumea
Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
creștine: vlădică (sl. vladika), popă (sl. popu), călugăr (gr. kalogeru), stareț (sl. starci), duh (sl. duhu), rai (raj), iad (sl. jadu), sfânt (sl. svetu), mucenic (muceniku), moaște (mosti), jertfă (zretva), slujbă (sluzba), molitvă (molitva), pomană (pomenati), hram (hramu), taină (tajna), smerenie (smerjenje), milă (milovati), utrenie (utro), vecernie (vecer).61 Evoluția creștinismului în secolele VII-X Evoluția vieții spirituale (religioase) a populației autohtone din stânga Dunării, în ultimele trei secole ale mileniului I, s-a desfășurat într-un context politic și etno-demografic fluctuant. Prăbușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
temeinic din filosofia ?i istoria ?tiin?ei, din sociologia cunoa?terii ?i etic? etc. vor afla �adev?rul pur�, �calea� de urmat etc. ci, c? proced�nd astfel, ei pot face pa?i, cu mai mult? onestitate ?tiin?ific?, cu �smerenie�, c?tre o mai mare obiectivitate, pot c?p?ta con?tiin?a c? nici o disciplin? care �?i asum? responsabilitatea cunoa?terii socioumanului nu este o �monad? Revin asupra �istoriei� ?tiin?ei pentru a desprinde ?i faptul c? a face
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inevitabil. Strigătele și aplauzele se înmulțesc, iar tumultul crește în valuri care vin unul după altul". Nimic asemănător la urmașii lui care s-au făcut și se mai fac aplaudați la comandă. Cînd se referă la un conducător, cuvintele de smerenie, de modestie, evocă o idee simplă: omul și-a îngenuncheat ambițiile în fața cauzei, nu invers. Oricine recunoaște acolo semnul unei credințe neprefăcute, al unei bogății adevărate: "Astfel, cînta poetul Rumi, un ram încărcat de fructe se apleacă spre pămînt, iar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în cascadă, se regăsea ceva intrigant și atractiv laolaltă, mai ales în acea împrejurare. Fusese o zi lungă, iar la gestul săvârșit în Catedrală adăugase fuga de confrați; trebuia să se întoarcă la mânăstire acum, fără întârziere și cu prefăcută smerenie. Cu siguranță, fuseseră pregătite fulgere și tunete spre a-l întâmpina, de trebuia să se apere fără a ofensa pe cineva. Și-n plus trebuia să găsească o motivare, plauzibilă și satisfăcătoare, pentru autoritățile care la rândul lor trebuia să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
învățăturii Ecclesiei, măsura dezvoltării firești a Evangheliei, singurul îndreptar obiectiv pentru cunoașterea Adevărului. Pretenția de infailibilitate a catolicismului constituie, în viziunea lui Simion Mehedinți, una dintre loviturile cele mai grave care s-au adus creștinismului atât de simpatizat tocmai prin smerenia lui și printr-un foarte fin simț al relativității valorilor omenesti 6. Haosului protestant, Biserica Creștină (Ortodoxia si Catolicismul) îi opune rigoarea, disciplina si ordinea. Deosebirea dintre Ortodoxia românească si pravoslavnicia rusească bazată pe un "misticism apropiat de bigotism al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
chiar la palierul concret "al mâncării". Nebunia întru Hristos este forma autentică a sophiei din care ființa se poate împărtăși, acea energie creatoare de viață. Cultura Duhului este o proiecție eternă a "calității dragostei lui Dumnezeu", a cărui virtute este smerenia "care se dă fără întoarcerea asupra sa". Nu se poate înțelege semnificația profundă a acestei culturi a Duhului fără a ne raporta la o valoare esențială a creștinismului, la atributul său primordial, libertatea credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
