3,846 matches
-
mult timp. În mod similar, la o anumită marfă, ei vor vinde contractele la termen pentru acea marfă și astfel prețurile vor scădea înainte ca surplusul să determine acest lucru. 5.3.1. Câștiguri prin operațuni speculative În cadrul tranzacțiilor bursiere, speculația este admisă fiind definită astfel : - „Tehnică de cumpărare și de revânzare a bunurilor sau a valorilor, în vederea obținerii unui profit din fluctuația cursurilor acestora”; - „Orice activitate destinată profitării de variațiile prevăzute ale pieței, prin realizarea pe cât se poate de rapid
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
definită astfel : - „Tehnică de cumpărare și de revânzare a bunurilor sau a valorilor, în vederea obținerii unui profit din fluctuația cursurilor acestora”; - „Orice activitate destinată profitării de variațiile prevăzute ale pieței, prin realizarea pe cât se poate de rapid a unui profit. Speculația are adesea ca efect echilibrarea pieței, lărgind-o totodată”; - „Tranzacții efectuate de o persoană în scopul obținerii de profit, cu asumarea unor riscuri mai mari decât în cazul unor investiții”. Tranzacțiile speculative se bazează pe strategii de hedging, vânzări în
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
metodologii care să conducă în mod sigur la câștiguri din operațiuni speculative la bursă, cei implicați într-un astfel de comerț se orientează spre acele categorii de operațiuni speculative, la care riscul nu este niciodată mai mare decât șansa profitului. Speculația bursieră, deși riscantă, a devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează oferă oportunitatea realizării de câștiguri. Odată cu constituirea burselor, s-au format și speculatorii care au transferat în practică și în propriul interes, o primă regulă a profitului în afaceri
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în care prețul lor pe piață va scădea. Anticipând „direcția mișcării prețurilor”, speculatorii încearcă să realizeze profituri prin achiziții și vânzări de contracte, oferind hedgerilor posibilitatea de a-și „transfera” riscul, întrucât speculatorii acceptă riscul în așteptarea profitului. De aceea, speculația mai este definită ca fiind reversul hedgingului. Speculatorii sunt acei participanți pe piață care aduc „lichiditățile” necesare desfășurării unor activități reale de compensare (clearing). Față de hedgeri, speculatorii foarte rar dețin fizic o marfă care să facă obiectul contractelor futures. Speculatorii
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
valoric, pe parcursul vieții contractului futures și, de cele mai multe ori, nu depășește 10 % din valoarea contractului. Pe baza acestui considerent, sunt atrași numeroși doritori să încheie contracte futures, care în scurt timp, au devenit cele mai atractive și profitabile elemente de speculație la bursă. Acest sistem, cu efect multiplicator, poartă numele de efect de levier sau acțiunea de ridicare, fiind atractiv pentru speculatori, prin posibilitatea ce o crează de a pune la dispoziție avantajul de a controla întreaga valoare a contractului futures
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
elementele componente ale unei opțiuni, realizând în acest fel o varietate de operațiuni speculative. 5.3.1.2.1. Tranzacții „spreading”, „răspândirea” sau „desfășurarea” Acest tip de tranzacții este în același timp și operațiuni de hedging, dar reprezintă și o speculație uzuală. Termenul anglo-saxon „spread” semnifică întindere și este utilizat pentru a indica diferența între cerere și ofertă sau diferența de curs sau alte diferențe. Spread, în limba engleză și ecart, în limba franceză, semnifică operațiunea bursieră ce constă în cumpărarea
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
operațiuni își exercită drepturile prin vânzări sau cumpărări de contracte la termen, prima plătită nu se restituie. Operațiunile cu primă sunt cu atât mai atractive, cu cât se previzionează variații mai mari ale prețurilor, realizarea de profituri din operațiuni de speculație fiind limitată de situația în care prețurile nu oscilează suficient de mult petru a acoperi cel puțin valoarea primei. În cazul acestor tranzacții, prima diminuează profitul și ca atare, profitul potențial apare atunci când fluctuațiile de preț depășesc considerabil mărimea primei
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de preț sunt între 95 $ și 150 $, profitul potențial poate fi limitat. Dar, în situația în care fluctuațiile de preț se cuprind între limitele de 200 - 300 $, depășind mult prima, atunci profitul potențial va fi mult mai mare. Atracția pentru speculație la contractarea unei opțiuni rezidă în faptul că indiferent de oscilațiile prețurilor pe piață, deținătorul opțiunii nu are obligația de a face depuneri în garanție de sume care să acopere oscilațiile de preț, deoarece cel care contractează dreptul de a
