6,398 matches
-
3. Menținerea controlului socialtc "3.3. Menținerea controlului social" Rolul școlii în asigurarea ordinii sociale ar merita o discuție amplă. Pornind de la Durkheim deja, știm că educația este o funcție socială, având menirea de a inculca în indivizi conștiința colectivă. Socializarea, în calitate de concept sociologic, se referă în esență la practicile prin care se asigură transformarea omului biologic în om social, la însușirea „societății din noi”, cum ar spune Durkheim. Prin aceasta, controlul social devine internalizat, bazat pe norme care ghidează acțiunile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în cadrul pozițiilor ocupaționale care constituie destinațiile sociale. Pentru multe ocupații din domeniul serviciilor, precum și pentru micii întreprinzători, abilitățile dobândite prin instrucție școlară formală sunt irelevante. Capacitățile de interrelaționare sau însușirea unui „spirit întreprinzător” sunt în mult mai mare măsură meritul socializării primare, în cadrul familiei, decât al instrucției școlare. Este discutabilă, prin urmare, reducerea meritului individual la nivelul de instrucție atins sau la rezultatele școlare, la fel ca și considerarea unei relații semnificative între originea și destinația socială drept o dovadă a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Turner sugerează că este greșită ignorarea proceselor școlare în analiza relațiilor dintre mobilitatea socială și mobilitatea școlară. Impactul egalizator sau diferențiator al școlii nu se produce doar prin simple operații de reglare a fluxurilor școlare, ci și prin procese de socializare care transmit valori și atitudini diferențiate reprezentanților categoriilor sociale, elemente culturale cu impact decisiv asupra șanselor sociale. Din acest punct de vedere, teoria lui Turner anticipează modelul habitusului formulat de către Bourdieu. 5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dezvoltare și face obiectul unei dispute între diferite școli de gândire. Bouckaert și colaboratorii (2002) identifică două abordări: perspectivele privind „identitatea”, respectiv „performanța”. Dezvoltând această analiză, se poate susține existența a trei mari categorii de abordări: a) perspectiva bazată pe „socializare”; b) cea bazată pe „evaluarea performanței”; și c) o abordare combinată care reconceptualizează astfel încrederea instituțională. Corespondența între clasificarea lui Bouckaert și primele două categorii descrise aici este directă. În prima categorie, încrederea instituțională este explicată prin factori culturali, cum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Corespondența între clasificarea lui Bouckaert și primele două categorii descrise aici este directă. În prima categorie, încrederea instituțională este explicată prin factori culturali, cum sunt normele, tradițiile și credințele, astfel încât schimbarea în acest domeniu este o problemă ce ține de socializare, educație și activitate simbolică (vezi, de asemenea, Caron-Sheppard, 1999; Diez-Nicolas, Torregosa-Peris, 1998). În a doua categorie, încrederea instituțională derivă în primul rând din evaluarea eficienței activității și rezultatelor unei instituții, cu alte cuvinte din performanțele acesteia. Din acest punct de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
preîntâmpine efectele negative pe care le poate avea răspândirea necontrolată a corupției în orice formă a ei. Rezumattc "Rezumat" • Teoriile despre încrederea în instituții pot fi rezumate prin două modele: cel care o explică prin factori culturali, ca rezultat al socializării și exprimând adeziunea la organizarea instituțională a societății - încredere difuză - și cele care interpretează atitudinile ca o reflecție a performanțelor instituțiilor - încredere specifică. • Concepția românilor despre sistemul lor național de învățământ poate fi descrisă astfel: tehnofuncționalistă, etnocentrică și manifestând un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestei variabile care să nu fie deformată de alte caracteristici, în primul rând de competențele dobândite. Motivul fundamental este că testarea capacității de rezolvare de probleme sau de adaptare trece prin coduri cultural constituite și a căror utilizare presupune o socializare prealabilă a persoanei testate. Cât din ceea ce arată testele este rezultatul zestrei de inteligență înnăscută și cât este o consecință a învățării? Studiile comparative arată că anumite condiții materiale în care se dezvoltă copilul afectează într-o manieră semnificativă rezultatele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
metodologice, care au afectat cu siguranță rezultatele, este evident că o asemenea constatare nu semnifică un handicap biologic, ci unul social. Am arătat mai înainte cum rezultatele la astfel de teste pot fi influențate de condițiile în care are loc socializarea subiectului, precum și de contextul însuși al testării. Negrii care știu că rezultatele lor vor fi comparate cu cele ale unor albi obțin rezultate semnificativ mai proaste decât în cazul în care sunt anunțați că o asemenea comparație nu va fi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
