12,660 matches
-
din Raymond Chandler ori Așa vorbit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche, în transpunerea lui Eugen Crișan. S. mai cuprinde o cronică a revistelor, interviuri, articole comemorative sau consacrate unor artiști sălăjeni, comentarii cu caracter politic, istoric, studii de arheologie, etnografie, sociologie culturală. Alți colaboratori: Emil Hurezeanu, Dina Horvath, T. Tudor Topan, Mircea Breban. M. W.
SILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289669_a_290998]
-
îi este dedicat integral numărul 12/1935, la care contribuie Ion Pas (și sub numele real, Ion Păscu), Eugen Relgis, Vasile Christu ș.a. Se traduce din Maiakovski (Mihail I. Pricopie) și din Gorki. Articole cu caracter politic, sociologic sau de sociologia artei susțin Al. Claudian (Socialismul trăiește, Intelectualii și dictatură), Eugen Relgis (Între „originalitate” și „artă colectivă”), Lothar Rădăceanu, Ion Pas, F. Aderca (Moralitate și delațiune), S. Emanuel (Realism socialist). Este pe larg dezbătută problemă evreiască de Andrei Șerbulescu (Belu Silber
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
Liviu Rusu, Onisifor Ghibu, Al. Ghidionescu, Ana și Constantin Iencica, Al. Roșca, Zoica Boerescu, Ion Chelcea, Romulus Demetrescu, Mihai Beniuc (Câteva metode de observație, Importanța pedepselor și recompenselor, Maturitatea copilului pentru clasa întâia primară, Sigmund Freud). Pe teme de istorie, sociologie sau cultură scriu Ion Simionescu, D. D. Roșca, H. H. Stahl, Ion Petrovici, N. Iorga, Ion Moga, G. Bogdan-Duică (C. Rădulescu-Motru), N. Bănescu, Apostol D. Culea, Al. Lapedatu, Ioan Lupaș, Ion Breazu (Bălcescu ca erou social), Horia Teculescu, Grigore Popa
SATUL SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
bibliografie selectivă a principalelor lucrări de referință, clasice și moderne, din domeniul igienei mintale. Ca și ediția anterioară, noua versiune a Tratatului de igienă mintală este dedicată, prin caracterul său didactic, în primul rând studenților de la Facultățile de Medicină, Psihologie, Sociologie, Asistență Socială, Drept, precum și specialiștilor și cercetătorilor din aceste domenii, și nu în ultimul rând oricărui om de cultură. Față de dificilele sarcini pe care ni le-am asumat întocmind această lucrare, nutrim speranță că eforturile noastre în această direcție vor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
clar că, din punct de vedere social, comunitatea umană are un caracter complex, fapt ce implică probleme serioase legate de starea de sănătate mintală a acestui tip de grupare socială. Problema comunității este destul de discutată în sfera psihologiei și a sociologiei. Acest aspect ne interesează în mod direct, referitor la problemele speciale care se pun referitor la sănătatea mintală și boala psihică a comunității social-umane și, legat de acestea, la problema măsurilor de igienă mintală care se impun. Comunitatea, deși aparent
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trăiesc în libertate, amestecați cu indivizii considerați normali (H. Damaye). Acest procent de „anormali” pune probleme serioase atât pentru ei, cât și pentru restul membrilor societății respective. Din aceste considerente, „psihiatria are un rol de primă importanță în igienă și sociologie” (H. Damaye). Desigur că nu ne este permis să „medicalizăm” sau, și mai mult, să „psihiatrizăm” colectivitățile umane, dar trebuie să ținem seama de dimeniunea psihosocială și socio-psihiatrică a comunităților umane în interpretarea comportamentelor și acțiunilor atât individuale, cât și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
multe valențe, cu un caracter interdisciplinar. În sensul acesta, având ca obiect persoana umană, starea de sănătate mintală a acesteia, igiena mintală se apropie de psihologie, psihopatologie și psihiatria clinică, de defectologie, dar în egală măsură și de igiena generală, sociologie și morală. Fiind o disciplină care urmărește promovarea valorilor sănătății mintale și, prin aceasta, dezvoltarea și perfecționarea persoanei umane, igiena mintală nu este numai o disciplină medico-psihologică, ci și o paidee a sufletului, găsindu-și de aceea un loc aparte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală. În psihiatria clasică, se vorbea de conceptul, cu un pronunțat caracter moral, de moral insanity (folie morale) sau de nebunia morală. Cele mai importante aspecte clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci a sociologiei și justiției
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci a sociologiei și justiției. Acești indivizi, cu un tip de conduită deviantă, antisocială, răspund pentru delictele și crimele comise, spre deosebire de bolnavul psihic, care este considerat iresponsabil. Importanța conștiinței morale este deci esențială. Ea trasează granița dintre boală și nebunie, dintre normalitatea psihosocială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
