2,531 matches
-
și împrejurimi, trebuie menționate: Fortăreața San Pedro de la Roca, înscrisă în lista Patrimoniului mondial UNESCO în anul 1997, a fost construită într-un mic golf, bine apărat natural. Este considerată cel mai complet și bine păstrat exemplu de arhitectură militară spaniolo americană, proiectat în stilul renascentist italian); Parcul Baconao (inclus în lista UNESCO a rezervațiilor biosferei din 1987). Camagüey este unul din orașele mari ale Cubei, cu o populație de cca.325.000 locuitori. Orașul își are originile într-o așezare
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
restul țării și-a pus amprenta în conturarea unei culturi unice, bogată în folclor, mitologie și tradiții ce diferă față de ce se întâlnește în restul țării. Această cultură unică și arhitectura specială de aici care diferă mult față de arhitectura colonială spaniolă tipică sunt principalele elemente de atracție pentru turiștii interni dar și cei internaționali, din ce în ce mai numeroși în ultimii ani. Bisericile de lemn din Chiloe au fost construite în secolele XVIII și XIX de spanioli (ajunși aici încă din secolul XVI) și
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
construirea unor drumuri în apropierea parcului etc). La cca.1000km distanță de țărmul Ecuadorului se află un arhipelag unic, ce face parte din Patrimoniul UNESCO din anul 1979 - Arhipelagul Galapagos. Numele arhipelagului provine de la broasca țestoasă gigatică (numită Galápago în spaniolă) care este endemism în aceste insule. Cele 18 insule vulcanice mai mari care intră în componența arhipelagului sunt distribuite în jurul ecuatorului, acoperind o suprafață de 7880km2. Deși situat în plină zonă ecuatorială, particularitățile climatice sunt influențate mult de acțiunea curentului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
LITORALUL ȚĂRII BASCILOR Țara Bascilor este regiunea situată la vestul lanțului Pirineilor, pe coasta atlantică, la granița dintre Spania și Franța. Turismul dezvoltat în această zonă este atât un turism balneoclimateric, precum și un turism cultural. Cel mai important oraș din partea spaniolă a Țării Bascilor este Bilbao, un oraș fondat în anul 1300, cu un potențial turistic important. Aici turiștii preferă mai ales vizitarea orașului vechi, cu străduțe înguste și clădiri medievale, cu monumente, taverne, magazine. Un număr impresionant de vizitatori înregistrează
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de istorie culturală ale lui N. Iorga, în primul rând, sau cele de lingvistică ale lui O. Densușianu, Al. Rosetti și alții pentru a semnala, în plină epocă de izolare stalinistă, doar o carte tradusă a lui Tudor Vianu, în spaniolă, Las problemas de la metafora. După 1970, în urma unei oarecari destinderi și liberalizări, se pot semnala și unele progrese. Apare, de pildă, prima revistă de studii literare românești, în 1973, Cahiers roumains d'etudes litteraires (de care m-am ocupat personal
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
porțile orașului. Dar situația sa devine repede insuportabilă: el devine odios parizienilor pentru că se sprijină pe anumite elemente populare pentru a teroriza parlamentari și burghezi și trebuie să plece din capitală la 13 octombrie pentru a se refugia în Țările-de-Jos, spaniole. Pe 21, Ludovic al XIV-lea și Ana de Austria intră în Paris întîmpinați cu aclamații. Mazarin, care se îndepărtase a doua oară pentru a facilita liniștea spiritelor, se întoarce și el pe 3 februarie 1653. Ultimele tulburări din provincie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
identitate in cazul cetățenilor maltezi, sau numărul social de securitate maltez în cazul cetățenilor ce nu sunt din Malta În scopul instituției competente dacă este din Slovacia, indicați data de naștere în cazul aplicației În scopul instituției competente dacă este spaniola, indicați numărul de pe DNI în cazul cetățenilor spanioli, numărul de pe NIE în cazul cetățenilor ce nu sunt spanioli. Dacă perioada de valabilitate a DNI sau NIE a expirat, nu completați. *5 A se completa dacă membrii ai familiei sunt avuți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202778_a_204107]
-
Atunci când acest formular este adresat unei instituții franceze, italiene sau ungare această căsuță nu trebuie marcată. *6 A se completa de către instituțiile daneze, germane, luxemburgheze, poloneze, ungare sau slovace. *7 A se completa de către instituțiile germane, luxemburgheze, poloneze, slovace și spaniole. *8 A se completa numai în cazul indicat la rubrica 5.2. *9 A se indica cuantumul în moneda statului național. *10 A se indica tipul de examen medical solicitat (radiografie, analiză de .... etc.). Anexa 14 -------- la Normele Metodologice ----------------------- COMISIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202778_a_204107]
-
