5,168 matches
-
se descarce. Iși șterge ochii și nasul cu poala de la pulover, partea dosnică a acestuia, gândind probabil că este mai curată. Îi întind paharul cu apă, pentru a se mai liniști, dar în încercarea de a-l duce la gură, soarbe mai puțin de jumătate din conținut, restul împrăștiindu-se pe jos și pe haine, din cauza bolii. Mai soarbe o înghițitură și își continuă povestea. Îl simțeam hotărât să o ducă până la capăt. Rămas văduv de la cinzeci și patru de ani
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
este mai curată. Îi întind paharul cu apă, pentru a se mai liniști, dar în încercarea de a-l duce la gură, soarbe mai puțin de jumătate din conținut, restul împrăștiindu-se pe jos și pe haine, din cauza bolii. Mai soarbe o înghițitură și își continuă povestea. Îl simțeam hotărât să o ducă până la capăt. Rămas văduv de la cinzeci și patru de ani, încă în putere, toată forța și atenția și-a îndreptat-o către cei trei copii: două fete, una
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
ar putea atinge, că-i aude vorbind și altceva în afară de replicile din piesele pe care le văzuse de atâtea ori. Dacă ar ști ei de câte ori, ea, copil fiind , atingea ecranul televizorului cu mâna pentru a-i simți mai aproape, le sorbea fiecare replică, și de câte ori se transpunea în fiecare în parte , dând spectacole improvizate în fața tovarășilor de joacă! Dar , din păcate, ei nu vor afla niciodată! Asta se știa numai în satul ei, acolo unde-și lăsase cei mai frumoși ani
ÎNGER SAU DEMON CAP. II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374299_a_375628]
-
Poezie > Familie > SUFLET DE MAMĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1282 din 05 iulie 2014 Toate Articolele Autorului În sufletul de mamă e multă dăruire. Ea din iubire face, un crez adevărat. La sân când poartă pruncul, îl soarbe din privire, Și îi veghează somnul, cu gândul ei curat. În suferință puiul de plânge neîncetat, Sufletu-i de mamă,durerea îi alină, Făcând din noapte ziuă, și iubind adevărat, Mica lui făptură,la sân găsindu-și tihnă. Ea îi
SUFLET DE MAMĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374370_a_375699]
-
la mărunțișul din buzunarul, apoi la vânzătoare și cu un oftat din toți rărunchii a renunțat la prăjitură și a cerut în schimb o cafea ”mică”. Așa a ajuns să guste licoarea neagră și puternic aromată, a băut-o tacticos, sorbind cu grijă fiecare gură de lichid fierbinte, nu cum a procedat primul român care a băut cafea. Legenda spune că:” în 1504 după moartea lui Ștefan cel Mare, fiul său, Bogdan al III-lea, l-a trimis pe logofătul Tăutu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Vremuri > UCIGAȘII SATANICI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1280 din 03 iulie 2014 Toate Articolele Autorului În jurul omenirii tăciunii urii oarbe, Alimentați spasmodic de gene ancestrale, Remodelează-n spațiu figurile tribale, De ucigași satanici,ce sufletul ni-l soarbe. Drept crez ei au teroarea, ucid cu sânge rece, Distrug a noastră viață inoculându-i frica. Cu vorbe ucigașe susțin în noi panica, Și-al lacrimii, nu vor ca să mai sece. Sunt tot figuri de oameni, prunci zămisliți de mame
UCIGAŞII SATANICI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374438_a_375767]
-
și fragilă și poate să ardă ca o iască? Nu e mai bine s-o facem din argilă?” ...și Dumnezeu a mai întors câteva secole de pagini pe dos, poeții la colțurile piețelor unor simpozioane de imagini prevesteau sfârșitul Poeziei, sorbind laptele viei: “Nimeni nu mai citește o carte și internetul cititorii n-i împarte,” nevăzând că Poezia încălțată cu sandale din pielea cerului și talpă din scoarță de tei agale venind din veacuri ancestrale se strecoară printre ei ca o
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
înmânează drept „corp delict“ «un flacon golit pe jumătate» - p. 139 -, cu apa / laxativul vienez; Davilla examinează „flaconul“, «destupă apoi sticluța», „o duce la nas, inspiră, își dă capul pe spate, duce flaconul la gură“ «și cât ai zice pește», „soarbe întregul conținut“, întorcându-se și spunând către „onorata instanță“: «-Apă de Viena, domnilor. Apă laxativă. Priviți la mine, n-am nici pe dracu !»; imediat după judecată, Carol Davilla se reîntoarce în Tabăra Militară de la Florești-Prahova), Manevră în dublă partidă (își
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
