5,095 matches
-
reducerea dezvoltării de bacterii și fungi. Este evident că și în viitor acest tip de ambalare va înregistra o evoluție puternic ascendentă. În acest context, tehnologiile din industria alimentară acordă o deosebită atenție tipului de ambalaj utilizat, în corelație cu specificitatea proprie a fiecărui produs de ambalat. Aceasta, deoarece prelungirea duratei de conservare a produsului este direct influențată de calitatea relației care se stabilește între metoda de ambalare- ambalaj-produs. În cazul ambalării de conservare, ambalajele, definite și caracterizate prin proprietățile și
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
activității fiecărei organizații sportive să fie astfel concepute și organizate încât să satisfacă cât mai bine aceste cerințe; Un aspect esențial al implementării noului management în activitatea sportivă îl constituie stabilirea clară a misiunii organizației sportive în contextul diversității și specificității structurilor sportului. Se va avea în vedere: * care sunt produsele și serviciile pe care organizația sportivă le poate realiza, dezvolta și oferi în contextul nevoilor sociale determinate; * care sunt resursele organizaționale și mijloacele tehnice necesare și accesibile pentru realizarea și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
și serviciile pe care organizația sportivă le poate realiza, dezvolta și oferi în contextul nevoilor sociale determinate; * care sunt resursele organizaționale și mijloacele tehnice necesare și accesibile pentru realizarea și furnizarea acestora; * viziunea generală a managementului organizației sportive în contextul specificității activității acesteia și a mediului organizațional. Misiunea organizației sportive poate fi conturată dacă se va încerca să se formuleze răspunsuri pertinente la o serie de întrebări, cum ar fi: * care este rolul organizației sportive în cadrul sistemului de educație fizică și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
perspectiva acestor percepții și a caracteristicilor organizațiilor sportive se recomandă promovarea relațiilor de tip șef colaborator, fundamentate pe etica profesională și principiile morale, pe respectul față de beneficiarul produsului organizațional. 3.2 Profesionalizarea managementului organizațional Complexitatea macro și micromediului, caracteristicile de specificitate, diversitate și concurențialitate ale activităților organizațiilor sportive sunt argumente în favoarea promovării proceselor de profesionalizare a managementului. Profesionalizarea managementului este considerată în țările dezvoltate ca un element al reformei, al schimbării, care vizează crearea și dezvoltarea unui corp profesionist de manageri
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
acțiunea managementului organizației asupra modalităților pe baza cărora organizația își poate evalua performanțele. Aceasta presupune urmărirea consecințelor acțiunilor organizaționale preconizate, iar realizarea practică subînțelege acțiune managerială pentru: * înțelegerea relațiilor dintre cauze și efect, posibilă numai în condițiile cunoașterii și priceperii specificității activităților organizaționale; * utilizarea standardelor de performanță și asigurarea cunoașterii acestora de către membrii organizaționali; * determinarea, în cadrul standardelor de performanță, a indicatorilor specifici activității (fizici, de eficiență, de rezultate, etc.); * repartizarea rațională a obiectivelor și indicatorilor pe compartimente și indivizi. Trebuie avut
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
sectorului de activitate - public sau privat și elemente specifice rolurilor manageriale, au evidențiat datele prezentate în tabelul 7.1. Se poate trage concluzia unei viziuni oarecum unitare privind rolurile manageriale, diferențele relativ mici între sectoare și funcțiuni (domenii) fiind datorate specificității muncii: rolul de controlor (monitor) este situat înaintea celui antreprenorial în organizațiile publice, iar cel de lider este considerat pe primul plan în sectorul privat. În ceea ce privește ierarhia rolurilor, din examinarea datelor cuprinse în tabel rezultă o posibilă repartizare a rolurilor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
are abilitatea de a reacționa în moduri diferite : așteptate sau neașteptate, creative sau distructive, etc. Pe măsură ce o persoană evoluează este necesar să adopte noi atitudini, să se adapteze la mediu, acțiuni facilitate dacă se iau în considerare o serie de specificități / trăsături ale culturii, așa cum au fost sistematizate de M. E. Guffy (citată de A. Androniceanu-2004): 1. Cultura se învață, în sensul că regulile, valorile și atitudinile se învață și se transmit de la generație la generație, un rol esențial având familia
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
strategii conforme cu obiectivele și valorile școlii. Relațiile publice nu pot fi eficiente fără apelul la cercetarea beneficiarilor (a publicului) și la teoriile și metodele din științele sociale. Numai așa se pot Înțelege problemele cu care se confruntă școala și specificitatea beneficiarilor direcți sau indirecți ai serviciilor de educație. Relațiile publice se bazează pe comunicare bilaterală: pentru reprezentanții școlii comunicarea nu Înseamnă numai să transmiți comunității mesaje referitoare la activitatea școlii, ci și să identifici mesajele beneficiarilor și să le faci
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