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
termen, bazate pe indicii Standard and Poor 500, Standard and Poor 100, NYSE (New York Stock Exchange) și Composite Index. În Anglia, se folosește indicele Financiar Times 100, în Franța, indicele CAC 40, în Germania, indicele DAX etc. Aceste contracte specifice speculației bursiere, iau ca bază de creștere sau de reducere a sumelor angajate, indicele bursier. Spre exemplu, un agent economic care are un portofoliu de dețineri de acțiuni incluse între valorile indicelui bursier și care se așteaptă la scăderea cursului acestora
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
urmare, deși ipoteza lui Kelleher pare a fi de domeniul science-fiction, o privire mai atentă ar putea să arate că nu este chiar așa. Gândiți-vă acum că doar 2% ne despart, din punct de vedere genetic, de cimpanzei; făcând speculații pe această temă, să ne imaginăm cum ar arăta o ființă umană care ar diferi genetic în sens evolutiv pozitiv doar cu 2% față de celelalte ființe umane ? Probabil că anatomic nu ar exista diferențe sesizabile, dar fiziologic ? Ar avea capacități
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
un proces de inițiere colectivă, la scară planetară, în care unii vor înota, iar alții vor fi luați de val. Și să nu cumva să vă închipuiți că dumneavoastră veți rămâne pe mal ! Această opțiune nu mai este valabilă. Dincolo de speculațiile doctrinelor tip New Age, trebuie să remarcăm că în prezent se produce o gravă ciocnire culturală a civilizațiilor. Expansiunea globală, bazată pe jocul strategic pentru stăpânirea resurselor, se duce între rase, religii și țări. Războiul nu se mai poartă decât
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de megapolis, putem rămâne liberi munai dacă pornim de la cetățean, numai dacă statul derivă din cetățean. Așadar, a revendica ” libertatea antichității” înseamnă a revendica, fie și în mod necugetat, lipsa libertății. Libertate și lege Separarea problemei specifice libertății politice de speculațiile cu caracter general asupra naturii adevăratei libertăți este dificil de realizat pentru că , după cum spunea Acton ”nici un obstacol nu a fost atât de constant sau atât de greu de depășit ca incertitudinea și confuzia privitoare la natura adevăratei libertăți”. Trebuie să
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
spirituală, astfel încât “marii creatori ai veacului, sublimează Ncesitatea în Valoare.” ) La acest moment de început al epocii moderne, nevoia dezvoltării practice este încă dublată de nevoia dezvoltării spirituale a persoanei, de dorința de a înlocui rămășițele unui spirit muribund, respectiv speculațiile scolastice și silogismul sterp, cu o rațiune autonomă, riguroasă, cu finalități practice, din care se va naște un ideal obsesiv, cel al certitudinii. Tocmai această însoțire încă armonioasă a concretului, a materiei cu spiritul, pe care o găsim ilustrată emblematic
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
comunică.Însă ca motivație lăuntrică, personală și ca finalitate de ansamblu, este o metafizică pentru umanitate, prin care, dincolo de concepte, se deschide un altruism special. CAPITOLUL III. ÎNDOIALA III.1. Îndoiala ca asceză Metafizica lui Descartes este înainte de toate o speculație dezinteresată. În acest sens ea nu trebuie să depindă de morală: ) De altfel, această gîndire speculativă nu consideră a priori, cel puțin așa pretinde, adevărurile și credința. Morala și religia sunt deci îndepărtate provizoriu și nu intră în problematica îndoielii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
paradigmele produse de filosofia antică: ) În legătură cu aceasta Ruedi Imbach comentează astfel: ) Spiritul sistemic ce structurează cartesianismul nu trebuie să ne facă să eludăm fundamentul etic și aspectul inițiatic al drumului său. Ideea acestei convertiri spirituale, chiar dacă este transpusă asupra modului speculației intelectuale, minează pretenția de a conduce o investigație pur metafizică. Există desigur în opera lui Descartes, la început, o noțiune de înțelepciune. Mai mult, filosoful asociază reflexia și acțiunea: . ) Descartes leagă înțelepciunea de știință. Este adevărat că în această primă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Descartes leagă înțelepciunea de știință. Este adevărat că în această primă parte a Discursului, el vorbește despre formația sa intelectuală și despre călătoriile sale, dar este frapant să-l vezi pe Descartes cum cade, în maniera lui Montaigne, în vanitatea speculației și cum face elogiul “bunului simț” sau al simțului comun. Aceasta cu atât mai mult cu cât el se va scuza mai târziu pentru faptul că primele lui meditații “sunt atât de metafizice și de puțin comune, încât poate că
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