încetunel, făcându-și inimă bună că scăpase de furia răului. În drumul său trecu pe lângă o fântână și gândi să bea oțâră de apă să-i treacă și setea, și spaima cuibărită la inimă. Scoase o ciutură, o-nclină și sorbi câteva guri. Parcă-i luă cu mâna toată apăsarea... Se trase deoparte și se-nchină la crucea troiței de lângă colacul fântânii. În smerenia ei, sărută taman vârfurile degetelor Domnului răstignit, din care se prelingeau, neșterse de vreme, picături din sângele
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
cântec de liră, alteori vesele ca primăvara, câte aveam să ne spunem și nu ne-am spus... ai îmbătrânit oglindă în perete de-atâta singurătate, cine te va mai șterge, cine îți va mai reda luciditatea ta de odinioară... ne soarbe umbra lumii în timp ce frunza primăverii înverzește prin alte orizonturi, alt soare, altă lună, alte păsări, alte lacrimi, cad în noi ca sunetele unui clopot, pierzându-ne în fulgerele de lapte ale timpului, amândoi vegheam pe un cuib cu aripile frânte
SPOVEDANIE ÎN FAŢA OGLINZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374545_a_375874]
-
Mi-aduc aminte de noi, de tot Ce n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpii De lacrimi. Mi-am injectat iubirea de Flacără din noi. Apusă la Palatul Dogilor. Stinsă de harpă în Piața San Marco. Sorbeam șampania toamnei venețiene Privind lampa cerului spre care cocorii Se înălțau în chip sinucigaș... Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: Toamnă la Veneția / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
TOAMNĂ LA VENEȚIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374568_a_375897]
-
inima mi-e plină Și de dorinți nebune, Al meu, numai al meu aș vrea să fii, Vreau dragoste și vreau afecțiune. Îți dăruiesc nopțile mele, și visele toate, Iubește-mă cu patimă, Nu voi pleca din viața ta. Te sorb din privire, Dă-mi inima ta, Și dragostea ta, mi-o dă, Fii aproape de mine! Te doresc în fiecare clipă, În fiecare clipă mi-e dor păgân de tine, Dă-mi nopțile tale, Cum ți le dau și eu. Focul
PATIMĂ DE FEMEIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374557_a_375886]
-
ori cu tornade cumplite mereu ucigașe, fără să-ți mai răspundă cineva cu săgeți răzbunătoare trase în carele norilor tăi... Cer cumplit, cer îngândurat uneori de suferințele noastre, tulburat adesea de intervențiile noastre neavenite, dar iarăși liniștit când sufletele noastre sorb seninul din tine - atunci în lumina ș-n adâncimea ta mă-nalț, încălzindu-mă cu tăcerea razelor tale blajine. Ochi albastru al Universului, cer mândru-senin, cer omenesc, ești tu oare ordinatorul din transcendentul astral? Ești tu computerul uriaș, cristalin, care
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
a ridicat Poetul, i-a turnat soției apă într-un pahar și i l-a oferit zâmbindu-i. Doamne, cum! Ea a luat firesc paharul din mâna lui și i-a surâs. Cu gura, cu ochii. A băut apă. A sorbit un strop. Se vedea că nu îi era sete. Dar a primit paharul ca pe un sărut. Doamne, cum! Mi-am amintit această scenă atunci când i-am regăsit în Poemul 26. Urnă lângă urnă. Numai ce îi contemplasem într-o
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
orice/ existent” (p. 47), pentru a-i împărtăși aspecte răscolitoare din viața celui rămas în urmă, într-o solitudine chinuitoare: “Astăzi,/ mă aflu singur,/ în locul/ în care, pe vremuri,/ șezum./ Într-un abis de/ suferință și/ scrum./ Singur mă aflu,/ sorbind marea de-amar,/ marea Samsarei,/ marea/ amară și rea,/ de care uitasem,/ de care te ferisem,/ de care fugisem,/ naivul de mine,/ cândva.” (Poemul 24, p. 39-40) Modalitatea discursivă predominantă este dialogul. Un dialog obstinant cu "Ea, și numai ea
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
văd începutul, nici sfârșitul. Adulmec însă, pe aproape, -nșelătoare, o prăpastie cuminte Și simt că orice pas îmi poate-aduce infinitul... Poftiți! Luați-o înainte! Grăbiți-vă să fiți voi primii-n cursa nebunească! În față vă așteaptă prăpastia cuminte, Ce soarbe-n infinitu-i drumeții, să-i zdrobească... Prof. Gheorghița Durlan Referință Bibliografică: LA UN PAS DE INFINIT... / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2318, Anul VII, 06 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate
LA UN PAS DE INFINIT... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374636_a_375965]