între națiuni" a fost o noțiune pe cît de caducă, pe atît de inoperantă. Dar chiar și înaintea războiului, așa zisele școli: franceză, germană, americană nu au fost nici pe departe o realitate, cum fuseseră autenticele școli din Renaștere: italiană, spaniolă; erau, mai degrabă, formațiuni constituite spontan, pe criteriul generației, și se bucurau de statutul privilegiat, hegemonic, al statelor între granițele cărora își desfășurau activitatea. State mari, puternice, expansive arte robuste, imaginative, novatoare, pe măsură. În paranteză spus, o pictură precum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un spaniol cu soția și un ofițer cu ticuri nervoase și vorbăreț. Amîndoi sînt cu ochii pironiți pe vecina mea. Le las cîmpul liber vreo două ore. Nu reușește nici unul din ei să capteze bunăvoința călătoarei.. Leg conversația eu, în spaniolă întîi, apoi în franțuzește. Manevră abilă care exclude concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dialect, de obicei cel dominant Într-o anumită regiune și folosit ca limbă pentru copiere - mai Întâi În cazul bibliilor și apoi al cărților de literatură și de știință. Chiar și așa, limbile, care au devenit mai apoi franceza, germana, spaniola, italiana și engleza standard, sunt parțial inventate. De obicei, acestea sunt rezultatul combinării elementelor din toate graiurile vorbite Într-o anumită regiune, asupra cărora a intervenit procesul de standardizare al gramaticii 15. Totuși, odată ce o limbă comună a fost acceptată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au în comun și folosirea extinsă a pasivului în vorbire, existența mai multor mărci pentru pasiv, precum și folosirea pasivizării în situația în care agentul de persoana 3 acționează asupra pacientului de persoanele 1 și 2. Influența exercitată de limbile romanice (spaniolă, franceză) a făcut ca în limba bască să fie înregistrate fapte lingvistice nespecifice (chiar la nivelul morfosintaxei), comentate de Jendraschek (2007). De-a lungul timpului, basca a creat mai multe structuri de compromis, care imită unele modele romanice. Dintre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de compromis, care imită unele modele romanice. Dintre acestea, unele au impact asupra întregului sistem: neutralizarea distincției morfologice dintre obiectul direct și obiectul indirect (confuzia între acordul obiectului direct și cel al obiectului indirect, din cauza cliticului pronominal me, care în spaniolă și în italiană acoperă ambele funcții), tendința spre construcțiile analitice (calchierea unor construcții romanice și umplerea lor cu material autohton). Altele nu influențează sistemul în ansamblu: construcții care imită pasivul romanic (fără ca pasivul sau antipasivul să exprime opoziții sistematice de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3, 1.) au dus la analiza paralelă a subiectului pasivului și a subiectului inacuzativelor. Deosebirile dintre pasiv și inacuzativ sunt însă semnificative: în italiană, pasivul selectează auxiliarul essere, dar în franceză, pasivul selectează avoir la perfect, ca verbele inergative; în spaniola modernă nu mai există selecția auxiliarului, dar în spaniola veche pasivul selecta auxiliarul 'a avea'; în spaniolă, capacitatea de a accepta subiecte postverbale "nude" o au numai inacuzativele, nu și pasivele (Falta café ' Lipsește cafea'; *Fue enviado café 'A fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasivului și a subiectului inacuzativelor. Deosebirile dintre pasiv și inacuzativ sunt însă semnificative: în italiană, pasivul selectează auxiliarul essere, dar în franceză, pasivul selectează avoir la perfect, ca verbele inergative; în spaniola modernă nu mai există selecția auxiliarului, dar în spaniola veche pasivul selecta auxiliarul 'a avea'; în spaniolă, capacitatea de a accepta subiecte postverbale "nude" o au numai inacuzativele, nu și pasivele (Falta café ' Lipsește cafea'; *Fue enviado café 'A fost trimisă cafea'). Roberts (2007b) îl urmează pe Collins (2004
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și inacuzativ sunt însă semnificative: în italiană, pasivul selectează auxiliarul essere, dar în franceză, pasivul selectează avoir la perfect, ca verbele inergative; în spaniola modernă nu mai există selecția auxiliarului, dar în spaniola veche pasivul selecta auxiliarul 'a avea'; în spaniolă, capacitatea de a accepta subiecte postverbale "nude" o au numai inacuzativele, nu și pasivele (Falta café ' Lipsește cafea'; *Fue enviado café 'A fost trimisă cafea'). Roberts (2007b) îl urmează pe Collins (2004)65, care a propus o analiză a pasivului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în care are loc această schimbare. În privința situației din limba spaniolă, Koontz-Garboden (2009: 84−85) arată că subiectul verbului romper 'a rupe' poate fi Agent, Instrument, Forță naturală sau Eventualitate statică 128, adică Efector (rol tematic generalizat); verbele cauzative din spaniolă sunt derivate printr-o operație al cărei rezultat este adăugarea cliticului reflexiv se. Se este o marcă a reflexivizării; ia un predicat cu două argumente și îl reflexivizează. Koontz-Garboden (2009: 89) observă că apariția grupului por sí solo 'prin sine