drept mincinoase. Mănușa aruncată a fost ridicată de un adversar demn de o cauză mai bună, de divinul Platon! " Adevăratul astronom - scrie el în "Despre Republică" - nu poate fi acela care cultivă astronomia " In felul cum o face Eudoxiu...";aceste speculații nu pot fi înțelese imediat de orice persoană, și cere o putere de pătrundere neobișnuită". Intr-un cuvânt, Platon îl face pe Eudoxiu un prost care nu poate pătrunde înțelesul ascuns al fenomenelor, și se mărginește numai la aparențe. De
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
fi prezise, căci ele, depinzând de bunul nostru plac, noi putem oricând să încălcăm prezicerea. Iată atâtea motive de lungi discuții și controverse! Dar, privind bine, și astrologii au înțeles aceasta din primul moment; totul nu se reducea decât la speculații teoretice și la cereri de modificări de metode (deci la progresul "artei"), iar nu la desființarea ei. Argumentul ultim, experimental, le lipsea și unora și celorlalți. Horoscoapele greșite la naștere, creeau partizani pentru momentul concepției și invers. S-a ajuns
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
consecință pe care tabloul o are asupra lui Antipa este la nivel afectiv: alegerea tabloului pentru decorarea bibliotecii este rezultatul fascinației. În lipsa unor dovezi de genetică textuală, care să ofere o explicație, prezența tabloului în universul personajului principal rămâne deschisă speculațiilor. Este posibil ca atracția lui Antipa pentru tablou să se justifice prin similitudinea între calmul domestic și banalitatea zilei sugerate prin intermediul operei de artă și visul său de a avea o viață calmă și banală. În fapt, pictura Femeie citind
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ceva esențialmente exterior naturii umane ce se mântuiește; și nu se mai vede bine cine se mântuiește, dacă ceea ce e căzut nu se mântuiește". În Ortodoxie, ideea transfigurării interne nu reprezintă decât o anticipare a transfigurării cosmice. De aceea, toate speculațiile asupra mântuirii universale diferă în funcție de perspectiva de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care a dat cel mai mare și mai strălucit cugetător de esență și origine religioasă, pe Origen, stă astăzi văduvită de gânditori și oarecum în marginile filosofiei? Și este asta din vina doctrinei ei, care nu ar fi propice unei speculații în ordinea rațională, sau numai datorită sălbăticirii noastre și înstrăinării de adevăratele izvoare ale cugetării, prin trecerea în cercul de influență calp, sărăcăcios și nouă neadaptabil organic, al Renașterii? Răspunsul nu poate cădea decât într-o parte; și anume, în favoarea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fondul gândirii autorului, convins că interesul lor subzistă întreg pentru toți cei care caută o cheie deosebirilor dintre Răsărit și Apus" (p. 99). 4 Ibidem, pp. 99-101: Nu e vorba de analizat condiția acestei defecțiuni a cugetării religioase în ordinea speculațiilor religioase, ci numai de constatat un fapt care contribuie desigur la producerea sentimentului de inferioritate. Chiar dacă am admite - cum fac unii - că vitregia împrejurărilor a făcut din Răsărit un fel de pavază a creștinătății, la adăpostul căreia apusenii s-au
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
poziție realistă, împotriva căreia se situează și Kant, conștiința teoretică, practică și tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează asupra aparentului, logica omului autonom îndepărtându-se de Real și înlăturându-l ca fiind inutil și incognoscibil... Realul depășește speculațiile dialectice ale rațiunii presupus autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea de asemenea articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
spune Sidney, "filozoful popular potrivit", în vreme ce alte probleme țin mai degrabă de istoria sensibilității și a sentimentelor decât de istoria gândirii. Uneori aspectul ideologic și cel pur emoțional se întrepătrund, în atitudinea lui față de natură, omul este profund influențat de speculații cosmologice și religioase, dar și direct de considerații estetice, convenții literare și poate chiar și de schimbări fiziologice în felul lui de a vedea. *20 Sentimentul peisajului, deși influențat și de călători, de pictori și de grădinarii peisagiști, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
intelectual direct. Aici teoria se transformă într-o teorie a stilurilor artistice fundamentale. Walzel a încercat să lege această teorie de "concepțiile fundamentale ale istoriei artei" elaborate de Wolfflin și de alte tipologii similare. *27 Interesul ce-l prezintă aceste speculații este considerabil, și în Germania s-au născocit numeroase variante ale teoriei pe care am expus-o. Ele au fost aplicate și la istoria literaturii. Walzel, de exemplu, susține că literatura germană și, poate, întreaga literatură europeană a secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]