3,862 matches
-
Sovietice le-a dat, vor avea ecouri importante în România. Primul decret îndemna popoarele Europei să pună capăt războiului, care făcuse milioane de victime și distrusese bunuri materiale și valori spirituale de inestimabilă prețuire. Acest decret va fi salutat de socialiștii români, care vor dezavua Tratatul încheiat cu Germania, înrobitor pentru țara noastră. Într-un manifest, socialiștii români susțineau că nu pot: ”aproba o pace cu anexiuni si despăgubiri, pentru că aceasta însemnă robirea poporului român” Speculând cele petrecute în Rusia, în
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
pună capăt războiului, care făcuse milioane de victime și distrusese bunuri materiale și valori spirituale de inestimabilă prețuire. Acest decret va fi salutat de socialiștii români, care vor dezavua Tratatul încheiat cu Germania, înrobitor pentru țara noastră. Într-un manifest, socialiștii români susțineau că nu pot: ”aproba o pace cu anexiuni si despăgubiri, pentru că aceasta însemnă robirea poporului român” Speculând cele petrecute în Rusia, în lunile octombrie și noiembrie 1917, socialiștii români vor face remarcabile aprecieri 152 referitoare la Decretul privind
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
încheiat cu Germania, înrobitor pentru țara noastră. Într-un manifest, socialiștii români susțineau că nu pot: ”aproba o pace cu anexiuni si despăgubiri, pentru că aceasta însemnă robirea poporului român” Speculând cele petrecute în Rusia, în lunile octombrie și noiembrie 1917, socialiștii români vor face remarcabile aprecieri 152 referitoare la Decretul privind situașia naționalităților din marea țară răsăriteană care proclama autodeterminarea, până la separarea de statul sovietic. Acest Decret a fost speculat de populația Basarabiei, care a hotărât, așa cum a spus și Sfatul
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
planului de construire a comunismului. În ziarul ”Adevărul” din ziua de 19 noiembrie 1917, Lenin era elogiat, arătându-se că: ”are un trecut bogat de muncă și luptă pentru binele și dezrobirea clasei muncitoare”. Anul 1919 va fi important pentru socialiștii din Europa. În primul rând pentru că războiul civil din Rusia s-a terminat, armata sovietică înlăturând orânduirea instaurată în 1917 și în al doilea rând, că s-a creat Internaționala a - III - a, cu sediul la Moscova. Unul dintre primii
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Kirov și condamnat la 10 ani de închisoare. N-a mai apucat s-și termine detenția, pentru că a fost învinuit și de intenția de a-l asasina pe I. V. Stalin, împreună cu Kamenev. A fost executat la 25 august 1936. Socialiștii români au avut legături cu Zinoviev și pretenul său Kamenev, fie prin intermediul unor directive primite de la Komintern, fie prin călătoriile făcute de aceștia la Moscova sau în alte orașe , unde s-au desfășurat conferințe și congrese socialiste. Epilog În studiul
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
schimbări sociale din ultimele decenii și relația în general laxă care există între artist și public. Izolarea de societate a scriitorului modern, ilustrată de fenomene cum sunt Grub Street, viața boemă, Greenwich Village, scriitorii americani expatriați, reclamă un studiu sociologic. Socialistul rus G. V. Plehanov este de părere că teoria "artei pentru artă" apare atunci când artiștii simt o contradicție de nerezolvat între țelurile lor și țelurile societății căreia U aparțin. Artiștii trebuie să fie foarte ostili societății lor și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
5. propunerea membrilor unor organe comunitare Comitetul Economic și Social, Curtea de Conturi. Parlamentul European este format din reprezentanți ai popoarelor statelor membre, aleși prin vot direct. În prezent are 786 membri, organizați în grupuri politice, nu delegații naționale: Grupul Socialiștilor Europeni, Grupul Popular European, Grupul verzilor etc. Grupurile trebuie să aibă minim 19 membri din minim o cincime dintre statele membre. Conducerea Parlamentului European este deținută de președinte, ajutat de 14 vicepreședinți, 5 chestori și un secretar general. Fiecare membru
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
statului-națiune, Robert Harris Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino Democrația și alternativele ei, Christian Haerpfer, William Mishler, Richard Rose Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jose Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, Emanuel Copilaș Guvernarea comparată, Jean Blondel Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Le role du parlement dans la creation des politiques publiques
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