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ancorează vaporul etc.), deci sunt derivate, participând la alternanța cauzativă. Acest fenomen de variație a fost studiat pentru română (Manoliu-Manea 1993, Cornilescu 1998, Dobrovie-Sorin 2004), franceză (Ruwet 1972, Rothemberg 1974, Zribi-Hertz 1987, Forest 1988132, Labelle 1992133, Dobrovie-Sorin 2004, Archard 2008), spaniolă (Maldonaldo 1988134), iar ca problemă teoretică este menționat în numeroase studii de sintaxă și de semantică. În continuare, voi analiza dacă vreuna dintre descrierile anterioare, limitate la anumite subclase semantice, poate fi aplicată la întreaga clasă de verbe inacuzative care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
română, o creștere a gradului de agentivitate este marcată de coprezența unui dativ reflexiv pentru întreg (A întors capul/Și-a întors capul ca să nu-l mai vadă). Lamiroy (1998: 39) observă că româna are, ca și germana, franceza, italiana, spaniola, alternanța dativ/acuzativ pentru exprimarea posesiei, acuzativul exprimând un grad mai mare de afectare a posesorului: Mă închei la cămașă (centrat pe întreg)/ Îmi închei cămașa (centrat pe parte). Condiția "inalienabil" pare să fie mai strictă pentru dativ decât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399) își propune să demonstreze că pasivizarea inergativelor depinde de analiza inergativelor ca tranzitive cu obiect nul. Autoarea arată că italiana, spaniola, portugheza au un se nominativ, asemănător cu one din engleză și cu on din franceză, care s-a dezvoltat, așa cum arată Naro (1976)153, din se acuzativ, prin reinterpretare diacronică. Spre deosebire de aceste limbi, româna nu are se nominativ: se doarme
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Van Valin (1987)11, iar, pentru neerlandeză, de Hoekstra (1984) și Zaenen (1987)12. Kayne (2000: 107) observă că selecția auxiliarului este un fenomen prezent în unele limbi romanice și germanice. Selecția auxiliarului caracteriza stadiul mai vechi al unor limbi: spaniola veche a cunoscut alternanța auxiliarelor ser 'a fi' și haber 'a avea', dar, după o lungă perioadă de variație, a supraviețuit numai haber (Lamiroy 1999, Stolova 2006); în greacă există câteva relicve ale selecției auxiliarului (Alexiadou 2001: 193); în engleza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vericondițional, în cazul inacuzativelor. În această teorie, auxiliarele sunt considerate, sintactic, modificatori verbali, iar, din punct de semantic, funcții care se aplică de la proprietăți la proprietăți. Auxiliarele pot fi sensibile la semantica elementelor pe care le modifică. Astfel, dacă în spaniolă auxiliarul ser este selectat atunci când sunt implicate proprietăți inerente, esențiale, iar estar, în celelalte situații, în italiană, selecția auxiliarului este sensibilă la afectarea subiectului: essere este o funcție definită numai pentru proprietățile subiectului afectat. Reinhart și Siloni (2005) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
părere că selecția auxiliarului este determinată de Caz. În italiană și în franceză, aplicarea reflexivizării și a decauzativizării care formează inacuzative este asociată cu o schimbare de selecție a auxiliarului ('a fi' în loc de 'a avea'); în română, în greacă, în spaniolă, auxiliarul rămâne 'a avea'; neerlandeza și germana folosesc 'a fi' cu inacuzativele, dar 'a avea' cu reflexivele. Autoarele menționează că există două explicații pentru selecția auxiliarului 'a fi': (a) marchează absența rolului tematic extern; (b) marchează absența Cazului acuzativ. Ackema
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verifică în mod direct Cazurile tematice; componentele structurale și tematice ale Cazului pot fi verificate independent), autoarele formulează parametrul acuzativului structural: nu toate limbile au cele două componente ale Cazului acuzativ; verbul atribuie acuzativ structural numai în anumite limbi. Greaca, spaniola nu au acuzativ structural, de aceea auxiliarul 'a fi' nu apare cu reflexivele și cu inacuzativele. O limbă optează pentru auxiliarul 'a fi' numai dacă verbul atribuie acuzativ structural. Trăsătura de acuzativ este inserată în intrarea verbală din Lexicon; trăsătura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în BE; astfel, este selectat BE. Mackenzie (2006: 103) arată că, într-un anumit punct al evoluției lor, toate limbile romanice au avut posibilitatea selecției auxiliarului: descendenții lat. habere, pentru verbele tranzitive, descendenții lat. esse, pentru anumite verbe intranzitive. În spaniolă, catalană, portugheză, galiciană, auxiliarul esse a fost înlocuit cu habere, esse supraviețuind în anumite dialecte/graiuri catalane și aragoneze; auxiliarul esse a supraviețuit în franceză și este foarte productiv în italiană. În privința selecției auxiliarului, Ipoteza Inacuzativă și Analiza Ergativă au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]