această infinitate, se spune că și dorința se odihnește acum în această infinitate 2. Acest proces îndelungat de refacere spirituală a structurii umane presupune, în primul rând, armonizarea cu preceptele creștine ale dragostei de aproape și de Dumnezeu, ale umilinței, smereniei, virtuți generatoare de comuniune harică cu intercesorii divini. Dacă Dionisie Pseudo-Areopagitul teoretiza o scară a ierarhiei divine, o ierarhie a îngerilor, se poate vorbi și de posibile trepte în revoluția spirituală: treapta mirelui, a pelerinului și a sfântului, toate ipostaze
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atât la nivelul ținutei vestimentare, cât și la nivelul atitudinii și comportamentului religios ar trebui să devină expresiile plenare ale creștinului practicant. Se cuvine ca ignoranței, stării ignare și a necuviinței, sub toate formele sale, să li se contrapună cunoașterea, smerenia, bunul simț, ca forme permanente ale unei credințe vii. Schimbarea stării comportamentale din Biserică se cere să pornească de la preot, prin reinstituirea asprei discipline și a rânduielii dumnezeiești pentru a reface armonia comunitară și comunională din Ecclesia. Pentru că nu scrie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de ordin spiritual pentru modelarea structurii ființiale, contribuind, astfel, la atingerea pragului de comuniune teandrică. Dintre Epistolele Părintelui Arsenie Papacioc reținem: "Scrisoarea către Părintele Ilie Cleopa la moartea Părintelui Paisie", o splendidă "Meditație despre Maica Domnului", un "Cuvânt despre rugăciune, smerenie, iubire" și un "Cuvânt despre Înfricoșata Judecată". Vorbind despre semnificația revoluției anticomuniste din decembrie 1989, Părintele Arsenie Papacioc remarcă: " Această plină de har revoluție nu s-a făcut numai ca să se cucerească o mare redută, ci să intre în simțiri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
deschide sufletul spre Înțelegerea și respectarea suferinței altuia. Μ Fiecare moare În felul său, după cum a trăit: cu bunătate sau cu răutate față de alții și față de viață; cu un sentiment de blazare sau cu o curiozitate Încă nepotolită; cu tentația smereniei sau cu obrăznicia infatuării etc. Μ În aprecierea comună, calitatea de psiholog este dată, paradoxal, nu atât de capacitățile intuitive sau de flerul cuiva, cât mai ales de un anumit tip de mentalitate, respectiv de acea convingere a celui În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reuși să ne transformăm dintr-un om moral de ocazie Într-unul pe deplin convins. Adevărata rugăciune nu cuprinde, așadar, urâțenia vreunui negoț! Μ Nu suferă sincer În credință acela care are sentimentul orgolios că a dat mai mult În smerenie decât altul. Μ Nu numai inteligența, dar și memoria poate contribui decisiv la obținerea maturizării noastre, mai ales a celei morale: atunci când o obligăm, de exemplu, să reînvie din când În când acele greșeli din trecutul nostru care pot reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
umane. Μ Cuvintele biblice: „Mult i se va ierta, fiindcă mult a suferit” vor să sublinieze - observa filosoful Emil Cioran - rolul pe care-l are suferința (desigur, cea morală) În obținerea uneia dintre cele mai importante disponibilități sufletești, și anume smerenia, căința. Această disponibilitate are calitatea de a deschide, apoi, calea spre Înțelegerea suferinței altuia și acordarea iertării: „I se iartă mult celui care mult a suferit nu numai din acest motiv, dar fiindcă el Însuși iartă. Suferința este școala concesivității
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lui reiese și din cuvintele Sfintei Scripturi: „Domnul nu se uită la ce se uită omul, că omul se uită la ce-i văd ochii, dar Domnul se uită la inimă” ( În care, desigur, Îi place să vadă blândețe și smerenie, dușmanele răutății). Μ „Ce-i folosește omului să câștige lumea Întreagă, dacă-și pierde sufletul?” (Iisus). Într-adevăr, ce folos să stăpânești „mări și țări”, dacă pierzi respectul față de tine sau dacă nu poți să domnești peste sufletul tău (nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]