cu noi. Concurența este deci posibilă nu numai în condiții de egalitate, dar chiar și de superioritate. Nimic nu oprește ca poporul român să ajungă din urmă pe celelalte neamuri. și chiar să le întreacă, așa cum preconizează în spirit vizionar socialistul utopic T. Diamant. pentru aceasta este însă neapărat nevoie: Să credem că înrâurirea asupra luminării nu va fi mai puțin strălucită decât au fost în acele țări... De unde această încredere totală? Ea decurge în spiritul epocii din constatarea rece și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în ansamblul lor. Chateaubriand, în Essai sur les revolutions (1797), pledând teza legitimistă, respinge, la fel, această furie de a da popoarelor constituții uniforme fără nici o preocupare pentru gradul de civilizație la care au ajuns (1, II, ch. X). Iar socialistul utopic Saint-Simon va susține și el, în L'Industrie (1818), că nici o instituție politică nu este admisibilă, nici posibilă, nici durabilă, decât aceea care nici nu depășește, nici nu întrece starea actuală a societății. În ultimă analiză, ideologii noștri, atât
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
moralism deghizat", în Ideo: Revista română de studii filosofice și sociale 1, 1 (2016), pp. 85-106. Jahanbegloo, Ramin, Conversations with Isaiah Berlin, Charles Scribner's Sons, New York, 1991. Johanssen, Kyle, "Explanation and Justification: Understanding the Functions of Fact-Insensitive Principles", în Socialist Studies/ Études socialistes 11, 1 (2016), pp. 174-186. Joll, Nicholas, "Review of Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics", în Metaphilosophy 41, 5 (2010), pp. 722-727. Jubb, Robert, "Logical and Epistemic Foundationalism About Grounding: The Triviality of Facts and Principles", în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a realizat cu succes obiectivul. Andrew T. Forcehimes și Robert B. Talisse ("Clarifying Cohen: A Response to Jubb and Hall", în Res Publica 19, 4 (2013), pp. 371-379), Kyle Johanssen ("Explanation and Justification: Understanding the Functions of Fact-Insensitive Principles", în Socialist Studies/Études socialistes 11, 1 (2016), pp. 174-186) sau David Estlund ("Reply to Wiens", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/147488511560 2369) au ridicat observații excelente în susținerea acestei opinii. Am răspuns, la rândul meu, unora
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Acum când aristocrația este distrusă, el a căzut sub jugul acaparatorilor, al necinstiților îmbogățiți, care îl apasă în mod nemilos. Noi îi vom apăra ca liberatori de acest jug, când îi vom propune să intre în rândurile acestei armate de socialiști, anarhiști, comuniști, pe care îi susținem totdeauna sub pretext de solidaritate între membrii francmasoneriei noastre sociale. Aristocrația, care se bucura deplin de munca lucrătorilor, avea interesca lucrătorii să fie sătui, sănătoși și puternici. Interesul nostru este dimpotrivă ca creștinii să
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
supus prin noi. Noi ținem în mâinile noastre ambiții fără măsură, lăcomii arzătoare, răzbunări nemiloase, uri răzbunătoare. De la noi vine teroarea care cuprinde totul. Noi avem în serviciul nostru oameni de toate opiniile, de toate doctrinele; restauratori de monarhie, demagogi, socialiști, comuniști și tot soiul de utopiști: noi am înhămat toată lumea la lucru: fiecare sapă de partea sa ultimele rămășițe ale puterii, se căzneștesă răstoarne tot ceea ce se mai ține încă în picioare. Toate statele suferă de aceste uneltiri, ele cer
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
adevărată, cu bucuriile și necazurile ei, să cânte o lume mai bună. Și totuși, în „Vieața”, în replică la conferința lui Anton Bacalbașa Arta pentru artă, același V. se declară ritos pentru arta pură. De aici, o polemică deschisă cu socialiștii (intrată în volumul Un an de luptă, 1895), care avea să degenereze, mergând până la unele ieșiri xenofobe. La mijloc era însă o neînțelegere, anume confuzia între teză și tendință. Scriitorul, chiar dacă și-a însușit teoria maioresciană a „formei fără fond
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Un moment important al acestei experiențe l-a constituit scoaterea hebdomadarului „Evenimentul literar” (1893-1894), demers fericit în ceea ce privește coagularea ideilor și însușirea meseriei jurnalistice, dar dezastruos sub aspect financiar, anihilând multă vreme orice inițiativă de reluare a lui. În urma trecerii tinerilor socialiști din „pătura cultă” în Partidul Liberal, unde ei își asigură o poziție relativ puternică, necesitatea exprimării publicistice se resimte tot mai acut, membrii grupului hotărându-se către sfârșitul anului 1904 să reia proiectul abandonat. Întrucât liderul, C. Stere, era angajat
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
grupului hotărându-se către sfârșitul anului 1904 să reia proiectul abandonat. Întrucât liderul, C. Stere, era angajat în multiple acțiuni, povara cade pe umerii lui G. Ibrăileanu, care se implică energic în pregătirea minuțioasă a editării publicației: antrenarea foștilor tovarăși socialiști (C. Dobrogeanu-Gherea, căruia i se oferă direcția ideologică, D. Voinov, H. Sanielevici, C. Graur ș.a.), strângerea anticipată a „materialului” de la colaboratori de prestigiu (plătiți în avans), obținerea de fonduri, alegerea titlului și a formatului, stabilirea rubricilor, organizarea, în paralel, a
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