favorizează dezvoltarea agroturismului ca organizare, dezvoltare și promovare. Etnografia și folclorul, elemente csențiale în evaluarea potențialului agroturistic al spațiului rural Zona etnofolclorică, prin trăsăturile sale intrinsece, reprezintă cadrul general de dezvoltare a turismului rural și agroturismului, în sensul că, desemnează specificitatea etnoculturală generală și aria de constituire a ofertei turistice într-un mediu natural variat, nepoluat și cu atracții turistice dintre cele mai pitorești. În țara noastră, creația populară, în diverse domenii ale artei populare, folclorului literar, muzical și coregrafic, cunoaște
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
neuropsihiatrie infantilă „Galata” reiese că nici o caracteristică de limbaj, cognitivă sau comportamentală ale diverselor sindroame, considerate separat, nu există într-unul, excluzându-le pe toate celelalte. Dar, pe de altă parte, nici nu se poate afirma că nu există nici o specificitate în domeniul întârzierii mentale. J. Rondal consideră că există o specificitate, a sindroamelor în cauză, în sensul puternic al termenului, adică nu la nivelul simptoamelor izolate, ci la un nivel mal integrativ „sistemic”. În foarte multe sindroame care determină o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comportamentală ale diverselor sindroame, considerate separat, nu există într-unul, excluzându-le pe toate celelalte. Dar, pe de altă parte, nici nu se poate afirma că nu există nici o specificitate în domeniul întârzierii mentale. J. Rondal consideră că există o specificitate, a sindroamelor în cauză, în sensul puternic al termenului, adică nu la nivelul simptoamelor izolate, ci la un nivel mal integrativ „sistemic”. În foarte multe sindroame care determină o întârziere mintală medie sau severă (și probabil, în toate) există un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau severă (și probabil, în toate) există un sistem particular de simptoame care justifică ipoteza specifică și comandă utilizarea mijloacelor terapeutice, educative și sociale specifice, adaptate caracteristicilor proprii ale persoanelor purtătoare ale acestor sindroame. Pentru a ilustra acest tip de specificitate, Rondel prezintă schematic organizarea limbajului la subiecții atinși de D.M.. Nici un alt sindrom n-a fost destul de mult studiat din punct de vedere al limbajului, pentru a permite aceeași prezentare schematică a organizării limbajului. Din interpretarea acesteia reiese că, în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al capacității de adaptare; să putem aprecia predicția adaptării cu unele variabile; să realizăm și investigăm fenomenele și formele de inadaptare precum și factorii ce le generează; să putem preciza metodele pozitive care facilitează adaptarea. Nu uităm însă în ce constă specificitatea deficienței mintale din punct de vedere psihopatologic, fapt care ne determină să analizăm în continuare factorii adaptării. II. Factorii adaptării deficientului mintal la mediul socio-profesional 1. Factori psihologici Numeroși cercetători și autori ai problemelor deficienței mintale atestă că specificitatea acestui
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
constă specificitatea deficienței mintale din punct de vedere psihopatologic, fapt care ne determină să analizăm în continuare factorii adaptării. II. Factorii adaptării deficientului mintal la mediul socio-profesional 1. Factori psihologici Numeroși cercetători și autori ai problemelor deficienței mintale atestă că specificitatea acestui deficit ar consta în decelarea unor particularități ale proceselor psihice. Aceste particularități pot avea un caracter patognomonic, în sensul că nu pot fi găsite la nici una din vârstele copilăriei sau numai o valoare simptomatică. Decalajul dintre vârsta mintală și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sale cu primul sistem de semnalizare, s-a evidențiat că inerția accentuată a proceselor nervoase și în principal cea a sistemului verbal, constituie una din particularitățile patologice importante ale neurodinamicii. Toate acestea ne conduc la ideea că având în vedere specificitatea debilității mintale, în contextul social, corelația dintre nivelul intelectual și adaptarea socială este slabă. Cauzele sunt multiple: a) Factori intelectivi Coeficientul intelectual (C.I.) evaluat între 45 80 centile (Scara Alfred Binet) constată mari diferențe ca timp de pregătire la băieți
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
raportarea la aceeași vârstă mintală, indiferent de vârsta cronologică; raportarea lor la alte cazuri de handicap din aceeași categorie; raportarea lor la handicapuri diferite față de cea de intelect. Această circumscriere este folositoare în domeniul metodologiei instruirii, educării și recuperării conform specificității handicapului de intelect. Trăsăturile fundamentale specifice debilității mintale și comentate de toți specialiștii cercetători sunt: a) rigiditatea funcțională la nivelul întregii activități psihice, deoarece nu se realizează schimbul funcțional normal între diversele regiuni cerebrale, ceea ce creează inerția patologică a gândirii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu, de la, pe lângă, în loc de etc. semnalează că substantivul pe care-l preced în realizarea unor funcții sintactice stă în cazul acuzativ: „Acoperit de frunze veștede pe-o stâncă zace Pan.” (L. Blaga, p. 45) Genitivul se distinge de dativ prin specificitatea prepozițiilor care le-au condiționat. Cer cazul genitiv prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) asupra, contra, deasupra, împotriva, în jurul, în fața, înapoia, înaintea etc.: „În jos plecat-am ochii-naintea feței tale.” (M. Eminescu, I, p. 91), „Zile întregi putea medita asupra unui cuvânt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