precizarea conceptelor de „conduită deviantă” și „personalitate sociopatică” are un cadru destul de greu de definit, întrucât în aceste concepte intră factori multipli: psihologi, sociali, culturali, morali etc. Pe aceste considerente, C.R. Jeffrey notează că nici psihanaliza (S. Freud) și nici sociologia (E.H. Sutherland) nu pot răspunde singure acestei chestiuni, întrucât nu toți sociopații sunt nevrotici și nici nu sunt toți produsul unor conduite deviante învățate în grup. Încercând să reconstituie profilul personalității delincventului sociopat, C.R. Jeffrey notează următoarele caracteristici: existența unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
334, 1966. Baechler, J., Les suicides, Calmann-Levy, Paris, 1975. Balint, M.; Balint, E., Téchniques psycho-thérapeutiques en médecine, Payot, Paris, 1970. Balint, M., Le médecin, son malade et la maladie, Payot, Paris, 1972. Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în Rev. Ig. Soc., 11.12, 1941. Banu, G., „Eugenie, ereditate, rasă”, în Mari probleme de medicină
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1952. Baruk, H., Traité de psychiatrie, I-II, Masson, Paris, 1959. Bastide, G., Méditations pour une étique de la personne, PUF, Paris, 1953. Bastide, R., „Psychologie des peuples et relations interetniques”, în Rêv. Psychol. Peuples, 24, 4, 340, 1969. Bastide, R., Sociologie des maladies mentales, Flammarion, Paris, 1965. Bauer, L., L’agonie d’un monde, Grasset, Paris, 1933. Beers, C.W., A mind that foud itself, Garden City, New York, 1930. Bellak, L., Handbook of community psychiatry and community mental health, Grune and
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
à partir de la famille, teză în medicină, Strasbourg, 1967. Prunescu-Podeanu, A., Bolnavi dificili, Editura Medicală, București, 1969. Quidu, M., Le suicide, Editura Soc. Fr., Paris, 1970. Rădulescu, S., Anomie, devianță, patologie socială, Editura Hyperion, București, 1991. Rădulescu, S.; Banciu, D., Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Rădulescu, S.; Danciu, D., Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, S.; Piticaru, M., Devianță comportamentală și boală psihică, Editura Academiei, București, 1989. Rank, O., The trauma of birth, K.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Medicală, București, 1969. Quidu, M., Le suicide, Editura Soc. Fr., Paris, 1970. Rădulescu, S., Anomie, devianță, patologie socială, Editura Hyperion, București, 1991. Rădulescu, S.; Banciu, D., Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Rădulescu, S.; Danciu, D., Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, S.; Piticaru, M., Devianță comportamentală și boală psihică, Editura Academiei, București, 1989. Rank, O., The trauma of birth, K. Brunner, New York, 1952. Rappard, Ph., La folie et l’etat, Privat, Toulouse, 1981. Rathenau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1983. Szabo, D.; Gagne, D.; Parizeau, A., L’adolescent et la société, Éd. Dessart, Bruxelles, 1972. Szasz, T., The myth of mental illness. Fundations of a theory of personal conduct, Harper and Row, New York, 1974. Szczepanski, J., Noțiuni elementare de sociologie, Editura Științifică, București, 1972. Szumowski, W., Névroses et psychoses au Moyen Age et au début des temps modernes, Hippokrates, Paris, 1939. Tannenbaum, F., Crime and the community, Ginn and Co., Boston, 1938. Tarde, G., La criminalité comparée, F. Alean, Paris
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
4 ), 2c + 1s, (4 credite ), semestrul 2: Educație interculturală; Politici educaționale; Doctrine pedagogice contemporane; Managementul organizației școlare, 2c + 1s, (4 credite ), semestrul 2; 2) Opțional II (1 din 4), 2c + 1s, (4 credite ), semestrul 3: Psihopedagogia adulților; Fundamentele psihopedagogiei speciale; Sociologia educației; Metodologia cercetării în științele educației. Evaluarea finală Proiect 3s, (3 credite ), semestrul 3; Stagiul de practică (42 ore), pentru cei care nu au funcționat în învățămînt în perioada dintre parcurgerea modului I și înscrierea la modulul II. Regulamentul privind
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
clientului său pornind de la înțelegerea exactă a semnificației acestora, de la aprecierea clară a ceea ce poate să facă el în cazul respectiv. Consilierea în calitate de profesiune în care sunt implicați oameni, de acțiune de sprijin necesită cunoștințe interdisciplinare temeinice din domeniul psihologiei, sociologiei completate cu cele de pedagogie, elemente de psihoterapie și asistență socială. VI.2.6. Atitudinea consilierului față de clienții săi O componentă importantă a pregătirii consilierilor o constituie formarea unor atitudini specifice. Dintre aceste atitudini, cele mai importante sunt: Empatia constă