clasa mijlocie, mobilizată de dorința de reușită, aceste diferențe explicând, se pare, discrepanțele în succesele școlare, dar și sociale ale reprezentanților celor două categorii sociale. Prin urmare, problemele manifestate statistic ca inegalități de șanse își au originea în procese de socializare diferențiate, care orientează indivizii spre destine sociale greu de evitat. Apropierea de teoria „culturii dependenței”, foarte populară printre decidenții de dreapta din perioada de aur a conducerilor conservatoare din SUA (Ronald Reagan și George Bush) și Marea Britanie (Margaret Thatcher), este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
face decât să contribuie la mascarea și promovarea inechităților care le generează. Teorii de factură apropiată sunt cele ale lui Bernstein și Bourdieu. Asemănarea constă în asocierea educabilității cu dispozițiile indivizilor, cu capitalul cultural, cu codurile lingvistice însușite în procesul socializării primare. Ceea ce le face deosebite este recunoașterea condiționării sociale a universului cultural (lingvistic, axiologic, stilistic etc.) al indivizilor, astfel încât maniera de a (re)cunoaște lumea nu mai este interpretată în termenii unui arbitrar metafizic, cum se întâmplă la culturaliști, ci
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
șomajul sau familia monoparentală. Teoria controlului social afirmă că rețelele dezorganizate sunt mai puțin capabile să controleze comportamentul rezidenților (Hirschi, 1969). Pe de altă parte, teoria învățării sociale sau a asociațiilor diferențiale explică apariția și persistența grupărilor criminale care realizează socializarea tinerilor într-un mod de viață deviant prin anumite caracteristici comunitare (Sutherland, 1939). Preîntâmpinarea proliferării delincvenței juvenile în colectivitățile deprivate presupune eforturi de refacere a coeziunii sociale. Studiile recente au subliniat importanța școlii înseși în combaterea implicării adolescenților în activități
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
transforme raporturile de dominație în raporturi de semnificație prin acumularea de capital simbolic. Astfel, violența simbolică ia locul violenței fizice, iar oamenii au o imagine mistificată cu privire la natura relațiilor lor sociale. Aceasta se realizează în societățile avansate prin: - procese de socializare diferențiată a copiilor din diferite clase sociale; - raționalizări propuse de instituții și câmpuri despre propriile procese (ideologia artei pentru artă în câmpul artistic, discursul managerial în spațiul organizațional, ideologia iubirii romantice în grupul conjugal); - o continuă muncă de eufemizare a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Dezvoltarea Resurselor Umane POS-M - Programul Operațional Sectorial Mediu POS-T - Programul Operațional Sectorial Transport PIIGS - Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania R&D - Cercetare Dezvoltare ROI - Return on Investment SAPARD - Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală SECI - Socializare, Externalizare, Combinare, Internalizare SM - Stat Membru SMART - Specific, Măsurabil, Ușor De Atins, Realist, Timp SPSS - Soluții de Servicii și Produse Statistice SUERD - Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării SWOT - Puncte Tari, Slabe, Oportunități, Pericole TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată UCCJR
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
creația este un proces ciclic Între cunoștințele tacite și cele explicite. Cu alte cuvinte, interacțiunea dintre cunoștințele tacite și cele explicite duce la crearea de noi cunoștințe, așa cum se poate vedea În figura 3.4.3. Etapele Modelului SECI sunt: socializarea - acest segment presupune conversia cunoștințelor tacite prin interacțiune Între indivizi. Un individ poate dobândi cunoștințe tacite fără ajutorul limbajului. Un debutant care intră În echipa de proiect alături de experți poate Învăța nu prin limbaj, ci prin observare, imitare și practică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este foarte dificil să se pătrundă În profunzimea procesul de gândire. Cunoștințele tacite sunt schimbate mai degrabă prin intermediul activităților comune - timp petrecut Împreună, coexistarea În același mediu, lucrul În echipe de proiect -, decât prin instrucțiuni verbale sau scrise. În practică, socializarea include captarea cunoștințelor prin apropiere fizică. Procesul dobândirii cunoștințelor se datorează interacțiunii directe cu oamenii; externalizarea - presupune exprimarea cunoștințelor tacite și transformarea lor În forme ușor de Înțeles de ceilalți. Această etapă presupune ca indivizii să transcende barierele interne și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mutuale flexibile. Regulile „oficiale” sunt încă ascultate din respect față de autoritate sau din dorința de a-i impresiona pe ceilalți. Factori generali în atenție: puseul de creștere și pubertatea influențează multe aspecte ale comportamentului. Colegii încep să fie factor de socializare și influențare comportamentală într-o mai mare măsură decât părinții (socializarea orizontală). Acceptarea de către covârstnici reprezintă o miză. Copiii cu performanțe școlare reduse pot prezenta modificări caracteriale: anxietate, dezamăgire și dezangajare, aversiune față de colegi. 3.2.2 Caracterizare analitictc "3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau din dorința de a-i impresiona pe ceilalți. Factori generali în atenție: puseul de creștere și pubertatea influențează multe aspecte ale comportamentului. Colegii încep să fie factor de socializare și influențare comportamentală într-o mai mare măsură decât părinții (socializarea orizontală). Acceptarea de către covârstnici reprezintă o miză. Copiii cu performanțe școlare reduse pot prezenta modificări caracteriale: anxietate, dezamăgire și dezangajare, aversiune față de colegi. 3.2.2 Caracterizare analitictc "3.2.2 Caracterizare analitic\" 3.2.2.a. Caracteristici fizice. Cele mai multe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