triunghi dreptunghic, trapez isoscel etc. sau exprimă apartenența, sens specific substantivului în genitiv, cu care intră, de altfel, în sinonimie: opera eminesciană (= opera lui Eminescu), concepția maioresciană (=concepția lui Titu Maiorescu) etc.; aceste adjective exprimă, în alte contexte, sensul de specificitate: Aceasta este o idee eminesciană. (= o idee specifică gândirii lui Eminescu) Adjectivele categoriale nu cunosc categoria gramaticală a intensității. Clase morfologice de adjectivetc "Clase morfologice de adjective" Din punctul de vedere al structurii planului expresiei, adjectivele se organizează în trei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceasta se deosebește de substantiv, cu care are în comun mai multe categorii gramaticale (gen, număr, caz) și pe care îl „reprezintă” în textul lingvistic. Caracterul de clasă închisă stă în legătură cu natura predominant gramaticală a pronumelui și este impus de specificitatea lui sub aspect semantic: a. câmpul deictic cuprinde un număr determinat și foarte redus de componenți (locutor, interlocutor, obiectul comunicării); b. gradul de abstractizare a sferei semantice a termenilor pronominali este maxim, dată fiind variabilitatea infinită a raportului semantic cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termina, a continua, a dura, a se întrerupe, a repeta, a se porni, a se apuca etc.; • verbe meteorologice: a ploua, a tuna, a fulgera, a se însenina etc. La cel de-al doilea nivel, verbele se diferențiază, (a) în funcție de specificitatea, determinată ontologic, de desfășurare a procesualității, (b) și, în strânsă legătură cu acest specific dar dintr-o altă perspectivă, în funcție de desfășurarea raportului dintre subiect și dinamica planului semantic al verbului. Raportul dintre conținutul semantic-concret al verbului și natura procesuală a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plan semantic, cât și în planul expresiei. Este instrument gramatical, întrucât exprimă, alături de alte instrumente/mijloace (sintactice, lexicale, precum verbele de mod, verbele semiauxiliare de modalitate, adverbele modale etc.) - categoria sintactică mai largă a modalității circumscrisă actului de comunicare. * * * Prin specificitatea combinării trăsăturilor semantice modale în structura planului său semantic și prin organizarea planului expresiei într-o relativă corespondență, verbul românesc dezvoltă cinci termeni corelativi ai categoriei gramaticale a modului: indicativ, conjunctiv, potențial-optativ, prezumtiv, imperativ. Observații: Fiind exterioare planului enunțării și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinate de relații sintactice din structura enunțului sau de raportul dintre enunț și enunțare. Din cele trei categorii (straturi) de sensuri, primul strat se constituie în nucleul planului semantic al enunțului, indispensabil celorlalte două; sensurile din al doilea strat asigură specificitate sintactică enunțului lingvistic, iar sensurile din ultimul strat sunt condiția și marca identității conținuturilor sintactice din stratul al doilea, împreună cu care asigură enunțului funcția de comunicare. Într-un izomorfism relativ cu planul semantic, planul expresiei se constituie din elemente morfematice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un izomorfism relativ cu planul semantic, planul expresiei se constituie din elemente morfematice (dezinențe, sufixe, verbe auxiliare etc.), sintactice (topică, prepoziții, conjuncții etc.) și prozodice (intonație, pauză etc.), purtătoare, revelatoare și, uneori, chiar creatoare ale diferitelor componente ale planului semantic. Specificitatea sintactică a enunțului în ansamblu caracterizează și fiecare din componentele sale. Prin structura expresiei morfematice, cuvântul își dezvoltă și dezvăluie apartenența la o sintagmă, înscrierea sa într-o relație sintactică. Lui din studentului, de exemplu, își are rațiunea de a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
patru caracteristici generale ale zonei muntoase analizate. • Argumentați denumirea de „Alpii Transilvaniei“ dată de geograful Emmannuel de Martonne Carpaților Meridionali. • Menționați masivele muntoase ale grupei Bucegi și structura geologică a acestora. • Caracterizați pe scurt relieful grupei Bucegi. • Numiți elementele de specificitate ale Munților Făgăraș. • Indicați apele curgătoare care izvorăsc din grupele muntoase Bucegi - Făgăraș și care îi delimitează. Munții Piatra Craiului Vârful Babele de pe platoul Munților Bucegi Munții Făgăraș Grupa Munților Parâng se întinde între văile râurilor Olt (est), Jiu și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Câmpia .................................................. 5. Orașul Satu Mare se află în Câmpia ......................................... III. Explicați modul de formare a câmpiilor din țara noastră. IV. Caracterizați o unitate de câmpie la alegere (Câmpia Română, Câmpia de Vest) urmărind: limitele, caracteristicile principale ale reliefului (alcătuire, elemente de specificitate, diviziuni), resurse, im portanță economică. AUTOEVALUARE Contactul Munților Oaș cu Câmpia de Vest Câmpia Someșului DELTA DUNĂRII ȘI PLATFORMA CONTINENTALĂ DELTA DUNĂRII Delta Dunării și complexul lagunar Razim, care au o întindere de 4 340 km2, reprezintă cea mai nouă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]