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
După Septimiu Chelcea (a cărui definiție este citată și în Dicționarul de sociologie), . Definiția relevă în primul rând faptul că avem de-a face cu o succesiune de intrebari sau imagini (desene, fotografii) fixate în scris, grafic. Dar înțelesul termenului de chestionar se lărgește. Nu este vorba numai de întrebări. Că stimuli pot
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
se ocupe de rubricile politice și astfel vor fi neglijate cele literare. Abia după venirea lui Eminescu paginile de cultură și beletristică ale gazetei își recapătă vechea înfățișare. Poetul este autorul a numeroase articole, unele dintre ele adevărate studii de sociologie, de istorie socială, de analiză realistă a stării politice, în care pozițiile Partidului Conservator sunt în mod frecvent depășite, pentru a face loc crezului ideologic propriu. Acestei publicistici, de o mare intensitate a sentimentului patriotic și de o distincție a
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
în colaborare cu Ion Voiculescu); A.I. Odobescu, Scene istorice, postfața edit., București, 1973; Emil Isac, Poezii, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Ieronim Precup); Mihai Eminescu, Poezii, postfața edit., București, 2003. Traduceri: Pierre Francastel, Realitatea figurativă (Elementele structurale de sociologie a artei), pref. Ion Pascadi, București, 1972. Repere bibliografice: Al. Săndulescu, „Gheorghe Șincai”, GL, 1966, 9; Gheorghe Grigurcu, „15 poeți”, F, 1968, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „15 poeți”, GL, 1968, 34; Nicolae Manolescu, Mircea Tomuș, „Carnet critic”, CNT, 1969, 28
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
manieră de abordare a istoriei literare, în încercarea de a descifra impactul personalității fiecărui scriitor cu epoca. De o factură cu totul diferită, Interpretarea textului poetic (1997) e un ghid util privitor la istoria unor concepte și orientări literare - de la sociologie la semiotică -, precum și la o serie de repere teoretice pe care autorul încearcă să le ilustreze cu eșantioane de analiză și interpretare din scrieri reprezentative. Notabilă este valorificarea ,,sceptică” și critică a metodelor, cărora Ț. le intuiește nu numai valoarea
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
C. F. Hebbel (1909). Își va completa studiile la Universitatea din Frankfurt pe Main, unde funcționează pentru puțin timp și ca asistent de limba română (1911-1913). În contextul discriminării populației românești din „ducatul Bucovinei” al Imperiului Habsburgic, elaborează lucrări de sociologie statistică referitoare la structura etnică a diferitelor categorii socio-profesionale și evoluția procentajului de români din această provincie: Românii și clasa intelectuală din Bucovina (1911), Românii și clasa dirigentă din Bucovina (1911), Românii și clasa de mijloc din Bucovina (I-II
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
TUDOR, Corneliu Vadim (28.XI.1949, București), poet și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Vlădăreanu) și al lui Ilie Tudor, croitor. Învață la București, unde va urma Liceul „Sf. Sava” (1963-1967) și Facultatea de Filosofie, secția sociologie (1967-1971). Este redactor la „România liberă” (1971-1974) și la Agerpress (1975-1989). La recomandarea lui Eugen Barbu, va beneficia de o bursă Herder la Viena (1978-1979), anii ’80 fiind cei în care colaborează abundent la „Săptămâna”, revistă condusă de mentorul său
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
1990), „Contemporanul” (1970-1972). Ulterior este redactor-șef la Editura Globus (1990-1993) și la revista „Tricolorul” (1990-1991), secretar de stat în Ministerul Culturii (1993-1996), director la „Noua revistă română” (1996). Și-a luat doctoratul la Universitatea din București (1983). Profesor de sociologia literaturii la Facultatea de Sociologie a Universității din București, va fi și profesor de culturi comparate (1993-1998) și șef de catedră (1997-1998) la Facultatea de Științele Comunicării a Institutului Național de Informații, apoi profesor la Catedra de sociologie și literatura
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
redactor-șef la Editura Globus (1990-1993) și la revista „Tricolorul” (1990-1991), secretar de stat în Ministerul Culturii (1993-1996), director la „Noua revistă română” (1996). Și-a luat doctoratul la Universitatea din București (1983). Profesor de sociologia literaturii la Facultatea de Sociologie a Universității din București, va fi și profesor de culturi comparate (1993-1998) și șef de catedră (1997-1998) la Facultatea de Științele Comunicării a Institutului Național de Informații, apoi profesor la Catedra de sociologie și literatura română a Universității „Spiru Haret
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]