-
o impresioneze recitindu-i o compoziție proprie sau să o șocheze? George continuă pe aceea și temă: Auzi gândurile mele, Și mai bune, și mai rele, Dar un tril de păsărele? Mai pășești desculță-n iarbă, Tălpile roua să-ți soarbă? Mai dansezi prin amintiri, Printre spini de trandafiri Și-n dorințele de miri? Mai știi când e lună plină, Ai mai fost seara-n grădină? Ai lăsat cerul să-ți pupe Dalbul pe-ale tale pulpe Ce și astăzi mă
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
aer distins și regal, cu clădirile lui impozante și încărcate de istorie și povești, pe care te așteaptă să le descoperi. Mi se pare ca visez, totul e atat de surprizător și fastuos. Îmi încarc plămânii cu aer curat și sorb cu nesaț toate priveliștile, de la clădirile vechi și cochete, cu flori la pervaz, la statuile golașe, împietrite, la străduțele înguste și șerpuite, la magazinele de anticariat, pline de lucruri valoroase. Orașul capătă un iz cosmopolit pe masura ce, în jurul nostru, apar grupuri
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
istovit, Și când în juru-ți totul se duce de râpă! Mereu slăvește viața: când zorile mijesc, Când soarele te arde și când ești totu- o apă! Chiar când o umbră neagră asupra ta se lasă, Spre Ceruri tu surâde și soarbe din viață! Inspirat de versuri traduse de mine din engleza in franceza si apoi, predate si cântate la o lectie de franceza. Versiunea originala a acestei poezii este in ebraica( mai jos). מכתב בבקבוק אתה ,בן אדם,המוצא מכתבי בבקבוק
SCRISOARE ÎN STICLĂ/ מכתב בבקבוק/VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373323_a_374652]
-
Adună legănare, dar și foșniri rebele; Prin cântecul din sevă, alintă resemnarea. Fântânile se nasc la geana gliei plânse, Când cad răzlețe spice sub coase ruginite. O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse. S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte. Iar râul fierbe-n matcă, rostind o rugăciune, În dans de unde șchioape, sperând într-o minune. PLAZA DEL TORO M-am decis: De mâine merg la corida din Plaza del Toro, Să iau taurul de coarne. Mi-
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
de litere Valentina Becart , reprezintă proiecția Cuvântului, acelui Cuvânt, în care, frumosul, în toate formele sale de expresie, se transformă în licoare de suflet. Da, poeta Valentina Becart, e una din cele mai prețioase licori sufletești, din care trebuie să sorbi picătură cu picătură, până devii beat de frumusețe. Când citesc poezia dumneavoastră, doamna Valentina Becart, mă îmbăt cu frumusețe. E o stare de euforie interioară care mă face să trăiesc intens viața, și, așa cum spuneți într-un citat: ''am pe
LANSARE DE CARTE.VOLUMUL DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR”, AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373367_a_374696]
-
cu comanda mea - mă privește ca și când s-ar întreba dacă nu am pățit ceva, însă se întoarce pe călcâie și pleacă la o altă masă. Nu pot să mă abțin, și surâd, datorită reveriei pe care tocmai am avut-o. Sorbind din Frappuccino, încep să scriu la calculator. Poate că acest vis mi-a arătat o parte minusculă din viața din secolul al nouăsprezecelea, însă a fost îndeajuns încât să-mi stârnească curiozitatea și creativitatea. Timisoara, 01.03.2016 Alexandra Abrudean
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
de scoici,Rupți de timp, de oameni, de trecut,Rostim incantații, hipnotizați de amor.... V. CU TINE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015. Îmi încarc pieptul cu aerul proaspăt pe care il emani, Îți sorb limpezimea vorbelor pe care le rostești, Îmi clătesc ochii cu imaginea fetei tale clare, Întineresc privind frăgezimea verdelui crud din ochii tăi calmi, Plutesc pe perdele de nori pufoși când în brațe mă ții, Mă simt atinsă de aripi de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
mă privești, Purtată pe brațe de elfi prin păduri nepătrunse de pământeni mă simt Când la piept mă cuprinzi și îmi mângâi părul zăpăcit de fior. Citește mai mult Îmi încarc pieptul cu aerul proaspăt pe care il emani,Iti sorb limpezimea vorbelor pe care le rostești,Îmi clătesc ochii cu imaginea fetei tale clare,Întineresc privind frăgezimea verdelui crud din ochii tăi calmi,Plutesc pe perdele de nori pufoși când în brațe mă ții,Mă simt atinsă de aripi de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]