însăși această persoană („Încerc totdeauna să țin cont de sentimentele celuilalt, înainte de a acționa”). 5. Responsabilitate: această scară identifică persoanele cu un caracter onest, responsabile și conștiincioase („Din respect pentru vecini, fiecare trebuie să întrețină spațiul din fața casei sale”). 6. Socializare: indică nivelul de maturitate și spiritul de echitate sociale la care a ajuns individul („Înainte de a acționa, încerc să prevăd reacțiile prietenilor mei”) 7. Autocontrol: evaluează gradul și suficiența dominării de sine și absența impulsivității și egocentrismului („Examinez o problemă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sistemul ierarhiei, organizarea de tip formal a muncii, viața socială a școlii conțin remarcabile similarități cu organizațiile de tip industrial, comercial, administrativ. Deci, școala poate fi analizată ca o organizație socială de sine stătătoare, accentul punându-se pe funcția de socializare, de transmitere a valorilor promovate de societate. Ca organizație socială, instituția școlii are următoarele caracteristici esențiale: a) o structură precisă (formală) răspunzând scopurilor cu care societatea a învestit-o Ă transmiterea valorilor și modelelor sociale: clase școlare, colectiv profesoral, ierarhie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la nivelul fiecărui membru, schimbări cognitive fundamentale. Ca grup social, clasa îndeplinește mai multe funcții. Integrarea socială pare să fie una din cele mai importante funcții asigurate de acest grup. Clasa de elevi are un aport deosebit în procesul de socializare. Buna integrare în sânul său asigură individului confort psihologic. S-a demonstrat că relațiile armonioase cu ceilalți conduc la o stimă de sine ridicată, la dorința de a coopera, și contribuie la creșerea nivelului de aspirație, în vreme ce izolarea corelează cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale elitelor, precum și cunoștințe despre elite, este transmis între generații, iar această transmitere echivalează cu reproducția statusului superior. Copiii din clasele favorizate dețin cunoștințe valorizate de elite, ce nu se predau în școli, dar pe care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie Adrian Neculau, înțelegem un complex proces psihosociologic de interiorizare a unor norme și modele sociale de comportament, conducând la obținerea statutului de membru al unei colectivități sociale de către individ” (Neculau, 1983, p. 53). Socializarea familială preșcolară, axată pe interacțiunea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie Adrian Neculau, înțelegem un complex proces psihosociologic de interiorizare a unor norme și modele sociale de comportament, conducând la obținerea statutului de membru al unei colectivități sociale de către individ” (Neculau, 1983, p. 53). Socializarea familială preșcolară, axată pe interacțiunea părinți-copii a format obiectul multor cercetări, fiind văzută ca principala cauză a performanțelor mai slabe a copiilor din familiile non-privilegiate. În esență, se afirmă existența unor diferențe în funcție de clasa socială în pregătirea copiilor pentru școală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a copiilor din familiile non-privilegiate. În esență, se afirmă existența unor diferențe în funcție de clasa socială în pregătirea copiilor pentru școală. Copiii din clasele cu posibilități economice extinse au fost învățați să răspundă pozitiv la situațiile școlare; în cursul procesului de socializare ei își însușesc dispoziții cognitive și afective congruente cu așteptările școlii. În anii ’50 s-a vorbit mult despre comportamentul autoritar al mamelor din păturile defavorizate și rolul lui în apariția unor atitudini ambivalente față de școală la copiii acestora. Ele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a forma caractere. c) Conceptul de partener al educației se referă la raporturile profesorului cu alți factori educativi, îndeosebi cu părinții, și la concepția după care profesorii și elevii formează împreună o comunitate școlară. Școala este a doua instanță de socializare, după familie, iar profesorul trebuie să colaboreze cu toți factorii educativi, să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală. El poate juca rolul de consultant al părinților, el împarte răspunderea formării copiilor cu familia. d) Ca membru al corpului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o funcție de protejare a identității pozitive. Părinții cred în caracterul înnăscut al inteligenței, fără să creadă neapărat în transmiterea ei ereditară: astfel, ei sunt total absolviți de răspundere pentru zestrea genetică a progeniturii, nefiind răspunzători nici pentru eventualul eșec al socializării copilului în familie. Cât despre profesori, este evident că o astfel de „ideologie” se află în contradicție cu însăși misiunea lor. Totuși, ca să nu-și asume răspunderea pentru eșecul școlar al unora din elevi, ei sfârșesc prin a o adopta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]