restul de I.G. Duca), ce urmăresc cu predilecție evoluțiile din țările vecine, precum și raporturile de putere dintr-o Europă aflată în pragul războiului mondial. Opțiunea promotorilor revistei, determinată de considerente raționale, dar și de patriotism local ori de idiosincrasiile foștilor socialiști față de reacționarul Imperiu Rus, înclină către Puterile Centrale. Orientarea este argumentată fervent, cu lux de documentare, de mulți redactori și colaboratori, locul de frunte revenindu-i și aici lui C. Stere, prezent cu articole (Imperiul Habsburgilor și politica românilor, România
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
spontană a mulțimilor, care face posibilă răsturnarea celor aflați la putere, teroarea programată pentru că ei să se mențină la putere și să guverneze, teroare prin care un clan își elimină concurenții și își arogă puterea absolută. Această ide este familiară socialiștilor dinainte de 1914; astfel, un socialist democrat ca Jean Jaurès își intitulează un paragraf din Istoria socialistă a revoluției Franceze „Arbitrarul ghilotinei” și scrie: „Când o mare țară revoluționară luptă în același timp contra facțiunilor înarmate interne și contra lumii, când
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
posibilă răsturnarea celor aflați la putere, teroarea programată pentru că ei să se mențină la putere și să guverneze, teroare prin care un clan își elimină concurenții și își arogă puterea absolută. Această ide este familiară socialiștilor dinainte de 1914; astfel, un socialist democrat ca Jean Jaurès își intitulează un paragraf din Istoria socialistă a revoluției Franceze „Arbitrarul ghilotinei” și scrie: „Când o mare țară revoluționară luptă în același timp contra facțiunilor înarmate interne și contra lumii, când cea mai mică ezitare sau
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de „plebeianism”, de „sfânta egalitate”, de „comunitarism” (Babeuf), iar în engleză, de communional sau communionist, înainte de a reapărea și a se impune în anii 1840, odată cu mișcarea neobabuvistă franceză, inițiată în 1827 de Philippe Buonarotti. Doctrinal, denumirea rămâne neclară pentru socialistul Pierre Leroux, care o aplică unor scrieri și unor proiecte, din care câteva sunt de-a dreptul nesăbuite”, preferându-i, într-o scrisoare către George Sand, „comunionism”, sinonim cu „fraternitate”. La rândul lui, mutualistul Pierre-Joseph Proudhon, celebru pentru pamfletul său
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru că, îndepărtând scopul, el nimicește dorința de a ajunge până la el; el face chiar mai mult: suprimă libertatea”. Manifestul este pentru Marx și Engels ocazia de a asocia acțiunea politică proiectului viitor, dar „comunist” vizează și marcarea distanțării de reformatorii socialiști „burghezi și mic-burghezi” de orientare republicană sau radical-socialistă. în 1917, Lenin* procedează la fel, propunând renunțarea la numele de Partid muncitoresc social-democrat din Rusia și înlocuirea lui cu cel de Partid Comunist Bolșevic, aceasta pentru a rupe cu „revizioniștii” și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sau radical-socialistă. în 1917, Lenin* procedează la fel, propunând renunțarea la numele de Partid muncitoresc social-democrat din Rusia și înlocuirea lui cu cel de Partid Comunist Bolșevic, aceasta pentru a rupe cu „revizioniștii” și cu „oportuniștii” ostili violenței revoluționare - menșevicii, socialiștii revoluționari, social-democrația*. Sub diverse etichete - luxemburgism, troțkism*, stalinism, bordighism, gramscism, castrism, guevarism, maoism*, ciuce nord-coreean - „comunismul a trasat astfel o frontieră între reformist și revoluționar care, pentru Lenin, „extinde recunoașterea luptei de clasă până la recunoașterea dictaturii proletariatului”. Dar nici o acțiune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
celei a bolșevicilor*. Dar începând cu 7 noiembrie 1917, Revoluția din Octombrie* este cea care devine evenimentul fondator al unei noi perioade revoluționare. De-a lungul întregului secol al XIX-lea, gândirea revoluționarilor europeni, și îndeosebi a revoluționarilor ruși* - marxiștii, socialiști revoluționari sau anarhiști* -, se înscrie în aspirațiile revoluției de la 1789: egalitatea în drept a cetățenilor, libertatea de exprimare și de asociere, instaurarea unui regim constituțional, alegerea unei adunări constituante. Iar revoluția rusă din februarie 1917, inaugurată cu intonarea Marseillaisei urmează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Iarnă, pe data de 17 noiembrie 1917; instaurarea dublei puteri: cea legală a Adunării, a deputaților aleși și a guvernului; cea considerată legitimă, a activiștilor revoluționari și a străzii; competiția feroce pentru putere între revoluționari: iacobinii contra girondinilor; bolșevicii contra socialiștilor revoluționari și a menșevicilor; instaurarea dictaturii unui grup de activiști, deturnată apoi în beneficiul unui dictator: crearea pe 6 aprilie 1793, a Comitetului Salvării Publice, controlat de iacobini, iar, după aceea numai de Robespierre; crearea pe 7 noiembrie 1917, a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]